Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)

1972-10-14 / nr. 8108

jANGL mm. Nr. 8108 sihdata 14 OCTOMBRIE 1972 6 pagini 30 bani Proletari din toate forile, unifi-va! Incurn Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Mobilizare deplina în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen întreprinderea de transporturi auto Iaşi Cu indicatorii îndepliniţi Colectivul de muncă al întreprinderii de transpor­turi auto Iaşi depune efor­turi susţinute pentru a în­­tîmpina jubileul Republicii cu succese deosebite. Ca iniţiatori ai întrecerii so­cialiste pe acest an între întreprinderile de trans­porturi auto din ţară, mun­citorii, inginerii şi tehni­cienii de la unitatea ie­şeană caută noi soluţii pentru organizarea supe­rioară a producţiei şi a muncii. După cum ne in­formează conducerea între­prinderii, urmare a acestor strădanii, pînă în prezent indicatorii tehnico-econo­mici-financiari sunt înde­pliniţi şi depăşiţii la to­ne kilometri în proporţie de 101,2 la sută, la călă­­tori/km. — 111,3 la sută, la tone/kilometri conven­ţionale — 102,1 la sută, iar la tone expediate — 102,4 la sută.­ ­ Şeful de echipă Dumitru Apostol, Ca­­ la Uzina de prelucrare a maselor plas­tice Iaşi, atelierul de extrudere a ţevi­lor din P.V.C., obţine însemnate reali­zări în producţie, fapt care-l situează în rîndul fruntaşilor. Foto: D. ROTARU corespondent Succese ale constructorilor păşcăneni PAŞCANI (De la subre­­dacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Harnicul colectiv de muncă de pe şantierul nr. 2 structuri Iaşi, lotul Paş­cani, obţine lună de lună importante succese în în­trecerea socialistă închina­tă celei de a XXV-a ani­versări a Republicii. Ast­fel, organizând bine mun­ca, colectivul de muncă al acestui şantier a reuşit să predea beneficiarului, cu două luni înainte de termen, un bloc de locu­inţe cu 20 de apartamen­te şi sala de gimnastică a liceului din localitate. In curs de finisare se află şi creşa cu o capaci­tate de 100 de locuri, pre­cum şi un bloc de locu­inţe cu 20 de apartamen­te. O contribuţie deosebi­tă la obţinerea acestor succese au adus brigăzile conduse de Ioan Mitescu, Constantin Popa, Gherasim Blaga, Mihai Onescu şi al­tele. MIJI AI I. fi ROS O muncitor constructor Gman­m wieg înaintate in purtite obiectiv print al muncii sindicatelor Datorită sprijinului conducerii parti­dului, personal al secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sindicatele dispun astăzi de o concepţie clară asu­pra locului şi rolului lor în sistemul organizării politice şi al democraţiei so­cialiste din patria noastră, asupra atri­buţiilor şi sarcinilor ce le revin în o­­pera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sunt investite cu drepturi, competenţe şi răspunderi care le conferă calitatea de factor important al forţelor angajate, sub conducerea parti­dului, în lupta pentru ridicarea României pe noi trepte ale progresului şi civiliza­ţiei. Preţioasele edificări au dus la per­fecţionarea activităţii sindicatelor, la creşterea eficienţei şi aportului lor la re­zolvarea problemelor complexe ale con­strucţiei economice, sociale şi culturale. O sarcină de mare răspundere pusă de partid în faţa sindicatelor este şi aceea a valorificării şi popularizării metodelor înaintate de muncă, a iniţiativelor pre­ţioase. In întreprinderile şi instituţiile munici­piului Iaşi rezolvarea acestei sarcini stă tot mai mult în atenţia organelor şi or­ganizaţiilor sindicale. O bună experien­ţă în această direcţie a dobîndit comite­tul sindicatului de la Uzina metalurgică. Dintre iniţiativele privind realizarea ac­tualului cincinal în patru ani şi jumă­tate, şi care au găsit aici un larg ecou, se numără şi cea a maistrului Aurelian Bacrău, de la secţia I a­ schimbului A, care s-a angajat să realizeze într-o sin­gură lună economii de metal echivalente cu producţia unui schimb. La început a­­ceastă iniţiativă a fost aplicată la liniile 2 x, 3 x şi 4 x. După o lună de zile re­ Gheorghe VUŞDEA preşedintele Consiliului municipal Iaşi al sindicatelor­ Pultatul a fost cel aşteptat, schimbul A îndeplinindu-şi în întregime angajamen­tul