Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)

1972-12-07 / nr. 8154

ANUL XXIX. Nr. 8154 JOI DICEMBRIE 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate forile, uniţi-vul neorn InsuluiIrupeluiTăui Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MUNCĂ PLINĂ DE PASIUNE, DE AVÎNT ÎN MAREA COMPETIŢIE A HĂRNICIEI Uzina de fibre sintetice Iaşi. In atelierul de etilare fire textile, nu­mele lăcătuşului Costache Gherman este bine cunoscut. El pune in practică angajamentul de a exe­cuta reparaţiile la maşini in aţa fel incit staţionările să fie reduse cit mai mult. 7,997-­9­7^ întreprinderea „Ţesătura“ A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL ANUAL Primele 11 luni din anul de pro­ducţie 1972 s-au soldat cu rezultate deosebite şi în activitatea colectivului de muncă al întreprinderii „Ţesătura“ Iaşi. Producţia marfă suplimentară ob­ţinută de la începutul anului a spo­rit la 8.656.000 de lei, materializîn­­du-se, printre altele, în 103,6 tone de fire şi 37.500 m.p. ţesături tip bum­bac. In acest fel, a fost realizat şi de­păşit angajamentul anual suplimentar, asumat de muncitorii şi cadrele teh­nice din fabrică, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Re­publicii. Avansul luat în îndeplinirea preve­derilor de plan pe anul 1972 creează posibilitatea unei foarte bune pregătiri a producţiei anului viitor, una din pro­blemele de maximă însemnătate aflată acum pe agenda de lucru a colecti­vului unităţii. Uzina mecanică de material rulant Paşcani 2.350.000 lei economii suplimentare la preţul de cost PAŞCANI­­ (De la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea eficienţei economice se bucu­ră de o atenţie mereu sporită din par­tea colectivului de muncitori şi cadre tehnice, de la Uzina mecanică ele ma­terial rulant Paşcani. Măsurile tehnice aplicate în sectoarele de producţie ale uzinei, grija crescândă pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale puse la dispoziţia oamenilor muncii de aici au­ condus la obţinerea unor eco­nomii­ suplimentare la­­preţul de cost de 1 2.350.000­ lei, sumă materializată în­deosebi în însemnate cantităţi de me­tal. Cea mai importantă contribuţie au adu­s secţiile boghiuri, forjă şi piese de schimb. Diminuarea consumurilor de materii prime şi materiale, precum şi spori­­rea mai accentuată a productivităţii muncii, a permis consemnarea unui beneficiu peste plan de circa 3 mili­oane de lei. C. DUDUMAN ~ v­o­ii iî *• ■ • v'W?iSîi L~ ~ O condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor de investiţii în 1973 Achiziţionarea la timp a tuturor utilajelor tehnologice Ne aflăm în perioada cea mai ,,fier­binte" de pregătire a activităţii eco­nomice d­in anul 1973. Unul din dome­niile esenţiale care polarizează, în prezent,­­atenţia multor colective de muncă este cel al investiţiilor şi în special al obiectivelor productive care urmează a fi atacate sau conectate în circuitul economic în anul viitor. Co­vârşitoarea importanţă pe care o are respectarea sau chiar devansarea ter­menelor planificate de intrare în func­ţiune a unor capacităţi productive se impune să o avem permanent în cen­trul atenţiei. Întreg poporul s-a anga­jat, la chemarea partidului, să înde­plinească cincinalul actual înainte de ter­men. Şi cum oare va­­i fi posibil să ieşim învingători în această întrecere cu timpul, dacă obiectivele economi­ce prevăzute a­proxince de la anumi­te termene, nu ar fi date în exploa­tare? Şi trebuie să ne gîndim că eco­nomia naţională, prin nerespectarea unor