Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)
1972-12-07 / nr. 8154
ANUL XXIX. Nr. 8154 JOI DICEMBRIE 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate forile, uniţi-vul neorn InsuluiIrupeluiTăui Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii MUNCĂ PLINĂ DE PASIUNE, DE AVÎNT ÎN MAREA COMPETIŢIE A HĂRNICIEI Uzina de fibre sintetice Iaşi. In atelierul de etilare fire textile, numele lăcătuşului Costache Gherman este bine cunoscut. El pune in practică angajamentul de a executa reparaţiile la maşini in aţa fel incit staţionările să fie reduse cit mai mult. 7,997-97^ întreprinderea „Ţesătura“ A ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL ANUAL Primele 11 luni din anul de producţie 1972 s-au soldat cu rezultate deosebite şi în activitatea colectivului de muncă al întreprinderii „Ţesătura“ Iaşi. Producţia marfă suplimentară obţinută de la începutul anului a sporit la 8.656.000 de lei, materializîndu-se, printre altele, în 103,6 tone de fire şi 37.500 m.p. ţesături tip bumbac. In acest fel, a fost realizat şi depăşit angajamentul anual suplimentar, asumat de muncitorii şi cadrele tehnice din fabrică, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Avansul luat în îndeplinirea prevederilor de plan pe anul 1972 creează posibilitatea unei foarte bune pregătiri a producţiei anului viitor, una din problemele de maximă însemnătate aflată acum pe agenda de lucru a colectivului unităţii. Uzina mecanică de material rulant Paşcani 2.350.000 lei economii suplimentare la preţul de cost PAŞCANI (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea eficienţei economice se bucură de o atenţie mereu sporită din partea colectivului de muncitori şi cadre tehnice, de la Uzina mecanică ele material rulant Paşcani. Măsurile tehnice aplicate în sectoarele de producţie ale uzinei, grija crescândă pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale puse la dispoziţia oamenilor muncii de aici au condus la obţinerea unor economii suplimentare lapreţul de cost de 1 2.350.000 lei, sumă materializată îndeosebi în însemnate cantităţi de metal. Cea mai importantă contribuţie au adus secţiile boghiuri, forjă şi piese de schimb. Diminuarea consumurilor de materii prime şi materiale, precum şi sporirea mai accentuată a productivităţii muncii, a permis consemnarea unui beneficiu peste plan de circa 3 milioane de lei. C. DUDUMAN ~ voii iî *• ■ • v'W?iSîi L~ ~ O condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor de investiţii în 1973 Achiziţionarea la timp a tuturor utilajelor tehnologice Ne aflăm în perioada cea mai ,,fierbinte" de pregătire a activităţii economice din anul 1973. Unul din domeniile esenţiale care polarizează, în prezent,atenţia multor colective de muncă este cel al investiţiilor şi în special al obiectivelor productive care urmează a fi atacate sau conectate în circuitul economic în anul viitor. Covârşitoarea importanţă pe care o are respectarea sau chiar devansarea termenelor planificate de intrare în funcţiune a unor capacităţi productive se impune să o avem permanent în centrul atenţiei. Întreg poporul s-a angajat, la chemarea partidului, să îndeplinească cincinalul actual înainte de termen. Şi cum oare vai fi posibil să ieşim învingători în această întrecere cu timpul, dacă obiectivele economice prevăzute aproxince de la anumite termene, nu ar fi date în exploatare? Şi trebuie să ne gîndim că economia naţională, prin nerespectarea unor termene, ar fi lipsită nu numai de producţia acelor obiective economice, eventual restante, ci şi ce alte bunuri a căror fabricaţie depinde de noile capacităţi. Iată de ce secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, deşi a subliniat în repetate rînduri necesitatea depunerii unor eforturi stăruitoare în acest domeniu, la rnecenta plenară a C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie a.c. a jalonat, din nou, direcţiile în care trebuie să acţioneze în această perioadă toţi beneficiarii de investiţii, proiectanţii şi constructorii. Lucrările de investiţii prevăzute a se executa în anul 1973 trebuie pregătite cît mai temeinic, pînă la ultimul detaliu. Prima zi a anului viitorsă găsească pe Eugeniu ZADARIȚA (continuare in pag. a 2-a) Şcoala, într-u amplu proces de modernizare Pentru noi, care trăim în această epocă, a devenit un adevăr