asumat, fiind declarat schimb model pe întreprindere. In faţa acestor realizări concludente, comitetul sindicatului o uzină a trecut la popularizarea acţiunii maistrului Aurelian Bacrău. Şi astfel i­­niţiativa schimbului A a fost preluată şi de schimbul B. O altă iniţiativă apli­cată cu succes la Uzina metalurgică apar­ţine muncitorului Alexandru Ciubotaru şi maistrului Ilie Gheorghe, care au pro­pus programarea reparaţiilor agregatelor pe subansamble. Iniţiativa, aplicată încă din luna aprilie a.c., a dus la reducerea cu 50 la sută a timpului de staţionare a liniilor tehnologice în reparaţii. O iniţiativă similară cu cea a maistru­lui Aurelian Bacrău este aplicată cu suc­ces în secţia mecanic-şef a Uzinei me­canice „Nicolina", la propunerile tehni­cianului Constantin Petrovici şi şefului de echipă Gh. Ivanovici. Despre ce este vorba ? Comitetul sindicatului din secţia mecanic-şef a supus unei serioase ana­lize valorificarea neîntîrziată a rezerve­lor interne, avîndu-se în vedere sarcinile mereu sporite ce stau în faţa colectivului de muncă. In­ urma acestor investigaţii s-a ajuns la concluzia că printr-o bună organizare a muncii şi folosirea cu gri­jă a materialelor se pot obţine, în 30 de zile, economii de materiale cu care să se poată lucra două zile dintr-o lună. Mun­cind astfel, în lunile iulie — august, e­chipa condusă de Gh. Ivanovici a reali­zat economii de materiale în valoare de 20.000 lei. In prezent şi celelalte echipe şi-au însuşit această iniţiativă. „Calitatea — imperativ al actualului cin­cinal“ este o iniţiativă lansată în cin­stea Conferinţei Naţionale a partidului de către comitetul sindicatului de la Uzina de fibre sintetice. Ea constă în in­troducerea autocontrolului calităţii la fa­za de bobinare, prin sondaj. Pentru m­­ (continuare în pag. a 5-a) Noua şi frumoasa construcţie din Scînteia unde funcţionează Gră­diniţa de copii. In pagina a 6-a încetarea focului la frontiera dintre R. A. Yemen şi R.P.D. a Yemenului COMENTARIU EXTERN Profundele implicaţii ale scrutinului canadian Curs internaţional consacrat ocrotirii mam­ei şi copilului Timp de trei zi­le, între 11 şi 13 octombrie a.c., la Iaşi au avut loc manifestări ştiinţi­fice în cadrul Cursului internaţio­nal consacrat ocro­tirii mamei şi co­pilului organizat de Centrul Internaţio­nal al Copilului din Paris în cola­borare cu Ministe­rul Sănătăţii din Republica Socialis­tă România. La acest curs, care va continua să se desfăşoare în diferite centre me­dicale din ţara noastră pînă la 21 octombrie, participă cunoscute personali­tăţi ale vieţii medicale mondi­ale, specialişti în domeniul ocroti­rii mamei şi copi­lului din 15 ţări din Europa şi A­­frica. In cadrul aces­tor manifestări au avut loc prelegeri, discuţii, aplicaţii practice şi vizite la unităţi spitaliceşti de profil din Iaşi cu care prilej a fost abordată o gamă largă de pro­bleme privind ocro­tirea mamei şi co­pilului. In acelaşi timp manifestările au constituit un fructuos schimb de experienţă în acest domeniu. Se montează un nou fernlentator de regim la secţia biostimulatori a Fabricii de antibiotice Iaşi. Foto: Ov. SPIRTU, coresp. Martori la întrecerea agricultorilor cu timpul Cînd cei mai mulţi abia pot face faţă culesului, cum se simt oare cei care întorc spatele cîmpului ? CAP. DUMEŞTI 1 Deja depănuşat la cărat — totul ca pe bandă ru­lantă înainte de a intra pe drumul Dumeş­­tilor ne atrage atenţia, pe versantul din dreapta şoselei ce duce spre Podu­ Iloaiei, un furnicar de oameni, atelaje, tractoare şi remorci. Aflăm că aici, pe tarlaua Va­lea Ilenei, şi alături, pe tarlaua Zamfi­­rache, au fost semănate 260 de hectare ,cu porumb pentru sămînţă, în lot de hi­bridare, întreaga suprafaţă a fost recol­tată. Producţia de pe 220 de hectare a şi fost depănuşată. Alături se continuă depănuşatul, aici toate forţele au fost mobilizate la transport. „ Am venit de dimineaţă cu 8 auto­camioane cu cooperatori, ne spune ing. Herman Herşcovici, şeful fermei de pro­ducere a seminţelor. Şi după cum vedeţi, treaba merge. Intr-adevăr, au fost confecţionate 6 pă­­tăşti suspendate la tractoare, cu care se transportă