termene, ar fi lipsită nu numai de producţia acelor obiective economi­ce,­ eventual restante, ci şi c­e alte bunuri a căror fabricaţie depinde de noile capacităţi. Iată de ce secretarul general al par­tidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞESCU, deşi a subliniat în re­petate rînd­uri necesitatea depunerii unor eforturi stăruitoare în acest do­meniu, la rnecenta plenară a C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie a.c. a jalonat, din nou, direcţiile în care trebuie să acţioneze în această peri­oadă toţi beneficiarii de investiţii, pro­iectanţii şi constructorii. Lucrările de investiţii prevăzute a se executa în anul 1973 trebuie pregătite cît mai te­meinic, pînă la ultimul detaliu. Pri­ma­­ zi a anului viitor­­să găsească pe Eugeniu ZADARIȚA (continuare in pag. a 2-a) Şcoala, într-u amplu proces de modernizare Pentru noi, care trăim în a­­ceastă epocă, a devenit un a­­devăr axiomatic faptul că im­portantele realizări din ultimul sfert de veac au la bază jus­teţea politicii partidului, precum şi capacitatea creatoare a po­porului nostru în procesul de făurire a societăţii socialiste, multilateral dezvoltate. Ca pîrghie de bază a revo­luţiei culturale, învăţămîntul de toate gradele a cunoscut în anii­­care au trecut de la pro­clamarea Republicii o dezvol­tare rapidă şi o permanentă perfecţionare în pas cu pro­gresul producţiei materiale, al vieţii culturale şi ştiinţifice, al întregii societăţi socialiste. Procesul de edificare a so­cietăţii socialiste impune, în mod logic, ca nivelul general de cultură al poporului şi gra­­dul de pregătire a cadrelor de specialitate de azi - şi mai ales de mîine - să se ridice necontenit. Aşa cum rezultă din Directivele Congresului al X-lea, precum şi din Documen­tele Conferinţei Naţionale a P.C.R. - şcolii româneşti ii re­vin sarcini mai mari­­ şi mai complexe decit oricînd, carac­teristice etapei actuale : dez­voltarea reţelei preşcolare, ge­neralizarea învăţămintului d® 10 ani, sporirea numărului de şcoli profesionale şi licee de specialitate, legarea mai strinsă a învăţămintului de practică, ridicarea nivelului­­calitativ al acestuia prin modernizarea şi continua perfecţionare didac­­tico-ştiinţifică a corpului pro­fesoral, întărirea muncii­ edu­­cativ-patriotice in rîndurile ele­vilor şi studenţilor etc. îndrumată permanent de par­tid, şcoala românească, al că­rei rol social se face simţit tot mai puternic în diferitele sec­toare de activitate, primeşte contingente mereu mai mari de elevi şi studenţi, cuprinzind in prezent un sfert din populaţia ţării care, in condiţiile exigenţei crescînde a procesului instruc­­tiv-educativ, capătă valorile şi potenţele necesare societăţii de mîine, valorificînd, pe o treaptă superioară, tradiţiile progresiste ale învăţămintului nostru. Corespunzător se dezvoltă şi baza materială a învăţămintu­lui de toate gradele, se con­struiesc noi localuri şcolare şi universitare, dotate cu mobi­lier şi aparatură didactică mo­dernă. In tabloul general al învăţă­mintului românesc se afirmă cu prestigiu sporit de la an la an şi învăţămîntul din judeţul Iaşi, care se armonizează din ce în ce mai bine cu dezvol­tarea şi perspectiva vieţii eco­nomice şi culturale. Inspecto­ratul şcolar, pe baza­­unor stu­dii minuţioase, sub îndrumarea conducerii locale de partid, a stabilit măsuri de dezvoltare şi perfecţionare a şcolilor din ju­deţ, fundamentate pe ultimele documente de partid, precum şi pe indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite