Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-23 / nr. 8012

) hem Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVIII, nr. 8012 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini, 30 bani IN CINSTEA CONFERINŢEI NATIONALE I A CELEI DE A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII O angajare pasionantă şi responsabilă: „ Valoroase iniţiative ale oamenilor muncii de pe schele Trustul de instalaţii-montaj« Brigada de montori condusă de Ion Calotă s-a angajat: „Economii la cheltuielile de producţie, cel puţin la nivelul fondului de salarii al brigăzii Pentru îndeplinir**« şi depăşirea vr­­cinilor de plan ţi a angajamentelor asu­mate In Întrecerea socialistă pe 1072, co­lectivul de muncă al Trustului de insta­­le(H-montaj« Iaşi *e st­răduieşte să-şi organizeze mai bine activitatea, să valo­rifice toate rezervele existente pe şantie­re. Se caută în permanenţă noi metode de muncă, noi soluţii care să sporească eficienţa economică. Zilele trecute, Ion Calotă, şeful unei brigăzi de m­en­tori, împre­ună cu colegii săi de muncă, a lansat, o valoroasă şi îndrăzneaţă Iniţiativă ! „Economii la chel­tuielile de producţie, cel puţin la nivelul fondului de salarii al brigăzii". — Nu este o sarcină uşoară, dar con­tăm pe forţele noastre, pe capacitatea fiecăruia dintre noi — ne spunea Ion (continuare în pag. a 2-a)­ ­i Trustul de construcţii industriale La lotul condus de maistrul Nicolae Petrov, cuvântul de ordine: „Nici un gram de oţel sau ciment irosit“ Nici colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Trustul de construc­ţii industriale Iaşi nu se lasă mai pre­jos în marea competiţie a hărniciei. An­trenaţi în Întrecerea socialistă, construc­torii se străduiesc să sporească In fie­care zi rodnicia muncii lor, ba lotul condus de maistrul principal­ Nicolae Petrov, de pildă, cuvlntul de or­dine care s-a instituit In ultimul timp este I „Nici un gem de oţel sau ciment irosit­. De altfel, aceasta este • Iniţia­tivă lansată la lotul lui Nicolae Petrov, iniţiativă care s-a extins rapid pe toate şantierele trustului. — Vă rugăm, tovarăşe Petrov, să ne rela­taţi cîteva diin acţiunile ce 1# Întreprindeţi pentru ca fiecare gram de oţel sau ci­ment să fie utilizat cu maximum de ran­dament. (continuare In pag. a­­~a) Proletari din toate tarile, unifi vá ! Pe şantierul de extindere a Uzinei de fibre sintetice din Iaşi. Foto : G. FAUR Sub titlul rubricii da mol *ui, ziare! iw*’ tru a publicat, începînd da la 9 . mai a.e* o sudd de articole, anchete şi Interviuri pu­nind in evidenţă cîteva probleme principala care preocupă pe oamenii muncii in le­gătură cu perfecţionarea conducerii activi­tăţii economico-sociale şi lărgirea demo­craţiei, obiective ce sunt cuprinse in ordi­nea de zi a Conferinţei Naţionale a parti­dului. In materialele publicate la rubrica aceasta s-a subliniat insemnătatea dezvol­tării şi perfecţionării continue a formelor organizatorice care permit celor mai largi pături de oameni ai muncii să participe la conducerea unităţilor în care activează. A­­dunările generale ale salariaţilor, consilii­le oamenilor muncii, adunările sindicale, consfătuirile d­e producţie, şedinţele opera­tive cu cadrele de conducere, diferite con­sfătuiri de specialitate etc. permit efectua­­rea unui larg schimb de păreri şi, in con­secinţă, adoptarea celor mai bune deci­zii. Funcţionarea eficientă a acestor for­­me instituţionalizate de participare a oa­menilor muncii la munca de conducere este asigurată de întărirea continuă a rolului conducător al organizaţiilor de partid ea­. ra, la ari ea bnpr* turor*,’ stana*« e*l* men­ buna forţe ala colectivelor de muncă pan­­tru adoptarea măsurilor optime de înde­plinire a sarcinilor prevăzute In plan. In momentul de faţă, In Intlmpinarea Confe­rinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a Concluzii XXV-a aniversări a Republicii, organizaţiile de partid conduc cu competenţă pe oame­nii muncii la realizarea planului cincinal înainte de termen. In climatul sănătos, de răspundere şi efer­vescenţă creatoare, se dovedeşte încă o dată însemnătatea existenţei unui cadru or­ganizat, continuu perfecţionat, care dă po­sibilitate oamenilor muncii să participe la conducerea treburilor economice şi sociale şi să-şi dovedească spiritul de iniţiativă pen­tru