Flacăra Iaşului, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7993-8018)

1972-06-24 / nr. 8013

I” mi mm. Nr. 8013 SINSÄTÄ 24 IUNIE 1972 « PA DIN! »» bam Proletari din toate furile, uniţi-vă! Incurn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞI A CELEI DE A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Obiectivul de onoare din agenda tuturor Alte iniţiative ale colectivelor de muncă Fabrica de antibiotice — Operatorul chimist Alexandru Bocancea a lansat deviza: fMNici o abatere tehnologică, nici o şarjă sub indicii p­sil Marea competiţie a hăr­nicie aduce în prim plan alte şi alte iniţiative care vizează îndeplinirea exem­plară şî înnainte ,de tem­­­ă,­ a sarcinilor anuale şi a angajamentelor şi, pe a­­ceastă f­ază, a planului cincinal. în acest context de preocupări se înscrie şi recenta deviză lansată în secţia I — fermentaţie­i Fabricii de antibiotice de către operatorul chi­­­mist principal Alexandru Bocancea, deviză intitula­­o abatere de la disciplina tehnologică, nici o şarjă sub indicii planifi­caţi". Iniţiativa s-a bucurat de un larg ecou în toată fa­brica, fapt confirmat de preluarea ei şi de către secţiile a II-a şi a IlI-a fermentaţie. In aceste con­diţii, colectivul fabricii a creat încă o premisă pern­­tru onorarea angajamente­lor luate: depăşirea pro­ducţiei anuale cu 8 pro­cente şi obţinerea unor e­­conomii la cheltuielile de producţie de peste 2 mi­lioane de lei. Astăzi are loc­ Conferinţa extraordinară a Organizaţiei judeţene de partid Iaşi Perioada aceasta, premergătoare Conferinţei Naţionale a partidului din iulie a.c., se caracterizează şi în cuprinsul judeţului nostru printr-o puternică efervescenţă politică şi organizatorică, printr-un pronunţat avînt al Întrecerii socialiste ce se desfăşoară sub lozinca „Cincinalul înainte de termen“. După ce într-un climat de Înaltă exigenţă comunistă şi combativitate re­voluţionară, în adunările generale, ce s-au desfăşurat în lunile mai şi iunie, comuniştii din judeţul Iaşi — asemeni comuniştilor din întreaga ţară — au analizat modul în care au acţionat, la nivelul fiecărei unităţi de­parte, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului din 1987 şi de Congresul al IX-lea, şi au stabilit — pe baza observaţiilor critice şi a propunerilor — programe de măsuri concrete în vederea îndeplinirii îna­inte de termen a sarcinilor din actualul cincinal, astăzi se vor desfăşura lu­crările Conferinţei extraordinare a Organizaţiei judeţene de partid. Moment important in viaţa politică a judeţului, Conferinţa extraordinară la care vor participa membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului, membrii com­isiei de revisie, un număr mare de delegaţi desemnaţi în adunările gene­rale ale comuniştilor sau în adunări ale activului de partid, precum şi un număr de invitaţi, va face bilanţul înfăptuirilor oamenilor muncii din judeţ, în lumina hotăririlor Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului, relevînd, totodată, principalele neajunsuri şi, îndeosebi, măsurile ce vor trebui luate pentru perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste şi sistematizarea locali­tăţilor rurale, Conferinţa extraordinară judeţeană va prilejui luarea unor noi şi­mobi­lizatoare angajamente suplimentare privind înfăptuirea cincinalului înainte de termen, aceasta constituind, de altfel, hotărârea unanimă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din unităţile economice din judeţ. Tot în acest cadru vor fi aleşi delegaţii Organizaţiei Judeţene Iaşi şi F.C.R. la Conferinţa Naţională a partidului, cei mai buni dintre cei mai buni comunişti din rindurile muncitorilor, ţăranilor cooperatori, oamenilor de şti­inţă, cultură şi artă, al activiştilor de partid şi de stat. Ei vor fi la Conferinţa Naţională a partidului mesagerii simţămintelor comuniştilor, ale tuturor oa­menilor muncii din judeţ de deplină aprobare a politicii partidului şi de an­gajare totală în marea întrecere pentru, îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Conferinţa Organizaţiei Judeţene de partid va constitui, prin întreaga sa desfăşurare, un nou şi puternic prilej de mobilizare a tuturor forţelor din judeţ la realizarea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor actualului cin­cinal, la dobindirea a noi şi însemnate succese în întrecerea avintată ce se desfăşoară în intimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului nostru. 