împrejurări. S-a pornit, fireşte, de la instituţiile preşcolare care urmăresc nu numai­­ să ajute părinţii angajaţi în producţie, dar şi educarea celor mici, pregatindu-i pentru şcolariza­rea care începe de la vîrsta de 6 ani. Comparînd cifrele din anul şcolar 1969/1970 cu cele din acest an şcolar constatăm că extinderea reţelei preşcolare se desfăşoară într-un ritm sa­tisfăcător : de la 290 unităţi la 379, procentul de cuprindere al copiilor crescînd de la 250/o la 35­­ d­­in Iaşi, cu sprijinul conducerii municipale de par­tid, în afara unităţilor preşco­lare noi, s-au extins v­echile u­­nităţi, pentru a spori numărul de copii preşcolarizaţi , deşi, trebuie să recunoaştem, se im­pun măsuri şi mai eficiente care să ducă la rezolvarea acestei situaţii. In ceea ce priveşte dezvol­tarea învăţămintului general de la 8 la 10 ani - acţiune im­pusă de modernizarea vieţii social-economice, care presu­pune oameni mai instruiţi, mai pregătiţi pentru viaţă - şcolile de 10 ani au­ crescut de la 26 la 128, în fiecare comună e­­xistînd cel puţin o astfel de u­­nitate, care să dea posibilitatea elevilor ce nu urmează alte forme de şcolarizare să termine cele 10 clase de cultură gene­rală obligatorii. Adăugăm la acest aspect cantitativ şi unul calitativ : elevii claselor a IX-a şi a X-a, alături de studiul o­­biectelor respective, desfăşoară două zile pe săptămînă activi­tate tehnică-productivă, ceea ce duce în mod firesc la for­marea deprinderilor pentru munca fizică, la însuşirea unei profesiuni, facilitînd astfel inte­grarea în muncă a tineretului. Pentru a imprima eficienţă a­­cestui fapt se impun, in con­tinuare, numeroase măsuri, mai ales pentru dotarea atelierelor şi profilarea lor pe meserii in­dustriale. învăţămîntul­­liceal şi­­profe­sional s-a dezvoltat simţitor in această perioadă, căutînd să răspundă şi să corespundă comenzii sociale, să asigure, în mare măsură, cerinţele eco­nomiei noastre judeţene cit şi vieţii social-culturale. finind seama de directivele documen­telor de partid, liceele de spe­cialitate au luat o mare am­ploare avînd profilul impus de specificul economiei noastre ju­deţene. Astfel, la cele 11 licee existente, în acest an şcolar s-au adăugat încă 3, iar pen­tru viitorul an şcolar se preli­mina înfiinţarea a încă 2 licee de specialitate, ceea ce va face ca nevoile de cadre ale economiei judeţene — actuale şi de perspectivă — să fie asi­gurat®. Şi şcolile profesionale au înregistrat o dezvoltare sen­sibilă, numărul elevilor cres­­cînd numai în acest an de la 9.300 la 10.200. Creşterea numerică a liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale a fost însoţită de mutaţii calitative, atit în ceea ce priveşte latura formativă a procesului de învăţămînt cît şi caracterul aplicativ, mai buna organizare a practicii. Modificări calitative au avut loc şi în cadrul liceelor de cul­,­tură generală, ceea ce a dus la o legătură mai strinsă cu practica, cu cerinţele vieţii. (- continuare in pag a 2-a) Prof. emerit Sterie RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean I Din marea cronica III1IIII1II1 de veac i [ în pagina a 4-a \ SESIUNEA O. N. U. S \ initiative românești ] Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti de partid Tg. Frumos Ieri, la Casa de cultură din localitate a avut loc conferinţa organizaţiei oră­şeneşti de partid, Tg. Frumos. La conferinţă au luat parte tov. Petre Mal­omete, secretar al Comitetului jude­ţean Iaşi al P.C.R., conducători şi alţi re­prezentanţi ai unor întreprinderi, insti­tuţii