axiomatic faptul că importantele realizări din ultimul sfert de veac au la bază justeţea politicii partidului, precum şi capacitatea creatoare a poporului nostru în procesul de făurire a societăţii socialiste, multilateral dezvoltate. Ca pîrghie de bază a revoluţiei culturale, învăţămîntul de toate gradele a cunoscut în aniicare au trecut de la proclamarea Republicii o dezvoltare rapidă şi o permanentă perfecţionare în pas cu progresul producţiei materiale, al vieţii culturale şi ştiinţifice, al întregii societăţi socialiste. Procesul de edificare a societăţii socialiste impune, în mod logic, ca nivelul general de cultură al poporului şi gradul de pregătire a cadrelor de specialitate de azi - şi mai ales de mîine - să se ridice necontenit. Aşa cum rezultă din Directivele Congresului al X-lea, precum şi din Documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R. - şcolii româneşti ii revin sarcini mai mari şi mai complexe decit oricînd, caracteristice etapei actuale : dezvoltarea reţelei preşcolare, generalizarea învăţămintului d® 10 ani, sporirea numărului de şcoli profesionale şi licee de specialitate, legarea mai strinsă a învăţămintului de practică, ridicarea niveluluicalitativ al acestuia prin modernizarea şi continua perfecţionare didactico-ştiinţifică a corpului profesoral, întărirea muncii educativ-patriotice in rîndurile elevilor şi studenţilor etc. îndrumată permanent de partid, şcoala românească, al cărei rol social se face simţit tot mai puternic în diferitele sectoare de activitate, primeşte contingente mereu mai mari de elevi şi studenţi, cuprinzind in prezent un sfert din populaţia ţării care, in condiţiile exigenţei crescînde a procesului instructiv-educativ, capătă valorile şi potenţele necesare societăţii de mîine, valorificînd, pe o treaptă superioară, tradiţiile progresiste ale învăţămintului nostru. Corespunzător se dezvoltă şi baza materială a învăţămintului de toate gradele, se construiesc noi localuri şcolare şi universitare, dotate cu mobilier şi aparatură didactică modernă. In tabloul general al învăţămintului românesc se afirmă cu prestigiu sporit de la an la an şi învăţămîntul din judeţul Iaşi, care se armonizează din ce în ce mai bine cu dezvoltarea şi perspectiva vieţii economice şi culturale. Inspectoratul şcolar, pe bazaunor studii minuţioase, sub îndrumarea conducerii locale de partid, a stabilit măsuri de dezvoltare şi perfecţionare a şcolilor din judeţ, fundamentate pe ultimele documente de partid, precum şi pe indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite împrejurări. S-a pornit, fireşte, de la instituţiile preşcolare care urmăresc nu numai să ajute părinţii angajaţi în producţie, dar şi educarea celor mici, pregatindu-i pentru şcolarizarea care începe de la vîrsta de 6 ani. Comparînd cifrele din anul şcolar 1969/1970 cu cele din acest an şcolar constatăm că extinderea reţelei preşcolare se desfăşoară într-un ritm satisfăcător : de la 290 unităţi la 379, procentul de cuprindere al copiilor crescînd de la 250/o la 35 din Iaşi, cu sprijinul conducerii municipale de partid, în afara unităţilor preşcolare noi, s-au extins vechile unităţi, pentru a spori numărul de copii preşcolarizaţi , deşi, trebuie să recunoaştem, se impun măsuri şi mai eficiente care să ducă la rezolvarea acestei situaţii. In ceea ce priveşte dezvoltarea învăţămintului general de la 8 la 10 ani - acţiune impusă de modernizarea vieţii social-economice, care presupune oameni mai instruiţi, mai pregătiţi pentru viaţă - şcolile de 10 ani au crescut de la 26 la 128, în fiecare comună existînd cel puţin o astfel de unitate, care să dea posibilitatea elevilor ce nu urmează alte forme de şcolarizare să termine cele 10 clase de cultură generală obligatorii. Adăugăm la acest aspect cantitativ şi unul calitativ : elevii claselor a IX-a şi a X-a, alături de studiul obiectelor respective, desfăşoară două zile pe săptămînă activitate tehnică-productivă, ceea ce duce în mod firesc la formarea deprinderilor pentru munca fizică, la însuşirea unei profesiuni, facilitînd astfel integrarea în muncă a tineretului. Pentru a imprima eficienţă acestui fapt se impun, in continuare, numeroase măsuri, mai ales pentru dotarea atelierelor şi profilarea lor pe meserii industriale. învăţămîntulliceal şiprofesional s-a dezvoltat simţitor in