1 [I r/itiimitiiiiHuniiii/miiitimititniiiiiiiivm/ui/iim/i/HitrinmiiiiiiiiiMiinHiifriiiriiiitniţ UTAH ECONOMICE IEŞENE CO PEANCE SEMESTRIAL ÎNDEPLINII ! • Calculele efectuate recent la servi­ciul producţie al Trustului de construcţii Iaşi — ne informează inginera Argina Gosav, şefa serviciului — au eviden­ţiat faptul că această importantă unita­te de construcţii din judeţul nostru a îndeplinit planul de producţie pe pri­mul semestru al anului încă din ziua de 17 iunie. In cele aproape două săp­­tămîni rămase din prima jumătate a anului, lucrătorii Trustului vor obţi­ne peste prevederi o producţia în valoa­re de 19 milioane de lei. Ca urmare, întreprinderea ieșeană va consemna, la sfîrşitul lunii iunie, realizarea în 6 luni a circa 50,5 la sută­ din sarcinile anuale la producţia globală. Depăşirile valorice se vor materializa în 178 de apartamente şi alte obiective social-culturale predate beneficiarilor înainte de termen. Menţionăm că se prelimină predarea, în total, în prima jumătate a anului, a 1.228 apartamente şi a altor 32 obiective de interes social­­cultural. * Colectivele de muncă din unităţile de industrie locală ale judeţului Iaşi, au reuşit să-şi îndeplinească planul de livrări la export, pe total şi relaţii, pentru semestrul I 1972, în proporţie de 114 la sută. Produsele acestor unităţi, în special articolele de sport-camping au fost livrate în Canada, Olanda, R. F. a Germaniei, S.U.A., Anglia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugo­slavia şi R.D.G., bucurîndu-se de apre­cierile partenerilor externi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul unităţilor Direcţiei judeţene de in­dustrie locală sînt hotărîţi ca şi pe se­mestrul II a.c. să reporteze aceleaşi frumoase realizări. * După cum ne informează tov. dr. I. Nicuţă, directorul Combinatului avicol intercooperatist Iaşi, planul semestrial de livrări a fost de acum depăşit cu aproa­pe 50 tone de carne. Contribuţiile cele mai substanţiale la acest succes le-au adus C. Alexandru, Elena Sireteanu, Maria Matei şi Elena Ciorap. Toţi lu­crătorii Combinatului continuă cu însu­fleţire întrecerea socialistă. Ei sunt ho­­tărâţi să-şi realizeze exemplar angaja­mentul de a da peste plan pînă la fi­nele anului 150 tone came şi 700.000 de ouă şi de a obţine 600.000 de lei benefi­cii suplimentare, • » mmm­r­t ( In pagina a 2-a­­ în marea competiţie pentru îndeplinirea­­ cincinalului înainte de termen I COMUNIŞTII - pildă de dăruire,­­ iniţiativă şi responsabilitate ! I­I Obiectivul mulgătorului Gh. Lungu, Erou al Muncii Socialiste, de la ferma Dancu a I.A.S. Iaşi: O producţie medie anuală de 7000 I. lapte Crescătorii de animale din cadrul fermei de e­­lită Dancu a I.A.S. Iaşi îşi concentrează eforturile pentru menţinerea şi con­solidarea producţiilor re­cord obţinute pînă acum, întregul colectiv al fermei a răspuns cu însufleţire i­­niţiativei mulgătorului Gheorghe Dungu, Erou al­­Muncii Socialiste, care s-a angajat să realizeze in a­­cest an 7.000 1. lapte în me­die pe vacă furajată, cu 500 1. peste sarcinile de plan. Pentru obţinerea u­­nor realizări cît mai fru­moase autorul valoroasei iniţiative şi-a propus să acorde o atenţie sporită alimentaţiei animalelor din lotul pe care-l are în pri­mire cu raţii abundente şi echilibrate în principii nutritivi, precum şi res­pectării riguroase a tutu­ror normelor zooveterinare. Tovarăşii săi de muncă i-au urmat exemplul, îm­bunătăţind condiţiile de furajare şi îngrijire a va­cilor în scopul ridicării productivităţii acestora la nivelul maxim. I I I I i S In pagina a 6-a ! I • Comunicat comun I II polono—iugoslav I I • COMENTARIU EXTERN J „Bolnavul Europei­­ de vest“ I -----------------------------------------------------­ De două zile, la ferma Ezaren l­a I.A.S. Miroslava se recoltează de