Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-27 / nr. 8583

r st FLACĂRA IAȘULUI Dacă prăsită proprie e viitorul fermelor de animale, atunci * * s-o creştem cum trebuie! Documen­tele Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură au consem­nat că In zootehnie, pe lingă unele realizări importante, se manifestă şi neajunsuri. In special, în ce priveşte activi­tatea fermelor pentru creşte­rea vacilor de lapte. Critica făcută vizează desi­gur şi unele cooperative din­­judeţul nostru. De ce ? In pri­mul rind, pentru că producţia lor de lapte nu este încă cea dorită şi apoi nici la capitolul eficienţei economice nu stau corespunzător. Ce factori ne­gativi stau la baza acestor si­tuaţii ? In cooperativele agricole res­­tanţiere la realizarea indicato­rilor amintiţi, factorii de răs­pundere aruncă vina pe slaba calitate a animalelor. Este adevărat, prezenţa în grajduri­le de vaci a unor exemplare ce dau lapte puţin, dar consu­mă multe furaje constituie din capul locului un mare impedi­ment. Dar dacă aşa stau lucruri­le, înseamnă că trebuie de acţio­nat, cît mai energic, operativ şi calificat, pentru înlocuirea din fermele respective a tutu­ror animalelor ce nu cores­pund, oricîtă hrană şi îngri­jire bună li s-ar da. De fapt, rezolvarea în acest mod a nea­junsurilor ce există în ce pri­veşte valoarea biologică a tur­melor de bază preocupă de mult timp forurile superioare ale judeţului nostru. Există la ora actuală un plan tehnic de măsuri care vizează, treptat, îmbunătăţirea structurii tutu­ror efectivelor de animale. Po­trivit acestui plan, în ferme­le C.A.P. vor trebui înlocuite în acest an circa 6.000 de vaci de potenţial scăzut, cu tineret din prăsilă proprie, cu supe­rioare însuşiri de producţie. Desigur, acţiunea va continua masiv pînă la normalizarea si­tuaţiei. Cum răspund însă C.A.P.-urile care au sarcina să crească viţele şi juninci pen­tru schimbul de mîine ? Să vedem. La Gorban, în grajdurile coo­perativei agricole locale, viţe­­lele şi junincile destinate îmbu­nătăţirii turmei de bază sînt foarte bine întreţinute. Cură­ţeni­­a în boxe este aproape desăvîrşirifi. Animalele slnt hrănite diferenţiat, după vîr­­stă şi greutate. Raţiile de fu­rajare slnt echilibrate cu aten­ţie. O Întrebăm pe îngrijitoa­rea Sofica I­ovin, prin ce me­tode a reuşit să aibă In lot 40 viţele atât de frumoase. Ne spune : „Le schimb regulat aş­ternutul, le dau apă şi mîn­­care bună, le curăţ cu ţesala, le plimb" — ne răspunde ea. Ne gîndim că toate acestea la un loc înseamnă la Sofica Lo­­vin nu numai conştiinţă, pri­cepere, ci şi pasiune. Şi a­­ceste însuşiri le-am întîlnit şi la ceilalţi îngrijitori de viţei, precum şi la Emil Bucur, a­­jutor de fermier, om con­ştiincios şi foarte exigent. La C.A.P. Tătăruşi aceeaşi atentă preocupare pentru creşterea tineretului taurin. Explicindu­­ne metodele de lucru cu care cooperativa a depăşit cu multe procente planul producţiei de lapte pe 1973 şi trimestrul I al anului curent, tov. C. Ha­ras, inginerul şef, a ţinut să sublinieze şi următorul aspect: „La noi, fiecare animal, care nu mai corespunde exigenţe­lor de producţie, este înlocuit pe parcurs, cu altul, provenit din prăsilă proprie. Pentru înlocuiri, avem gata pregătite viţele şi juninci trecute prin­­tr-o selecţie foarte riguroasă. Le creştem în cele mai bune condiţii, îngrijitorii fiind con­ştienţi de marea răspundere ce le revin pentru asigurarea schimbului de mîine“. Dar vi­ţele frumoase pentru împros­pătarea efectivului de bază se găsesc şi în fermele coopera­tivelor agricole Hălăuceşti, Ră­­chiteni, Podu-Iloaiei, Bălţaţi, Al. I. Cuza, Ţigănaşi. De la C.A.P. Bălţaţi, de exemplu, din prăsilă proprie au fost reţinute 50 de viţele pentru complexul intercooperatist pen­tru creşterea vacilor de lapte de la