aplicarea în practică a directivelor partidului Acţiunea Iniţiată da ziarul noi tre­b îmi In evidenţă faptul că existenţa unul cadru organizatoric adecvat nu rezolvă Insă to­tul de la sine, că este necesară participa­rea conştientă şi competentă la munca de conducere. In acest sens, organizaţiile de partid au datoria să asigure cele mai bu­ne condiţii desfăşurării luptei de opinii, cri­ticii constructive, pentru ca­­ nici un salariat să nu aibă neplăceri pentru exprimarea u­­nui punct de vedere care nu convine unuia sau altuia. In privinţa aceasta s-a făcut mult în ultima vreme, critica funcţionează cu promptitudine şi eficienţă, (Uzina de fi­bre sintetice, Uzina metalurgică, Uzina de­­prelucrare a maselor plastice etc.), dar mai sunt locuri unde se mai manifestă reţineri (Fabrica de tricotaje „Moldova", întreprin­derea „Victoria" şi altele) fie din cauza unor atitudini reprobabile mai vechi care­ n-au fost combătute suficient, fie din cau­za pregătirii politice nesatisfăcătoare a u­­nor salariaţi. Participanţii la anchetele (continuare In pag a 2 a) ilpliliijilllllliiili în lumina obiectivelor Conferinţei Naţionale a partidului perfecţionarea conducerii şi lărgirea democraţiei, întrebăm: Ce joc ocupă în Reocupările dv. consultarea celor cu care lucraţi? Dar ei ce părere au?! Atenţie sporită perfecţionării pregătirii politice şi profesionale şi dezvoltării criticii constructive! • lisiifi ŞEFULUI STATULUI CAM. Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prin­ţul Norodom 8r­amik, şeful statului Gam­­bodgia, preşedintele frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Siam­k ,şi-au Încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţa­ra noastră la invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului­ Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, secre­tar general al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele­lor Regale,, prinţul Norodom Sianuk şi prin­ţesa Monique Sianuk, au venit, până la Aeroportul internaţional Bucu­reşti-Oto­­peni. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceau­şescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu to­varăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Stefan An­drei, Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Marin Alexie, am­basadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă șeful statului Cambod­­gia. întregul traseu străbătut, ca şi aeropor­tul erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontis­piciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceau­şescu şi prinţului Norodom Stanuk. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea mili­tantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pan­cartă Înălţată pe platoul central al aero­portului. A . La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşi­­i Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adu­nări Naţionale, conducători ai unor insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, ge­nerali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonata imnurile de stat ale celor două tari, în semn de salut se trag 21 de salve de arti­lerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşe­dintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare Solii poporului cambodgian Îşi iau ră­mas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oas­peţii răspund îndelung aclamaţiilor prie­teneşti adresate de mii de oameni ai mun­cii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk, şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mlinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sia­nuk Îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor bu­chete de flori. Avionul special cu care călătoresc Înal­ţii oaspeţi cambodgienii decolează, îndrep­­tindu-se spre R.P. Albania. Până la fron­tiera ţării noastre, nava aeriană este es­cortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres). ­ în pagina a 4-a Declaraţia comuna­ ­ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului ş­i statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional I­­ al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Stanuk . La pregătirea secerişului să nu omitem nici amănuntele b­anurile de gria, orz şi secarâ promit In acest, an o recoltă bună. Despre o pro­ducţie mare