zor orzul la clişeu : combînieri! Gheorghe Lăcăturu și Constantin Mihalache la lucru. Ce este Cabinetul de boli de nutriţie şi metabolism ? Dr. Dumitru Lacatîş este cercetător la Institutul de sănătate publică şi cercetări medicale Iaşi. In prezent, conduce Cabi­netul de boli de nutriţie şi metabolism, recent înfiinţat pe lîngă Policlinica uni­versitară. . Despre acest cabinet şi utilitatea lui am purtat o discuţie. —­ Pentru înfiinţarea Cabinetului de boli de nutriţie şi metabolism am primit ajutor din partea Direcţiei sanitare, Institutului de medicină şi Policlinicii. In concepţia noastră, cabinetul "'este o staţie pilot pentru depistarea, tratarea­ şi dis­­pensarizarea (urmărirea) aşa-numiţilor „factori de mare risc" la o populaţie tî­­nără în producerea leziunilor degenerati­ve cardio-vasculare. —■ Ce înţelegeţi prin „factor de mare risc* ? —­ O caracteristică sau o anomalie ce accelerează (ori precipită) leziunile de­generative despre care vorbeam, îndeosebi infarctul de miocard, la o populaţie tî­­nără aparent sănătoasă sau nu. In acest sens, se depistează şi se tratează tulbu­rările metabolice de natură lipidică (disli­­poproteinemiile), care cuprind hiper­­colesterolemiile, hipertrigliceridemiile, hi­­perlipemiile, obezitatea de orice fel, tul­burările de metabolism intermediar, en­­zimopatiiie etc. —■ Să revenim la scopul înfiinţării ca­binetului... — In afara tratării bolnavilor dirijaţi spre noi de către medicii de alte specia­lităţi, ne propunem o depistare activă a tulburărilor de metabolism (indicele de morbiditate) în judeţul nostru, urmărirea cazurilor depistate (dispensarizarea acti­vă) şi stabilirea măsurilor practice, spe­cifice alimentaţiei şi condiţiilor de mediu de la noi, în funcţie de rezultatele cer­cetărilor. — De ce consideraţi necesară o menea activitate ? ase-Statisticile O.M.S. arată că, pentru grupa de populaţie activă 35—45 de ani, mortalitatea prin cardiopatie ischemică (infarct de miocard) a crescut îngrijoră­tor în Europa. Este deci normal să ne preocupe într-un înalt grad problemele tulburărilor de metabolism, generatoare, după cum am spus, de infarct de miocard. — In scurtul răstimp trecut de la în­fiinţare, ce-a realizat cabinetul pe care-1 conduceţi ? — Am alcătuit chestionare de patolo­gie generală şi nutriţională, precum şi chestionare de interogator alimentar, în conformitate cu normele O.M.S., specifi­ce ţării noastre şi prelucrabile pe ordi­nator. In prezent, punem la punct testele biochimice de depistare a acestor tulbu­rări de metabolism, a acestor „factori de mare risc", efectuăm tratamentul ac­tiv al tulburărilor amintite, al obezităţi­lor de orice natură. In munca noastră, sîntem stimulaţi de ideea generoasă a contribuţiei la creşterea stării de sănăta­te a populaţiei. Interviu consemnat de Gh. MAIEI Ucenicul de azi prefigurează­­muncitorul de miine. Satisface conţinutul pregătirii sale ? C« Inseama el a educa noile generaţii î­­n primul rind, credem că trebuie sa li se asigure o temeinica pregătire profesională şi de cultură generală, o înarmare cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii uni­versale. In acelaşi timp, Insă, trebuie sâ formeze un tineret cu un înalt nivel de con­ştiinţă civică şi de responsabilitate socială, un tineret care sâ cunoască profund politica marxist-leninistâ a partidului nostru, care să militeze cu pasiune şi abnegaţie pentru în­făptuirea el. In acest context de Idel şi Imperative sa încadrează şi consemnările noastre de la Uzina mecanică de material rulant Paş­cani. Mai exact, am făcut o Incursiune e­­conomîco-socîală în activitatea ce se des-I făşoară aici pentru pregătirea viitorilor muncitori, ştiut fiind faptul că la F 3şc£m­ fiinţează o şcoală profesională pe lîrgă u­zină de aproximativ jumătate de e­i­evi» Investigaţiile noastre au urmărit să dea răspuns la o întrebare firească : elevii şi ucenicii de astăzi sînt muncitorii de mîi­­ne. Ce se face pentru pregătirea lor cit m­ai temeinică ? Bineînţeles, o pregătire pe toate planurile, care să le permită o inte­grare socială optimă. Am mers prin toate secţiile de