Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)
1972-06-23 / nr. 8012
) hem Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8012 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini, 30 bani IN CINSTEA CONFERINŢEI NATIONALE I A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII O angajare pasionantă şi responsabilă: „ Valoroase iniţiative ale oamenilor muncii de pe schele Trustul de instalaţii-montaj« Brigada de montori condusă de Ion Calotă s-a angajat: „Economii la cheltuielile de producţie, cel puţin la nivelul fondului de salarii al brigăzii Pentru îndeplinir**« şi depăşirea vrcinilor de plan ţi a angajamentelor asumate In Întrecerea socialistă pe 1072, colectivul de muncă al Trustului de instale(H-montaj« Iaşi *e străduieşte să-şi organizeze mai bine activitatea, să valorifice toate rezervele existente pe şantiere. Se caută în permanenţă noi metode de muncă, noi soluţii care să sporească eficienţa economică. Zilele trecute, Ion Calotă, şeful unei brigăzi de mentori, împreună cu colegii săi de muncă, a lansat, o valoroasă şi îndrăzneaţă Iniţiativă ! „Economii la cheltuielile de producţie, cel puţin la nivelul fondului de salarii al brigăzii". — Nu este o sarcină uşoară, dar contăm pe forţele noastre, pe capacitatea fiecăruia dintre noi — ne spunea Ion (continuare în pag. a 2-a) i Trustul de construcţii industriale La lotul condus de maistrul Nicolae Petrov, cuvântul de ordine: „Nici un gram de oţel sau ciment irosit“ Nici colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Trustul de construcţii industriale Iaşi nu se lasă mai prejos în marea competiţie a hărniciei. Antrenaţi în Întrecerea socialistă, constructorii se străduiesc să sporească In fiecare zi rodnicia muncii lor, ba lotul condus de maistrul principal Nicolae Petrov, de pildă, cuvlntul de ordine care s-a instituit In ultimul timp este I „Nici un gem de oţel sau ciment irosit. De altfel, aceasta este • Iniţiativă lansată la lotul lui Nicolae Petrov, iniţiativă care s-a extins rapid pe toate şantierele trustului. — Vă rugăm, tovarăşe Petrov, să ne relataţi cîteva diin acţiunile ce 1# Întreprindeţi pentru ca fiecare gram de oţel sau ciment să fie utilizat cu maximum de randament. (continuare In pag. a~a) Proletari din toate tarile, unifi vá ! Pe şantierul de extindere a Uzinei de fibre sintetice din Iaşi. Foto : G. FAUR Sub titlul rubricii da mol *ui, ziare! iw*’ tru a publicat, începînd da la 9 . mai a.e* o sudd de articole, anchete şi Interviuri punind in evidenţă cîteva probleme principala care preocupă pe oamenii muncii in legătură cu perfecţionarea conducerii activităţii economico-sociale şi lărgirea democraţiei, obiective ce sunt cuprinse in ordinea de zi a Conferinţei Naţionale a partidului. In materialele publicate la rubrica aceasta s-a subliniat insemnătatea dezvoltării şi perfecţionării continue a formelor organizatorice care permit celor mai largi pături de oameni ai muncii să participe la conducerea unităţilor în care activează. Adunările generale ale salariaţilor, consiliile oamenilor muncii, adunările sindicale, consfătuirile de producţie, şedinţele operative cu cadrele de conducere, diferite consfătuiri de specialitate etc. permit efectuarea unui larg schimb de păreri şi, in consecinţă, adoptarea celor mai bune decizii. Funcţionarea eficientă a acestor forme instituţionalizate de participare a oamenilor muncii la munca de conducere este asigurată de întărirea continuă a rolului conducător al organizaţiilor de partid ea. ra, la ari ea bnpr* turor*,’ stana*« e*l* men buna forţe ala colectivelor de muncă pantru adoptarea măsurilor optime de îndeplinire a sarcinilor prevăzute In plan. In momentul de faţă, In Intlmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a Concluzii XXV-a aniversări a Republicii, organizaţiile de partid conduc cu competenţă pe oamenii muncii la realizarea planului cincinal înainte de termen. In