se poate vorbi, Insă, nu­mai după ce cerealele ajung In ham­bare. Plnă atunci, recolta rămîne In sta­diu de promisiune, căci, mai ales In ca­zul păioaselor, recoltarea este momentul cel mai important în procesul de produc­ţie. Dar oare sunt staţiunile de mecani­zare şi celelalte unităţi agricole pregă­tite pentru recoltarea păioaselor ? Iată constatările unui recent raid prin cîteva unităţi din judeţ: combinele aşteaptă să intre in lanuri. Chiar dacă riscăm o metaforă, o să spu­nem că aceste păsări argintii, frumos a­­liniate la start, promit în acest an să do­boare recordurile în materie de randa­ment. Inginerul Coca Radu, directorul staţiunii, este cit se poate de satisfăcut. Pregătirile pentru campania de recolta­re, ne spune dlnsul, le-am încheiat in acest an Încă de pe 5 iunie. $i ce-i­ mai important e că, în proporţie de 95 la sută, reparaţiile le-am efectuat cu­­ pro­nic®, patru mecanici reparati­a zdrobi­toare pentru moara cu­­erbcanele a C.A.P. Movileni. „Reprezintă vreo urgenţă a­­ceastă piesă­­“, am întrebat noi. „Nu este nici o urgenţă, ne răspunde şeful de a­­telier Axinte Bordeianu, dar, fiindcă am încheiat toate repar­aţiile şi reviziile la combine şi piese de balotat, lucrăm la ce avem“. „Noi am reparat în acest sa­­zon, ne spune şi inginerul Cristei Şuşe­­rea, directorul staţiunii, un număr de 36 In cele patru secţii ale S.M.A. Strunga ■■■■■■■■■■■■■■■■■■ de combine şi 17 prese de balotat paie. P­riile noastre puteri. In atelierele din secţii. Nu am mai apelat ca anul tre­cut, de pildă, la alte staţiuni din judeţ. Aceasta a fost posibil şi datorită faptu­lui că mecanizatorii noştri şi-au supli­mentat angajamentul iniţial la venituri cu peste 200.000 de lei şi la reducerea cheltuielilor de producţie cu 25.000 de lei. În momentul de faţă, nu stăm cu mlinile în sin. Noi reparăm acum ulti­mele utilaje pentru pregătirea terenului și semănatul culturilor duble“. Intr-ade­văr totul este pregătit și, din planul teh­ Raid—anchetă nie operativ..de campanie, re!«** că cele 1.812 hectare cu păioase, eitel există de recoltat , pe consiliul intercooperatist Strunga, vor fi realizate in cel mult 18 zi­le. Și la , I.A.S. Strunga au­­ fost încheiate toate pregătirile pentru recoltarea păioa­selor. Inginerul Gh. Lazăr, directorul în­treprinderii, ne spune că cele 4 combine, dintre­ care doua „Gloria“, vor recolta și treiera griul şi orzul de pe 400 de hectare în doar 7 zile. „Ne grăbim cu recoltatul, ca să nu ,pierdem nici un bob şi apoi tre­buie să urgentăm insămânţatul porumbu­lui în cultură dublă pe o suprafaţă de 300 de hectare“. . Dar pe raza­­consiliului Intercooperatist mai sunt de efectuat probele cu boabe la încă 17 combine. In cele 5 cooperative a­­gricole deservite de S.M.A. Strunga mai sunt de pus la punct şi alte „amănunte". Potrivit declaraţiilor instructorului U.J.C.A.P., Valeriu Prescură,"în­ coopera­tivele agricole din Butea, Oţeleni şi Bră­­tuleşti sunt necesari încă un mare număr de saci, iar spaţiile de depozitare a griu­lui Încă nu au fost pregătite, ba aceasta trebuie de adăugat faptul­ că nici săni­­oaiele pentru transportul paielor nu au fost reparate plnă la această oră, aces­tea aflindu-se, peste , tot, In stadiul In care au fost lăsate în sezonul trecut. Intr-unui din atelierele­ S.M.A. Tg. Fiu-Pentru că pe unele porţiuni griul a fost culcat de furtună, am verificat din nou, l’ chiar azi, la toate cele 5 secţii ridică- ;« toarele de plante de la aparatele de­­ tăiere’ ale combinelor. De altfel, am e- Ij fectuat şi reparaţii ale unor ansamble pentru staţiunile de mecanizare din Sîr­­ca, Ruginoasa şi Strunga“. Harnicii m­e- J canizatori de pe raza SM.A. Tg. Fru-­­­mos, angajaţi în întrecerea socialistă ini- 5 (iată in cinstea Conferinţei Naţionale a­­ partidului, au îndeplinit planul de veni- 5 luni şi de economii pe primul semestru încă de pe 10 iunie, urmlnd ca plnă la »I 1 iulie să dea peste plan 300.000 de lei­­ beneficii. „Noi ne-am angajat, ne spune mecanicul Vasile Iuraşcu, ca să dăm în «1 plus peste plan ctte 100 de­ kg. de griu N de pe fiecare hectar din cele 3.000 hec­­­­tare de pe raza staţiunii. Pentru aceasta,­­ mai mult decit în alţi ani, am urmărit JJ In acest an cu rigurozitate perfecta etan- t­ieitate la combine. Totul este pixagătit J şi nu aşteptăm decit startul“. Dar nici In jî cele patru cooperative agricole ale consi-­­ liului intercooperatist Tg. Frumos nu s-au J. executat încă probele cu grlu la combi- ? ne. „De ce nu aţi făcut aceste probe?