producţie ale uzinei, prin sălile de clasă şi labora­toarele şcolii profesionale. Este interesant de reţinut că majoritatea covîrşîtoare a sa­lariaţilor uzinei păşcănene sunt absolvenţi ai acestei şcoli profesionale. Aşa cum ne spunea Inginerul şef al uzinei, Petru Teo­­dorescu, această şcoală a constituit şi con­tinuă să constituie şi în prezent o adevă­rată pepinieră de cadre pentru uzina din Ancheta noastră Paşcani şi altele din ţară. Să le dăm cuvîntul unor muncitori mai virstnici de la această uzină, muncitori ca­re, la rîndul lor, au stat şi el în băncile şcolii profesionale păşcănene, Gheorghe Dăscălescu, maistru, şeful sec­ţiei a ll-a de vagoane de marfă : „Cu pa­siune şi dragoste părintească înconjurăm elevii şi ucenicii şcolii profesionale. Ştim că aşa cum ne străduim astăzi cu ei, aşa ii vom avea miine ca muncitori. Şi trebuie să recunoaştem că eforturile noastre dau roade. Vă spun un secret. Când elevii şcolii profesionale termină activitatea productivă sau pleacă in vacanţă noi la simţim lip­sa. Toţi sunt buni, dar nu pot să nu vă dau cîteva exemple. Ştefan Oprea, ucenic în anul al ll-lea, este un lăcătuş excepţional şi cu mult talent ; Gheorghe V. Turculeţ şi Eugen V. Vîntur, deşi sunt abia în anul I, lucrează ca nişte sudori cu o vechime în producţie de cel puţin 2-3 ani”. Constantin Nica, maistru la secţia a ll-a: „Că şcoala profesională pregăteşte munci­tori buni ne-o dovedeşte experienţa anilor de pînă acum. Absolvenţii care lucrează în prezent la uzina noastră sunt la înălţimea exigenţelor. De pildă, Gheorghe Băiceanu, absolvent din 1971, este în prezent un su­dor excelent. Uitaţi-vă, de asemenea, la tînârul acela brunet cu ochi mari şi fru­moşi. Este sudor, absolvent din 1971 şi se numeşte Valerică Drumaru. Acolo unde el lucrează acum singur erau, pînă nu de mult, doi muncitori. Este de o hărnicie de invidiat". Mihai Chiper, muncitor, preşedintele or­ganizaţiei sindicale din secţia boghiuri : „Ne interesăm în permanenţă de aceşti ti­neri. Numai aşa ne putem da seama cînd unii din ei mai greşesc. Bunăoară, lăcă­tuşul Clement Grumăzăscu a absolvit şcoa­la profesională în 1971. Din păcate, el nu E. BOGDAN (continuare in pag. a 5-a) AW,'.W.W.V/,V.'AVW.',W,V.V,V< Reflecţii ii la un fapt divers! L-am rugat deunăzi pe primarul ■« comunei Andrieşeni să ne vorbeas- Jj că despre un fapt demn de laudă J* care să depăşească insă cotidianul. 4 Omul s-a gîndit, s-a răsucit pe scaun, «j" Apoi s-a scuzat că așa ceva nu J tine minte să se fi întimplat de îl mult prin comuna lui. I am amin­tit noi: — Intr-o seară, la Spineni, s-a ivit un incendiu. Din grădina lui Dumitru Bodojan, focul s-a ex­tins la gospodăria lui N. Chiriac, •; apoi... î — Apoi a fost localizat — a in- •i tervenit primarul• Sj — Știm. Dar nu s-a stins cred î de. la sine ? £ — O, nu, se înțelege că nu. «­ Vintul puternic înteţea focul care ameninţa să ia proporţii• Ce să faci­­ în noapte cu cîteva găleţi de apă scoase din fintînă ? — Şi-atunci ce a intervenit ? — Atunci a apărut ca din pă­­i­mint Neculai Lazăr, cu echipa de pompieri voluntari de la baza de recepţie Soldana• In remorcă aveau cîteva extinctoare. Băieţii au acţio­nat ca pe scripeţi- Şi tot atunci a mai venit un mecanizator- Toader Mariciuc îi zice. Lucra la cîmp la ierbicide- Cind­ a văzut nenoroci- ; rea a dat fuga tntr un suflet, să el­jut­e satul- A cărat atîta apă cu cis­terna lui, incit a făcut leoarcă ca­sele, grajdurile şi stogurile de fu­raje ale gospodăriilor din jur. Ca să nu ia foc de la seîntei- Aşa oa­­meni mai rar- De nu erau ei, lua foc toată uliţa, dacă nu şi mai mult. »„ l-a chemat cineva ? ”• —• Cine să-i cheme în panica a- I ceea ? Au văzut foc şi s au mobili- ’• zat singuri, ca la comandă- Stau şi reflectez- Un fapt divers *, desigur, dar plin de frum­useţi pil- ^ duitoare. Oameni care se mobilizea- ’ ză singuri cind situaţia impune, oa- » meni bravi şi plini de modestie ce îş­i fac parte din marea armată a celor *1 *» mulţi, care prin abnegaţie, prin *' ■£ bărbăţie definesc omul de astăzi \ ? al societății noastre- ■ ? C. PAPAFII ! MVMW.V,Y,VAVAsiVi,rtA^VVWA

Next