mereu. Un tractor remorca un car, alte 12 atelaje aduceau şi ele porumb pînă la drum, unde era încărcat în re­morcile conduse de Valeriu Adam şi Const. Gheorghiu. Se făcuseră deja vreo 7—8 transporturi. Aşa da ! Se vede că treaba a fost bine organizată. ■ în apă pînă la glezne, aşa s-au recoltat ştiule­­fii în şesul Bah­­luiului Pe tarlaua mustind de apă din şesul Bah­­­luiului, lingă satul Banu, am văzut pe­ A. IIDIANU (continuare în pag. a 2-a) Premieră la Opera ieşeană Ieri seara, pe scena O­­perei de stat din Iaşi a avut loc premiera cu ope­ra „Nabucodonosor" de Verdi. Conducerea muzica­lă îi aparţine artistului e­­merit Radu Botez, iar re­gia lui Dimitrie Tăbăcaru (asistent Mihai Zaborilă). Scenografia este ■ semnată de Hristofenia Cazacu. Maestru de cor Anton Bi­­şoc (asistent Frédi Pîrli­­tescu). Din distribuţiei George Ionescu, Ion Ior­gulescu, George Popa, Flo­­rica Mărieş, Svetlana Io­nescu, Laurian Nicolau, Cristian Georgescu, Mela­nia Herdeanu. Spectacolul s-a bucurat de succes. In aplicarea prevederilor Legii 20 privind contribuţia bănească şi în muncă Norme precise, criterii echitabile Secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU criticind, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 7-8 septembrie a.c., modul de­fectuos în care s-a interpretat şi aplicat in unele judeţe Legea 20 cu privire la contri­buţia în bani şi în muncă a cetăţenilor la realizarea unor obiective de interes obştesc, a dat indicaţii preţioase în vederea elabo­rării de norme precise pentru aplicarea judi­cioasă şi unitară a prevederilor sus-numitei legi. In lumina acestei sarcini, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală şi Ministerul Finanţelor au elaborat instruc­ţiuni care prevăd măsuri concrete, de na­tură să conducă la eliminarea deficienţelor constatate în aplicarea Legii 20. Adresîndu-ne in această problemă prim­­vicepreşedintelui Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi, tov. VIOREL TIRON, am aflat că noi, ieşenii, am procedat bine în stabilirea obiectivelor a fi realizate prin contribuţie bănească, in sensul că ne-am orientat spre acele obiec­tive care satisfac nevoile de primă necesi­tate ale localnicilor: CREŞE ŞI GRĂDI­NIŢE. —Vom merge, aşadar, în continuare pe linia realizării a ceea ce oamenii muncii, în adunări populare, au hotărit. — Aceasta este propunerea Consiliului popular municipal, ne-a spus interlocutorul, şi care va fi supusă dezbaterii şi aprobării adunării delegaţilor circumscripţiilor electo­rale, care va avea loc zilele acestea. — Cu ce alte propuneri privind con­tribuţia bănească vă veţi prezenta la a­­dunarea delegaţilor­! — In baza criteriilor orientative date prin recentele instrucţiuni cu privire la stabilirea cuantumului contribuţiei băneşti, vom supune aprobării adunării delegaţilor unele propu­neri concrete. De reţinut că stabilirea cuantumului se face in funcţie de veniturile nete lunare ale fiecărei familii şi numărul membrilor aces­teia. Astfel, in funcţie de venitul net lunar pe fiecare membru de familie, noi am pro­pus următoarele criterii de stabilire a cuan­tumului contribuţiei băneşti: pînă la 500 lei -scutit; de la 501 la 600 lei - 25 lei contri­buţie pe familie; de la 601 la 700 lei -35 lei contribuţie; de la 701 la 800 lei -45 lei; de la 801 la 900 lei - 60 lei; de la De vorbă cu tov. Viorel TIRON, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Iaşi 901 la 1.000 lei - 75 lei; de la 1001 la 1100 lei - 80 lei; de la: 1.100 la 1.200 lei -­90 lei; de la 1.200 la 1.300 lei - 100 lei; de la 1.301 la 1500 lei - 125 lei; de la 1.501 la 2.000 lei - 150 lei; de la 2.001 la 2.500 lei - 75­5 lei; de la 2.500 la 3.000 lei - 200 lei, iar la peste 3.000 lei - 300 lei contribuție pe familie.­­ Prin urmare, într-o familie în care venitul net lunar este, să zicem, de 4.500 Iei, iar familia este compusă din patru membri, contribuția bănească pe familie va fi de 90 de lei anual.