climatul sănătos, de răspundere şi efervescenţă creatoare, se dovedeşte încă o dată însemnătatea existenţei unui cadru organizat, continuu perfecţionat, care dă posibilitate oamenilor muncii să participe la conducerea treburilor economice şi sociale şi să-şi dovedească spiritul de iniţiativă pentru aplicarea în practică a directivelor partidului Acţiunea Iniţiată da ziarul noi treb îmi In evidenţă faptul că existenţa unul cadru organizatoric adecvat nu rezolvă Insă totul de la sine, că este necesară participarea conştientă şi competentă la munca de conducere. In acest sens, organizaţiile de partid au datoria să asigure cele mai bune condiţii desfăşurării luptei de opinii, criticii constructive, pentru ca nici un salariat să nu aibă neplăceri pentru exprimarea unui punct de vedere care nu convine unuia sau altuia. In privinţa aceasta s-a făcut mult în ultima vreme, critica funcţionează cu promptitudine şi eficienţă, (Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, Uzina deprelucrare a maselor plastice etc.), dar mai sunt locuri unde se mai manifestă reţineri (Fabrica de tricotaje „Moldova", întreprinderea „Victoria" şi altele) fie din cauza unor atitudini reprobabile mai vechi care n-au fost combătute suficient, fie din cauza pregătirii politice nesatisfăcătoare a unor salariaţi. Participanţii la anchetele (continuare In pag a 2 a) ilpliliijilllllliiili în lumina obiectivelor Conferinţei Naţionale a partidului perfecţionarea conducerii şi lărgirea democraţiei, întrebăm: Ce joc ocupă în Reocupările dv. consultarea celor cu care lucraţi? Dar ei ce părere au?! Atenţie sporită perfecţionării pregătirii politice şi profesionale şi dezvoltării criticii constructive! • lisiifi ŞEFULUI STATULUI CAM. Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom 8ramik, şeful statului Gambodgia, preşedintele frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Siamk ,şi-au Încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţelelor Regale,, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, până la Aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Stefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă șeful statului Cambodgia. întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanuk. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă Înălţată pe platoul central al aeroportului. A . La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonata imnurile de stat ale celor două tari, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare Solii poporului cambodgian Îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelung aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mlinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk Îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc Înalţii oaspeţi cambodgienii decolează, îndreptindu-se spre R.P. Albania. Până la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres). în pagina a 4-a Declaraţia comuna adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului şi statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional I al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Stanuk . La pregătirea secerişului să nu omitem nici amănuntele banurile de gria, orz şi secarâ promit In acest, an o recoltă bună. Despre o producţie mare se poate vorbi, Insă, numai după ce cerealele ajung In hambare. Plnă atunci, recolta rămîne In stadiu de promisiune, căci, mai ales In cazul păioaselor, recoltarea este momentul cel mai important în procesul de producţie. Dar oare sunt staţiunile de mecanizare şi celelalte unităţi agricole pregătite pentru recoltarea păioaselor ? Iată constatările unui recent raid prin cîteva unităţi din judeţ: combinele aşteaptă să intre in lanuri. Chiar dacă riscăm o metaforă, o să spunem că aceste păsări argintii, frumos aliniate la start, promit în acest an să doboare recordurile în materie de randament. Inginerul Coca