această perioadă, căutînd să răspundă şi să corespundă comenzii sociale, să asigure, în mare măsură, cerinţele economiei noastre judeţene cit şi vieţii social-culturale. finind seama de directivele documentelor de partid, liceele de specialitate au luat o mare amploare avînd profilul impus de specificul economiei noastre judeţene. Astfel, la cele 11 licee existente, în acest an şcolar s-au adăugat încă 3, iar pentru viitorul an şcolar se prelimina înfiinţarea a încă 2 licee de specialitate, ceea ce va face ca nevoile de cadre ale economiei judeţene — actuale şi de perspectivă — să fie asigurat®. Şi şcolile profesionale au înregistrat o dezvoltare sensibilă, numărul elevilor crescînd numai în acest an de la 9.300 la 10.200. Creşterea numerică a liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale a fost însoţită de mutaţii calitative, atit în ceea ce priveşte latura formativă a procesului de învăţămînt cît şi caracterul aplicativ, mai buna organizare a practicii. Modificări calitative au avut loc şi în cadrul liceelor de cul,tură generală, ceea ce a dus la o legătură mai strinsă cu practica, cu cerinţele vieţii. (- continuare in pag a 2-a) Prof. emerit Sterie RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean I Din marea cronica III1IIII1II1 de veac i [ în pagina a 4-a \ SESIUNEA O. N. U. S \ initiative românești ] Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti de partid Tg. Frumos Ieri, la Casa de cultură din localitate a avut loc conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid, Tg. Frumos. La conferinţă au luat parte tov. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., conducători şi alţi reprezentanţi ai unor întreprinderi, instituţii şi organizaţii de masă şi obşteşti judeţene. Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în ultimii doi ani a fost prezentată de tov. Costache Puiu, secretarul comitetului orăşenesc de partid. La dezbateri au luat parte: tovarăşii: dr. Traian Pănescu, director adjunct al spitalului, Ştefan Călin, secretarul comitetului orăşenesc al U.T.C., Dumitru Şorodoc, inginer şef al I.A.S. Tg. Frumos, Samoilă Caciuc, şeful bazei de recepţie, Maria Bejan, educatoare la căminul-şcoală nr. 10, dr. Gh. Nădelu, secretarul biroului organizaţiei de bază de la spital, Gh. Aniculăesei, secretarul biroului organizaţiei de bază de la Staţia C.F.R., Gh. Dateş, preşedintele cooperativei de consum, Olga Miron, şefa secţiei covoare a cooperativei ,,Mioriţa", Cristel Şuşelea, directorul S.M.A. Tg. Frumos, Minodora Constantin, directoarea liceului, ing. Stelian Pruteanu, preşedintele C.A.P. Tg. Frumos, George Cîrligeanu, profesor la şcoala ele nevăzători, Aurel Bulancea, secretarul Consiliului orăşenesc al sindicatelor, şi Gh. Lupescu, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc. Vorbitorii au subliniat rezultatele bune obţinute, ca urmare a îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă ale organului orăşenesc de partid, au venit cu observaţii critice în legătură cu lipsurile manifestate în diverse sectoare de activitate, făcînd însemnate propuneri pentru munca de viitor. In încheierea dezbaterilor a luat cuvintul tov. Petre Mahomete. La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, conferinţa a ales noul comitet orăşenesc de partid şi delegaţii la Conferinţa organizaţiei judeţene de partid. Tov. Costache Puiu a fost reales în funcţia de secretar al comitetului orăşenesc de partid. In funcţia de locţiitor al secretarului a fost ales tov. Vladimir Tofan. Deschiderea învăţămîntului de partid la sate In aceste zile în judeţul nostru are loc deschiderea învăţămîntului de partid la sate, marcînd începutul unui nou an de studiu organizat al comuniştilor. Prima temă, comună pentru toate formele de învăţămînt, intitulată :.Direcţiile, principale ale dezvoltării economico — sociale planificate a României şi problematica muncii de partid la sate, în lumina Documentelor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din iulie 1972“ a fost expusă, la centrele de comune, de către membri şi lectori ai Comitetului, judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, iar în satele componente, de către propagandiştii locali. După cum ne informează tov., Grigore Michere, în comuna Şipote, în acest an au fost încadraţi în învăţămîntul de partid cu 100 de