Belceşti. Acest amănunt este edificator în ce priveşte cali­tatea bună a viţelelor obţi­nute şi crescute de cooperato­rii de la C.A.P. Bălţaţi. Dacă aşa stau lucrurile în aceste cooperative, în altele, în schimb, situaţia nu-i asemă­nătoare. Nemulţumit — şi pe bună dreptate — tov. dr. A­­dam Radomir, director gene­ral adjunct la Direcţia gene­rală judeţeană pentru agricul­tură, industrie alimentară şi ape, ne-a declarat următoa­rele : — Avem posibilităţi să obţi­nem prin forţe proprii o îm­bunătăţire substanţială a efec­tivului de vaci în fermele C.A.P. Specialiştii ştiu cum să procedeze. Dar pentru ca ac­ţiunea să fie executată cu suc­ces, pe lîngă competenţă se cere şi pasiune. Din păcate, în unele părţi lipseşte această condiţie esenţială. Aşa îmi ex­plic starea de lucruri nesatis­făcătoare privind creşterea ti­neretului taurin de la C.A.P.­­urile Probota, Lespezi, Româ­neşti şi altele. Pe un fond ge­netic bun, la C.A.P. Româneşti există în grajduri 100 viţele de slabă calitate. Datorită lip­sei de preocupare a zootehniş­­tilor de aici, animalele ajung la­­greutatea corporală norma­lă pentru stadiul de montă nu în 18 luni, cum se cere, ci în 24 şi chiar 28 de luni. C.A.P. Lespezi, situată în zonă iri­tabilă, deci cu mari posibili­tăţi pentru a-şi asigura furaje multe şi de bună calitate, n-are totuşi hrană suficientă. La C.A.P. Perieni, unde ca şef de fermă funcţionează un specialist cu vechime în producţie, tinere­tul taurin este de calitate in­ferioară, din care cauză pla­nul de montă nici n-a fost realizat. Din păcate, în situaţia cooperativelor cu slabe rezul­tate mai sunt şi altele care, în plină fază de ameliorare a rasei de taurine, nu respec­tă indicaţiile şi sarcinile pri­mite. — Cum justifică conduce­rile de cooperativă, specialiş­tii fermelor şi medicii veteri­nari de circumscripţii rezul­tatele slabe pe care le obţin unităţile lor în ce priveşte creşterea tineretului taurin . Tot prin cauze „obiective" 7 — Motivări de acest gen nu mai pot fi luate în considerare. Dispunem de un fond genetic bun, capabil să dea un tine­ret valoros pentru schimbul de mîine. Dacă pină la 5—6 luni creşteim în general viţele de bună calitate, ne împotmo­lim însă în faza de creştere de la 6—12 luni, cînd în uni­tăţile cu slabă preocupare, a­­pare primul stress de dezechi­libru alimentar cauzat de proas­ta furajare. Acest fenomen ne­gativ se petrece şi în faza cînd animalele se apropie de peri­oada de maturare, perioadă cînd ele nu sînt pregătite pen­tru montă in mod corespun­zător. Din, cauza comodităţii şi pentru a evita orice răspun­deri, unele unităţi apelează pentru înlocuiri la cumpărări de animale, care, din păcate, nu ne satisfac sub raportul ca­lităţii.­­ Considerăm că toate aces­tea sunt lucruri bine cunos­cute de orice specialist în zootehnie. Putem deduce că aspectele negative se datoresc lipsei de disciplină, de preocu­pare şi de pasiune . —Numai asta poate fi con­cluzia adevărată. Căci, sincer vorbind, există şi unele gre­utăţi, drumul nu-i întotdea­una neted, dar greutăţile pot fi însă învinse. Au dovedit-o din plin zootehniştii din fer­mele noastre de stat şi din cooperativele agricole fruntaşe. In încheierea articolului de faţă, considerăm că e cazul să nu mai facem nici un comen­tariu. Cei vizaţi — respectiv conducerile de cooperativă şi specialiştii din zootehnie — pot uşor trage învăţămintele cu­venite. C. P­AP A FII­­ „Efectivul zootehnic de mîine - mai numeros și mai productiv ca cel de azi!