Radu, directorul staţiunii, este cit se poate de satisfăcut. Pregătirile pentru campania de recoltare, ne spune dlnsul, le-am încheiat in acest an Încă de pe 5 iunie. $i ce-i mai important e că, în proporţie de 95 la sută, reparaţiile le-am efectuat cu pronic®, patru mecanici reparatia zdrobitoare pentru moara cuerbcanele a C.A.P. Movileni. „Reprezintă vreo urgenţă această piesă“, am întrebat noi. „Nu este nici o urgenţă, ne răspunde şeful de atelier Axinte Bordeianu, dar, fiindcă am încheiat toate reparaţiile şi reviziile la combine şi piese de balotat, lucrăm la ce avem“. „Noi am reparat în acest sazon, ne spune şi inginerul Cristei Şuşerea, directorul staţiunii, un număr de 36 In cele patru secţii ale S.M.A. Strunga ■■■■■■■■■■■■■■■■■■ de combine şi 17 prese de balotat paie. Priile noastre puteri. In atelierele din secţii. Nu am mai apelat ca anul trecut, de pildă, la alte staţiuni din judeţ. Aceasta a fost posibil şi datorită faptului că mecanizatorii noştri şi-au suplimentat angajamentul iniţial la venituri cu peste 200.000 de lei şi la reducerea cheltuielilor de producţie cu 25.000 de lei. În momentul de faţă, nu stăm cu mlinile în sin. Noi reparăm acum ultimele utilaje pentru pregătirea terenului și semănatul culturilor duble“. Intr-adevăr totul este pregătit și, din planul teh Raid—anchetă nie operativ..de campanie, re!«** că cele 1.812 hectare cu păioase, eitel există de recoltat , pe consiliul intercooperatist Strunga, vor fi realizate in cel mult 18 zile. Și la , I.A.S. Strunga au fost încheiate toate pregătirile pentru recoltarea păioaselor. Inginerul Gh. Lazăr, directorul întreprinderii, ne spune că cele 4 combine, dintre care doua „Gloria“, vor recolta și treiera griul şi orzul de pe 400 de hectare în doar 7 zile. „Ne grăbim cu recoltatul, ca să nu ,pierdem nici un bob şi apoi trebuie să urgentăm insămânţatul porumbului în cultură dublă pe o suprafaţă de 300 de hectare“. . Dar pe razaconsiliului Intercooperatist mai sunt de efectuat probele cu boabe la încă 17 combine. In cele 5 cooperative agricole deservite de S.M.A. Strunga mai sunt de pus la punct şi alte „amănunte". Potrivit declaraţiilor instructorului U.J.C.A.P., Valeriu Prescură,"în cooperativele agricole din Butea, Oţeleni şi Brătuleşti sunt necesari încă un mare număr de saci, iar spaţiile de depozitare a griului Încă nu au fost pregătite, ba aceasta trebuie de adăugat faptul că nici sănioaiele pentru transportul paielor nu au fost reparate plnă la această oră, acestea aflindu-se, peste , tot, In stadiul In care au fost lăsate în sezonul trecut. Intr-unui din atelierele S.M.A. Tg. Fiu-Pentru că pe unele porţiuni griul a fost culcat de furtună, am verificat din nou, l’ chiar azi, la toate cele 5 secţii ridică- ;« toarele de plante de la aparatele de tăiere’ ale combinelor. De altfel, am e- Ij fectuat şi reparaţii ale unor ansamble pentru staţiunile de mecanizare din Sîrca, Ruginoasa şi Strunga“. Harnicii me- J canizatori de pe raza SM.A. Tg. Fru-mos, angajaţi în întrecerea socialistă ini- 5 (iată in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, au îndeplinit planul de veni- 5 luni şi de economii pe primul semestru încă de pe 10 iunie, urmlnd ca plnă la »I 1 iulie să dea peste plan 300.000 de lei beneficii. „Noi ne-am angajat, ne spune mecanicul Vasile Iuraşcu, ca să dăm în «1 plus peste plan ctte 100 de kg. de griu N de pe fiecare hectar din cele 3.000 hectare de pe raza staţiunii. Pentru aceasta, mai mult decit în alţi ani, am urmărit JJ In acest an cu rigurozitate perfecta etan- tieitate la combine. Totul este pixagătit J şi nu aşteptăm decit startul“. Dar nici In jî cele patru cooperative agricole ale consi- liului intercooperatist Tg. Frumos nu s-au J. executat încă probele cu grlu la combi- ? ne. „De ce nu aţi făcut aceste probe?