cursanţi mai mult ca anul trecut. La centrul Bălţaţi, au participat la deschiderea învăţămîntului 148 de cursanţi, iar la Vlădeni 90 de cursanţi. Cu acest prilej, comuniştii şi-au exprimat hotărîrea de a acorda o atenţie sporită studiului în cadrul formelor de învăţămînt organizate, de a recupera, încă în această lună, temele ce n-au putut fi ţinute la timp datorită întîrzierii deschiderii învătămîntului din cauza timpului nefavorabil care a prelungit perioada de strîngere a recoltei. privind tineretul în dezbaterea Comitetului pentru problemele sociale și umanitare •/////////////////////////////////////////////////////rg 2 s5.......... - — ------- s Comerţ şi „prestidigitaţie“ Zilele trecute, Ecaterina Ciureanu, vinzătoare la unitatea de legume şi fructe din str. Cuza-Vodă, a fost atenţionată de o echipă de control că nu are preţul afişat la un produs preambalat (fără etichetă). Dumneaei răspunde : „Ştie lumea preţul la acest, produs“. Pe loc întrebăm o gospodină. Răspunsul e edificator: „Nu ştiu cit costă“. Cetăţeana Didina Moblan (str. Dr. Vicol nr. 2) ne sesiza că vînzătorul Gh. Doroftei (magazinul nr. 2, unitatea nr. 5 — C.L.F. Iaşi) ţinea la vedere o ladă cu roşii frumoase, iar in punga clienţilor băga doar roşii mai mici şi mai rele. O adevărată prestidigitaţie ! Cine oare o fi avut norocul să aibă în pungă produsele expuse la vedere ? Alt caz: în Piaţa Gh. Dimitrov, Dumitru Fedeleş vindea păsări. Rind pe rind, vînzătorul arunca pe cintar o pasăre, două, trei... In citeva secunde, degetul arătător al lui D.F. se plimba pe greutăţi şi gura sa rostea cu siguranţă preţul mărfii. Clientul se mira, îşi reproşa in gind că n-a fost atent la lecţiile de aritmetică din şcoala primară, scotea banii şi pleca fără să aibă timp să afle măcar cit a tras la cântar marfa cumpărată. Și în multe magazine cumpărătorii pățesc la fel. Inca- D. STANESCU (continuare în pag. a 3-a) [ 1 I 11 1 II I Uzina mecanică „Nicolina“. Noua hală unde se produc utilaje rutiere. Unde poate duce nerespectarea regulilor de circulaţie ? O ÎNTREBARE ADRESATĂ DIN NOU PARTICIPANŢILOR LA TRAFICUL RUTIER Recent, pe reţeaua rutieră de pe teritoriul judeţului, s-au produs două accidente cu urmări deosebit de grave : cinci persoane au fost omorîte şi două rănite grav. Care sunt cauzele acestora ? In ce împrejurări s-au produs ? sunt întrebări pe care şi le pune, pe bună dreptate, orice participant la traficul rutier. La 26 noiembrie a.c., în jurul orei 16:30, conducătorul auto Zamfir Vasilescu conducea pe şoseaua Paşcani — Mirceşti autocamionul 21 -B7-1131, proprietatea C.A.P. Puieşti (judeţul Buzău). In cabină se mai aflau două persoane, iar în caroserie alte 7, precum şi 11 porci cumpăraţi din oborul Paşcani şi din comuna Stolniceni-Prăjescu. La ieşirea din comuna Mirceşti, spre Roman, într-o curbă la dreapta cu rază mică, din cauza vitezei mărite cu care Zamfir Vasilescu conducea, autovehiculul a intrat în derapare şi s-a rostogolit de cîteva ori, oprindu-se pe terenul agricol din partea stingă a şoselei. Conducătorul auto şi un pasager, Anghel Neagu, care se afla în caroseria autovehiculului, au fost accidentaţi mortal, iar un altul, Ciupercă Dobre — accidentat grav. Faptul este imputabil conducătorului auto cu atît mai mult, cu cît acesta ştia că : a) transporta o încărcătură care, la viteze mari, în special în viraje, poate influenţa direcţia de mers a autovehiculului ; b) circula pe un drum necunoscut de el; c) în acel loc, datorită prezenţei indicatoarelor suplimentare la trecerea de cale ferată şi a unui indicator ..Drum denivelat1, avea obligaţia să reducă viteza autovehiculului la limita evitării oricărui pericol. Faptul în sine constituie un prilej de meditaţie pentru toţi acei conducător, auto în concepţia cărora mai sălăşluieşte ideea că indicatoarele rutiere ar constitui un ornament al drumului public, că restricţiile de viteză sunt instalate pentru acei „timizi", „fricoşi“. Prevederile legii circulaţiei sunt obligatorii în egală măsură pentru toţi acei care folosesc căile rutiere. In cazul de faţă, nerespectarea acestora a avut drept urmare persoane omorîte, familii îndoliate, persoane în suferinţă, distrugeri de bunuri materiale. Maior Mihai HRIŢCU Serviciul circulaţiei, Inspectoratul judeţean Iaşi al Ministerului de Interne (continuare în pag . 3-a)