“ Moment de însemnătate istorică (urmare din pag. 1)­le dezvoltării României, nu numai lup­ta de eliberare socială, ci și unitatea clasei muncitoare. Lupta pentru unitate devenise cu atît mai necesară cu cît elementele social­­democrate de dreapta, care părăsiseră şedinţa Consiliului General al Partidu­lui Socialist din ianuarie-februarie 1921, au trecut la constituirea Comitetului Central al social-democraţiei, iar în iu­nie au creat Federaţia partidelor socia­liste din România, organizaţie lipsită de asentimentul marii majorităţi a proleta­riatului din ţara noastră, ceea ce a dus la scindarea politică şi organizatorică a mişcării muncitoreşti. Cu toate acestea, clasa muncitoare a continuat să se manifeste unitar în ma­rile bătălii sociale pentru revendicările sale specifice şi de interes naţional din anii care au urmat. Cadrul organizato­ric de manifestare a unităţii de acţiune l-au constituit comitetele de front unic, organe de luptă care urmăreau unirea forţelor proletare în jurul unui program de revendicări pe care să-l impună gu­vernanţilor. Experienţa acestor ani a fost folo­sită şi dezvoltată în anii crizei econo­mice din 1929—1933, cînd au fost create comitete de acţiune ca organe ale fron­tului unic muncitoresc, pe plan naţional şi local la căile ferate şi în industria de petrol. In împrejurările creşterii pericolului fascist pe plan extern şi ale activizării organizaţiilor Gărzii de fier pe plan in­tern, unitatea de acţiune a clasei mun­citoare se impunea ca bază a realizării unui front comun al tuturor forţelor de­mocratice, progresiste şi antifasciste. O­­rien­tarea politico-tactică a comuniştilor a permis iniţierea unor noi acţiuni de front unic şi încheierea unor acorduri de colaborare între organizaţiile politice muncitoreşti. In acelaşi spirit, Partidul Comunist Ro­mân a dat indicaţia intrării sindicatelor unitare, create în octombrie 1923 şi a­­flate sub influenţa sa, în Confederaţia Generală a Muncii, constituind o sin­gură centrală sindicală. Sub semnul u­­nităţii muncitoreşti, în această perioadă şi-au desfăşurat lucrările congresele u­­nor uniuni sindicale şi s-au purtat mari bătălii greviste în numeroase centre muncitoreşti. Acţiuni desfăşurate în co­mun, cum au fost : sprijinirea candida­ţilor frontului democratic în alegerile parlamentare parţiale din judeţele Me­hedinţi şi Hunedoara, în februarie 1936, organizarea sărbătoririi zilei de 1 Mai din acelaşi an, respingerea atacurilor grupurilor fasciste asupra Casei poporu­lui din Bucureşti, unde se aflau sediile Comitetului Central al P.S.D., Confede­raţiei Generale a Muncii şi ale altor organe şi organizaţii ale P.S.D., respin­gerea atacurilor asupra redacţiilor zia­relor muncitoreşti şi democratice, din vara anului 1936, încheierea acordurilor de front popular între Blocul democra­tic, Frontul plugarilor, Madosz-ul şi alte organizaţii aflate sub influenţa P.C.R. şi P.S. (Popovici), înfrîngerea forţelor reacţionare în alegerile comunale din 1937 la Bucureşti, Iaşi, Cluj,­ Oradea ş.a. demonstrau voinţa muncitorimii de a în­făptui unitatea largă, de acţiune a for­ţelor comuniste, socialiste, social-demo­­crate şi democrate, în frontul popular antifascist Lupta desfăşurată de clasa muncitoare din România în acei ani a frînat, pînă în februarie 1938, tendinţele lui Carol al II-lea ai ale camarilei de a instaura un regim făţiş al dictaturii regale. In­fluenţa fascismului în viaţa politică a fost mult slăbită. In anii dictaturii regale, cînd partide­le şi organizaţiile muncitoreşti au fost dizolvate, militanţii revoluţionari au fo­losit noi forme pentru realizarea unită­ţii proletariatului, ca mijloc de concen­trare a tuturor forţelor democratice. Du­pă desfiinţarea sindicatelor şi instituirea breslelor, prin care dictatura regală ur­mărea să pună sub controlul său activi­tatea mişcării muncitoreşti, comuniştii, socialiştii, social-democraţii sau muncito­rii fără de partid au acţionat în spiri­tul unităţii, transformîndu-le în organe de luptă pentru apărarea intereselor pro­prii şi a intereselor vitale ale poporului. Un