“, l-am întrebat pe directorul staţiunii. „A- î ceasta nu depinde de noi, ci de condu- cerile cooperativelor agricole. Cînd suntem solicitaţi, atunci executăm probele“. «i în concluzie, putem afirma că datori- i tă măsurilor tehnico-organizatorice luate, li mecanizatorii din unităţile vizitate au a- sigurat condiţiile optime pentru ca strin- gerea recoltei ele păioase să se facă ra Spid şi fără pierderi, dar unaele dintre cooperativele agricole, deservite, se pre- zintă nepregătite la startul secerişului. 1 I. SALCEANU •- 4 Tinere cooperatoare la prăşitul culturii de roșii în grădina de legume de la C.A.P. Victoria. ■ns ss Expoziţie şcolară fts Şcoala profesională spoială nr. 1 din Iaşi i-a deschis ieri atat«re*a»şi expoziţie şcolară, organizată în «Sart*« Conferinţei Naţionale a partidului. ■ Obiectele expusa sunt realizate de «Către elevii şcolii în atelierele de temniftrie, croitorie şi lăcătuscris. Unele diis aceste exponate sínt pnetotipuri «eeanpu« te în şcoală, asimilate ulterior tn pro* ducţia de serie. Alături de obiect«!« de .mobilă ș! tapiţerie (canapele, sintrima* fotolii) sínt expuse panoplii cu mate* rial didactic, unelte de lăcătuşerie, bre* Serii, aparatură didactică specială, planşe, desene etc. Printre creatorii acestea deosebit de reuşite obiecte menţionăm pe elevii Ion Burghele, Fetru Gabor,Fanta Tudorie, Ion Vieru, Vasile Gelou şi mulţi alţii. WMVA W.VA W.W.W.W.W.V.VVr. .• cum. Strada Oastei S-a modernizat strada Oastei, castanii cu policandre au fost flancaţi cu două benzi de asfalt şi semnale luminoase pentru circulaţie. S-a spart asfaltul şi s-au tras conductorii electrici la aceste sem- nale absolut necesare, dar crestătura făcută in asfalt a rămas ca a amintire a unui spirit gospodăresc care nu vrea cu nici un chip să se maturizeze. S-au plantat deci semnale de circulaţie, dar autobuzele se opresc, tot in faţa liceului in firuri lungi cind nu au loc in stafie sau singuratice, cite unul, două, cînd taxatoarele trebuie să le măture pe dinăuntru sau cînd şoferii au de meşterit, cite ceva la motor, pe dinafară■ Mai sunt şi alte cauze, că prea adesea pot fi văzute autobuze dormitând la umbra castanilor, sub ferestrele dincolo de care ochii curioşi ai elevilor le iscodesc împotriva apelului profesorilor la atenţie şi disciplinăUn autobuz oprit sub ferestrele liceului înseamnă un atentat la ordinea şcolară, o piedică pusă, atit pedagogului, cit şi elevului in activitatea lor, dar unde să oprească şoferii autobuzele, că strada e aşa de mică, n-are nici măcar o sută de metri in lungime ! Nu cumva e vinovată şcoala că şi-a ales temelia pe această stradă ? Nu, şcoala fi-a pus aici temelie pe vremea cînd strada Oastei nu era atit de modernă ca astăzi. Dar modernul işi face loc. ’ peste tot, n-ai cum să-l înlături, cel mult poţi să te adaptezi. Adică elevii şi profesorii să facă astfel de exerciții zilnice incit să atingă performanța de a nu mai vedea ce se petrece sub ferestrele liceului lor. Să zicem că ar fi posibil, dar cum să se adapteze elevii și locatarii străzii la aerul poluat de gazele arse, care inundă, din zori și, pină seara, atmosfera înconjurătoare? Un doctor care locuieşte la cincizeci de metri, de stafie îmi spunea că strada Oastei este la oră aceasta cea mai poluată stradă din Iaşi. Intr-adevăr, prin grija şoferilor de la I.T.I. de a lăsa motoarele deschise, ca să le vină mai la indemină la pornire, nori, de gaze albastre sunt pompaţi din ţevile de eşapament cu o stăruinţă vrednică de o cauză mai bună, şi maiestuoşii castani au devenit pur decorativi, şi-au pierdut orice funcţie biologică. Se propune căutarea unui alt loc pentru stafia terminus de autobuze şi se impuneoriunde ar fi această staţie) ca şoferii să înceteze otrăvirea atmosferei Pentru tot soiul de abateri de la regulile de circulaţie li se aplică amenzi, numai pentru poluarea cu bună ştiinţă a atmosferei nu li se aplică nici o sancţiune. Nu e normal. ?■ H. PETRESCU ! s&ârä£Ü ■r.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V