şi organizaţii de masă şi obşteşti ju­deţene. Darea de seamă asupra activităţii des­făşurate în ultimii doi ani a fost prezen­tată de tov. Costache Puiu, secretarul co­mitetului orăşenesc de partid. La dezbateri au luat parte: tovarăşii: dr. Traian Pănescu, director adjunct al spitalului, Ştefan Călin, secretarul comi­tetului orăşenesc al U.T.C., Dumitru Şo­­rodoc, inginer şef al I.A.S. Tg. Frumos, Samoilă Caciuc, şeful bazei de recepţie, Maria Bejan, educatoare la căminul-şcoală nr. 10, dr. Gh. Nădelu, secretarul birou­lui organizaţiei de bază de la spital, Gh. Aniculăesei, secretarul biroului organiza­ţiei de bază de la Staţia C.F.R., Gh. Dateş, preşedintele cooperativei de consum, Olga Miron, şefa secţiei covoare a cooperati­vei ,,Mioriţa", Cristel Şuşelea, directorul S.M.A. Tg. Frumos, Minodora Constantin, directoarea liceului, ing. Stelian Pruteanu, preşedintele C.A.P. Tg. Frumos, George Cîrligeanu, profesor la şcoala ele nevăză­tori, Aurel Bulancea, secretarul Consiliu­lui orăşenesc al sindicatelor, şi Gh. Lu­­pescu, vicepreşedinte al consiliului popu­lar orăşenesc. Vorbitorii au subliniat rezultatele bune obţinute, ca urmare a îmbunătăţirii sti­lului şi metodelor de muncă ale organu­lui orăşenesc de partid, au venit cu obser­vaţii critice în legătură cu lipsuri­le ma­nifestate în diverse sectoare de activitate, făcînd însemnate propuneri pentru mun­ca de viitor. In încheierea dezbaterilor a luat cuvin­­tul tov. Petre Mah­omete. La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, conferinţa a­­ ales noul comitet oră­şenesc de partid şi delegaţii la Conferinţa organizaţiei judeţene de partid. Tov. Costache Puiu a fost reales în funcţia de secretar al comitetului oră­şenesc de partid. In funcţia de locţiitor al secretarului a fost ales tov. Vladimir Tofan. Deschiderea învăţămîntului de partid la sate In aceste zile în judeţul nostru are loc deschiderea în­­văţămîntului de partid la sate, mar­­cînd începutul u­­nui nou an de stu­diu organizat al co­muniştilor. Prima temă, co­mună pentru toate formele de învă­­ţămînt, intitulată :.Direcţiile, principa­le ale dezvoltării economico — sociale planificate a Româ­niei şi problema­tica muncii de par­tid la sate, în lu­mina Documente­lor Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. din iulie 1972“ a fost expusă, la cen­trele de comune, de către membri şi lectori ai Comite­­tului, judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, iar în satele com­ponente, de către propagandiştii lo­cali. După cum ne in­formează tov., Gri­­gore Michere, în comuna Şipote, în acest an au fost în­cadraţi în învăţă­­mîntul de partid cu 100 de cursanţi mai mult ca anul trecut. La centrul Bălţaţi, au partici­pat la deschiderea învăţămîntului 148 de cursanţi, iar la Vlădeni 90 de cursanţi. Cu acest prilej, comuniştii şi-au exprimat hotărîrea de a acorda o a­­tenţie sporită stu­diului în cadrul formelor de învă­­ţămînt organizate, de a recupera, în­că în această lună, temele ce n-au putut fi ţinute la timp datorită în­­tîrzierii deschiderii învătămîntului din cauza timpului ne­favorabil care a prelungit perioada de strîngere a re­coltei. privind tineretul în dezbaterea Comitetului pentru problemele sociale și umanitare •/////////////////////////////////////////////////////rg 2 s­5­­.......... - — ------- s Comerţ şi „prestidigitaţie“ Zilele trecute, Ecaterina Ciureanu, vinzătoare la unitatea de legume şi fructe din str. Cuza-Vodă, a fost atenţionată de o echipă de control că nu are preţul afişat