moment culminant al acestei lupte îl constituie marea demonstraţie antifas­cistă din 1 Mai 1939, care a avut un larg ecou atît în ţară, cît şi peste hota­rele ei. Eroica luptă dusă în acei ani de parti­dul comunist în fruntea clasei muncitoa­re şi a unor largi forţe progresiste, sub steagul democraţiei şi al independenţei ţării, amploarea mişcării democratice cît şi atitudinea realistă a unor personalităţi şi grupări politice burgheze au stăvilit pentru un timp ascensiunea spre putere a organizaţiilor fasciste şi înrobirea ţă­rii Germaniei naziste. In pofida puternicelor mişcări antifas­ciste care aveau loc în ţara noastră ca şi în alte ţări ale Europei, a glasului tot mai răspicat al forţelor înaintate care avertizau asupra pericolului agresiunii fasciste, marile puteri imperialiste, cercu­rile guvernante de atunci din numeroa­se state au adoptat o poziţie de cedare şi compromis faţă de pretenţiile Germa­niei naziste, n-au înţeles necesitatea lup­tei unite împotriva agresorului. Aceasta a influenţat negativ desfăşurarea eveni­mentelor, a încurajat acţiunile agresive ale hitlerismului, a demobilizat forţele democratice. In acelaşi timp, această po­litică conciliatoare a stimulat activita­tea cercurilor reacţionare din România, ca şi din alte state europene, care au păşit deschis pe calea trădării naţionale. Poporul român, aflat singur în faţa a­­gresiunii nazismului german, lipsit de orice sprijin din afară, a devenit victi­ma dictatului fascist de la Viena, fiind aruncat practic în braţele Germaniei hi­­tleriste. In aceste condiţii a fost insta­urat regimul dictaturii militare-fasciste, în ţară au pătruns trupele hitleriste, Ro­mânia fiind tîrîtă în războiul antisovie­­tic. Cîrdăşia reacţiunii române cu fascis­mul german a dus la subordonarea ţării Germaniei naziste, la ruinarea economi­ei naţionale, la sărăcirea şi înfometarea maselor. Participarea la război, alături de Germania hitlerista, jefuirea bogăţi­ilor ţării de către imperialismul german au dus România în pragul unei catas­trofe naţionale. Exponent fidel al intereselor naţiona­le ale întregului popor, Partidul Comu­nist Român s-a împotrivit de la început dictaturii militaro-fasciste şi războiului hitlerist, a chemat în mod consecvent masele la unire în lupta pentru salvgar­darea intereselor naţionale. Eforturile Partidului Comunist, orga­nizatorul rezistenţei antifasciste­ şi al luptei maselor pentru răsturnarea regi­mului antonescian, conjugate cu spriji­nul acordat de membri ai organizaţiilor social-democrate pentru realizarea Fron­tului Unic Muncitoresc, au fost încunu­nate de succes prin încheierea, la mij­locul lunii aprilie 1344, a acordului de colaborare dintre P.C.R. și P.S.D. Dînd expresie acestei mari realizări, manifes­tul Frontului Unic Muncitoresc, lansat cu prilejul zilei de 1 Mai, expunea tot­odată programul de acţiune. Primul rezultat obţinut pe linia răs­pândirii în masă a ideii de unitate şi a obiectivelor concrete cuprinse în mani­festul F.U.M. a fost crearea în princi­palele întreprinderi din Capitală şi în­­tr-o serie de centre muncitoreşti din ţa­ră, a unor comitete ce aveau la baza unitatea proletară şi, alături de acestea, a comitetelor de acţiune. Făurirea Frontului Unic Muncitoresc a sporit capacitatea de acţiune şi forţa de organizare a clasei muncitoare, a des­chis perspectiva realizării unităţii sale politico-organizatorice, a exercitat o pu­ternică influenţă asupra unirii celorlalte forţe patriotice, antihitleriste. Constituirea Frontului Unic Muncito­resc şi activitatea ulterioară In direcţia realizării unităţii de acţiune în între­prinderi, fabrici şi uzine, în condiţiile creşterii valului luptei antifasciste, au a­­vut o mare însemnătate şi în pregătirea proletariatului pentru a acţiona cu arma în mînă în