­­ Exact. Sau, ca să mai dau şi eu un exemplu, într-o familie în care venitul lunar net este de 1.400 lei, şi în componența fa­miliei intră trei persoane, aceasta va fi scu­tită de contribuţie bănească, venitul net pe fiecare membru al familiei fiind sub 500 lei. Un alt element nou, care trebuie remar­cat, este acela că plata contribuţiei băneşti urmează să se facă eşalonat, în tot cursul anului. — In legătură cu contribuţia în muncă, ce precizări sunt aduse ?­­ In prirpul rînd ca această contribuţie să se stabilească numai pentru lucrările de strictă necesitate prevăzute de lege şi în raport cu volumul de muncă necesar reali­zării acestora. In situaţiile în care în unele localităţi nu sunt de executat lucrări prin contribuție în muncă, de natura celor pre­văzute în art. 3 din lege, se spune în in­strucțiuni, nu se va stabili contribuţia în muncă. Astfel de lucrări, care se vor exe­cuta numai la nivel de circumscripție elec­torală, vor fi foarte atent analizate în sensul că propunerile adunărilor cetăţenilor pe cir­cumscripţii vor fi aprobate de Comitetul e­­xecutiv in măsura in care există posibilităţi de acoperire cu materiale şi asistenţă teh­nică. In municipiul nostru, 57 de circum­scripţii electorale, din totalul celor 207, au planificat a efectua lucrări prin contribuţie în muncă. In ce priveşte numărul de zile muncă ce urmează a fi efectuate de fiecare cetăţean - bineînţeles numai pentru circum­scripţiile unde se planifică asemenea lucrări - acesta se va stabili de adunarea dele­gaţilor in funcţie de volumul de zile muncă necesar pentru executarea lucrărilor apro­bate. Reexaminarea modului de aplicare a pre­vederilor legii de care vorbim şi stabilirea unor măsuri unitare de materializare a aces­tora scot tocmai în evidenţă preocupările constante ale conducerii partidului şi statu­lui nostru pentru respectarea spiritului legii, a intereselor generale şi imediate ale cetă­ţenilor, a echităţii socialiste. Interviu realizat de Alice OUATU Audienţele Nu vom insista asupra importan­ţei dialogului permanent dintre toate organele de partid şi de stat şi cetăţeni, deoarece considerăm că importanţa acestui dialog este evi­dentă pentru toată lumea. In acest context şi audienţele ţiu un loc bine definit de documentele de partid şi de stat. Am constatat în­să în destule unităţi că unii tova­răşi cu munci de răspundere ig­noră desfăşurarea organizată a a­­cestei activităţi. Mai ales (sub pre­textul că „noi, conducătorii, suntem­ oricind printre oameni“) s-a ajuns in unele locuri să fie sistată com­plet această activitate sau să fie lăsată doar pe seama unora dintre subalterni. Dar, un cetăţean doreş­te să-şi spună păsul unui anumit tovarăş din conducere. Cetăţeanul are dreptul să solicite o audienţă unei anumite persoane. Din păcate pe alocuri cetăţeanul nu poate be­neficia de acest drept, deoarece nici măcar nu poate să afle cînd este programat pentru acordarea de audienţe tovarăşul căutat. A, există o soluţie : să aştepte să dea întîm­­plător ochii cu conducătorul local respectiv. Nu credem că este solu­ţia ideală. Cînd şi unde poate fi găsit, de pildă, secretarul de par­tid, ori primarul din comuna Dol­­heşti dacă nicăieri nu este afişat un program de audienţe ? Aceeaşi situaţie o întilnim, alt exemplu, şi la Prisăcani. Tovarăşul Nicolae Bursuc, secretarul comitetului co­munal de partid, ne informează că tovarăşii din conducerea comunei Prisăcani sunt permanent în mijlo­cul oamenilor. — Sunt împotriva formalismului, a birocratismului, adaugă tovarăşul secretar. Bineînţeles că este bine ca şi secretarul de partid şi primarul să se deplaseze la locul de muncă al sătenilor, în satele componente ale comunei. Nu putem însă crede că este vorba de birocraţie, de for­malism dacă există şi un program de audienţe (cu condiţia însă să fie respectat). De unde să ştie ce­tăţeanul care are o problemă de rezolvat cînd este de găsit la sediu secretarul de partid, bunăoară. Să­ aştepte ziua cînd va întîlni pe pri­mar pe tarla, sau pe uliţa satului ori să bată drumul pînă la primă­rie de 10 ori pe săptămînă şi să afle că cel căutat acum o clipă a plecat de unde venise el ? Nu, nu credem că e vorba de birocraţie şi de formalism atunci cînd se res­pectă cu stricteţe un program sta­bilit (şi afişat) de audienţe. Sorin DAMIAN v vvvvvwvwvvvvvvvvvv 1

Next