“,­­ l-am întrebat pe directorul staţiunii. „A- î ceasta nu depinde de noi, ci de condu-­­ cerile cooperativelor agricole. Cînd sun­­tem solicitaţi, atunci executăm probele“. «i în concluzie, putem afirma că datori- i tă măsurilor tehnico-organizatorice luate, li mecanizatorii din unităţile vizitate au a-­­ sigurat condiţiile optime pentru ca strin-­­ gerea recoltei ele păioase să se facă ra­ S­pid şi fără pierderi, d­ar unaele dintre­­ cooperativele agricole, deservite, se pre-­­ zintă nepregătite la startul secerişului. 1 I. SALCEANU­­ •- 4 Tinere cooperatoare la prăşitul culturii de roșii în grădina de legume de la C.A.P. Victoria. ■ns ­­s­s Expoziţie şcolară fts Şcoala profesională sp­oială nr. 1 din Iaşi i-a deschis ieri a­ta­t«re*a»şi expoziţie şcolară, organizată în «Sart*« Conferinţei Naţionale a partidului. ■ Obiectele expusa sunt realiza­te de «Că­tre elevii şcolii în atelierele de temnift­­rie, croitorie şi lăcătu­scris. Unele diis aceste exponate sínt pnetotipuri «eeanpu« te în şcoală, asimilate ulterior tn pro* ducţia de serie. Alături de obiect«!« de .mobilă ș! tapiţerie (canapele, sintrima* fotolii) sínt expuse panoplii cu mate* rial didactic, unelte de lăcătuşerie, bre* Serii, aparatură didactică specială, plan­şe, desene etc. Printre creatorii acestea­ deosebit de reuşite obiecte menţionăm pe elevii Ion Burghele, Fet­ru Gabor,­­Fan­ta Tudorie, Ion Vieru, Vasile Gelou şi mulţi alţii. WMVA W.VA W.W.W.W.W.V.VVr. .• c­um. Strada Oastei S-a modernizat strada Oastei, castanii cu policandre au fost flan­caţi cu două benzi de asfalt şi semnale luminoase pentru circula­ţie. S-a­ spart asfaltul şi s-au tras conductorii electrici la aceste sem-­­ nale absolut necesare, dar crestătu­­ra făcută in asfalt a rămas ca a­ a­mintire a unui spirit gospodăresc care nu vrea­ cu nici un chip să se maturizeze. S-au plantat deci sem­nale de circulaţie, dar autobuzele se opresc, tot in faţa liceului in firuri lungi cind nu au loc in sta­fie sau singuratice, cite unul, două, cînd taxatoarele trebuie să le mă­ture pe dinăuntru sau cînd şoferii au de meşterit, cite ceva la motor, pe dinafară■ Mai sunt şi alte cauze, că prea adesea pot fi văzute auto­buze dormitând la umbra castani­lor, sub ferestrele dincolo de care ochii curioşi ai elevilor le iscodesc împotriva apelului profesorilor la atenţie şi disciplină­­Un autobuz oprit sub ferestrele liceului înseam­nă un atentat la ordinea şcolară, o piedică pusă, atit pedagogului, cit şi elevului in activitatea lor,­­ dar unde să oprească şoferii autobuze­le, că strada­ e aşa de mică, n-are nici măcar o sută de metri in lun­gime ! Nu cumva e vinovată şcoa­la că şi-a ales temelia pe această stradă ? Nu, şcoala fi-a pus aici te­melie pe vremea cînd strada Oastei nu era atit de modernă ca­ astăzi. Dar modernul işi face loc. ’ peste tot, n-ai cum să-l înlături, cel­ mult poţi să te adaptezi. Adică ele­vii şi­ profesorii să facă astfel de exerciții zilnice incit să atingă per­formanța de a nu mai vedea ce se petrece sub ferestrele liceului lor. Să zicem că ar fi posibil, dar cum să se­ adapteze elevii și locatarii străzii la aerul poluat de gazele arse, care inundă, din zori și, pină seara, atmosfera înconjurătoare? Un doctor care locuieşte la cincizeci de metri, de stafie îmi spunea că stra­da Oastei este la oră aceasta cea mai poluată stradă din Iaşi. Intr-a­devăr, prin grija şoferilor de la I.T.I. de­ a lăsa motoarele deschise, ca să le­ vină mai la indemină la pornire, nori, de gaze albastre sunt pompaţi din ţevile de eşapament cu o stă­ruinţă vrednică de o cauză mai bu­nă, şi maiestuoşii castani au devenit pur decorativi, şi-au pierdut orice funcţie biologică. Se propune căuta­rea unui alt loc pentru stafia terminus de autobuze şi se impune­­oriunde ar fi această staţie) ca şoferii să înceteze otrăvirea atmosferei­ Pen­tru tot soiul de abateri de la regu­lile de circulaţie li se aplică a­­menzi, numai pentru poluarea cu bună ştiinţă a atmosferei nu li se aplică nici o sancţiune. Nu e nor­mal. ?■ H. PETRESCU ! s&ârä£Ü ■r.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V

Next