la un­ pro­dus preambalat (fără etichetă). Dum­neaei răspunde : „Ştie lumea preţul la acest, produs“. Pe loc întrebăm o gospodină. Răspunsul e edificator: „Nu ştiu cit costă“. Cetăţeana Didina Moblan (str. Dr. Vicol nr. 2) ne sesiza că vînzătorul Gh. Doroftei (magazinul nr. 2, uni­tatea nr. 5 — C.L.F. Iaşi) ţinea la vedere o ladă cu roşii frumoase, iar in punga clienţilor băga doar roşii mai mici şi mai rele. O adevărată prestidigitaţie ! Cine oare o fi avut norocul să aibă în pungă produsele expuse la vedere ? Alt caz: în Piaţa Gh. Dimitrov, Dumitru Fedeleş vindea păsări. Rind pe rind, vînzătorul arunca pe cin­­tar o pasăre, două, trei... In citeva secunde, degetul arătător al lui D.F. se plimba pe greutăţi şi gura sa rostea cu siguranţă preţul mărfii. Clientul se mira, îşi reproşa in gind că n-a fost atent la lecţiile de arit­metică din şcoala primară, scotea banii şi pleca fără să aibă timp să afle măcar cit a tras la cântar mar­fa cumpărată. Și în multe magazine cumpărătorii pățesc la fel. In­­ca- D. STANESCU (continuare în pag. a 3-a) [ 1 I 11 1 II I Uzina mecanică „Nicolina“. Noua hală unde se produc utilaje rutiere. Unde poate duce nerespectarea regulilor de circulaţie ? O ÎNTREBARE ADRESATĂ DIN NOU PARTICIPANŢILOR LA TRAFICUL RUTIER Recent, pe reţeaua rutieră de pe te­ritoriul judeţului, s-au produs două accidente cu urmări deosebit de gra­ve : cinci persoane au fost omorîte şi două rănite grav. Care sunt cauzele acestora ? In ce împrejurări s-au pro­dus ? sunt întrebări pe care şi le pune, pe bună dreptate, orice participant la traficul rutier. La 26 noiembrie a.c., în jurul orei 16:30, conducătorul auto Zamfir Vasi­­lescu conducea pe şoseaua Paşcani — Mirceşti autocamionul 21 -B7-1131, pro­prietatea C.A.P. Puieşti (judeţul Bu­zău). In cabină se mai aflau două persoane, iar în caroserie alte 7, pre­cum şi 11 porci cumpăraţi din oborul Paşcani şi din comuna Stolniceni-Pră­­jescu. La ieşirea d­in comuna Mirceşti, spre Roman, într-o curbă la dreapta cu rază mică, din cauza vitezei mărite cu care Zamfir Vasilescu conducea, autovehiculul a intrat în derapare şi s-a rostogolit de cîteva ori, oprindu-se pe terenul agricol din partea stingă a şoselei. Conducătorul auto şi un pa­sager, Anghel Neagu, care se afla în caroseria autovehiculului, au fost ac­cidentaţi mortal, iar un altul, Ciuper­că Dobre — accidentat grav. Faptul este imputabil conducătoru­lui auto cu atît mai mult, cu cît a­­cesta ştia că : a) transporta o încărcă­tură care, la viteze mari, în special în viraje, poate influenţa direcţia de mers a autovehiculului ; b) circula pe un drum necunoscut de el; c) în acel loc, datorită prezenţei indicatoarelor suplimentare la trecerea de cale fera­tă şi a unui indicator ..Drum deni­velat­1, avea obligaţia să reducă viteza autovehiculului la limita evitării ori­cărui pericol. Faptul­ în sine consti­tuie un prilej de meditaţie pentru toţi acei conducător, auto în concepţia că­rora mai sălăşluieşte ideea că indica­toarele rutiere ar constitui un orna­ment al drumului public, că restricţiile de viteză sunt instalate pentru acei „timizi", „fricoşi“. Prevederile legii cir­culaţiei sunt obligatorii în egală măsu­ră pentru toţi acei care folosesc căile rutiere. In cazul de faţă, nerespecta­rea acestora a avut drept urmare per­soane omorîte, familii îndoliate, per­soane în suferinţă, distrugeri de bu­nuri materiale. Maior Mihai HRIŢCU Serviciul circulaţiei, Inspectoratul judeţean Iaşi al Ministerului de Interne (continuare în pag . 3-a)

Next