vederea răsturnării dictatu­rii militaro-fasciste, izgonirii din ţară a trupelor Germaniei naziste. Organizaţia comunală Şipote a U. T. C. A primit Drapelul de fruntaşă şi Diploma de onoare Ieri, după-amia­­z­i, tinerii din co­muna Şipote au trăit un eveni­ment deosebit. In­­tr-un cadru festiv, a avut loc, aici, în­­mînarea Drapelu­lui de organizaţie U.T.C. fruntaşă şi a Diplomei de o­­noare, pentru re­zultatele obţinute în întrecerea dintre organizaţiile comu­nale ale U.T.C. din judeţul nostru pe anul 1973, întrece­re ce se desfăşoa­ră sub deviza „Ti­neretul — factor activ in îndeplini­rea cincinalului îna­inte de termen“. In bilanţul reali­zărilor, care a situ­at această organi­zaţie comunală pe locul întîi, se în­scriu cifre şi fap­te importante. In­tre acestea sunt consemnate o sea­mă de acţiuni de muncă patriotică la obiective de larg interes cetăţenesc a căror valoare se cifrează la peste 300.000 lei. Un a­­port deosebit l-au adus tinerii meca­nizatori din S.M.A. şi tinerii ţărani cooperatori care s-au remarcat prin lucrări agricole e­­xecutate la timp şi de bună calitate. Obţinerea Drape­lului de fruntaşă şi a Diplomei de o­­noare a prilejuit reafirmarea anga­jamentului organi­zaţiei U.T.C. din comuna Şipote de a se integra mai puternic în lupta ce se dă pentru ob­ţinerea, în 1974, a unor recolte boga­te şi a unor noi şi însemnate înfăptu­iri social-gospodă­­reşti. SPORT Finalele studenţeşti ale „Cupei tineretului“ Succese ale participanţilor ieşeni CLUJ 26 (Agerpres).­­ După trei zile de pasionante întreceri, finalele studenţeşti ale „Cupei tineretului“ s-au încheiat vi­neri, la Cluj.­­La handbal masculin, pe primele trei locuri s-au clasat I.E.F.S. Bucureşti I, Institutul politehnic Timi­şoara, respectiv Universitatea Iaşi, iar la handbal feminin — Universitatea Iaşi, Institutul politehnic Galaţi, Universita­tea Cluj. La baschet băieţi, primele locuri au fost ocupate de formaţiile Uni­versităţii clujene, Politehnicii din Iaşi şi A.S.E. Bucureşti. La această disciplină nu au fost mai prejos nici studentele Universităţii din Cluj, clasîndu-se, ca şi colegii lor, în frunte. La texlei s-au remarcat echipele studenţeşti ale Poli­tehnicii Galaţi, Institutului de subingi­­neri din Baia Mare şi A.S.E. Bucureşti (masculin), şi formaţiile A.S.E. Bucu­reşti, Universităţii Crai­ova şi Un­iversi­tăţii Cluj (feminin). L­a fotbal, cele mai bune rezultate le-au obţinut echipele Politehnica Bucureşti, Institutul pedago­gic Constanţa şi Agronomia Cluj. La a­­tletism, primele locuri au fost ocupate de studenţii Gheorghe C­oro­iu (Timişo­a­­ra), Ilona Maksay (Tg. Mureş), Constan­tin Ignătel (Iaşi), Ruxandra Colasca (Bucureşti),­ Ana Dan (Cluj). Programul competitions­ de duminică Fotbal. Paşcani, ora 11 : C.F.R. Paş­cani — Caraimanul Buşteni (div. B) ; teren Penicilina, ora 11 : Constructorul Iaşi — Cristalul Dorohoi (div. C) ; teren Tineretului, ora 11 : Nicolina — Avîntul Frasin (div. C). Rugbi. Teren Tineretu­lui, ora 9 : C.S.M. Iaşi — Ancora Galaţi (div. B). Handbal. Teren Voinţa, ora 10 : Voinţa Iaşi — Vulturul Ploieşti (div. B, fern.). Baschet Teren „Filimon Sîrbu“, ora 10 : Politehnica Iaşi — A.S.A. Bacău (div. B mase.). (In caz de ploaie, la ora 12 în Sala sporturilor). Tenis de masă. Sala sporturilor, ora 8 : Turul campiona­tului republican pentru copii, pe echipe. Competiţii de masă. Stadionul „23 August", ora 9 : Crosul tineretului — etapa judeţeană. Medicul vă sfătuieşte I. b. — Iaşi. Ne întrebaţi dacă Paracetamolul este un medicament care combate eficient gri­pa. Produsul poate fi întrebuinţat în gripă datorită efectelor sale împotriva durerii (analgetic) şi împotriva febrei (antipiretic). Nu are nici un efect asu­pra virusului gripal. Nu este un medica­ment absolut împotriva gripei şi este recomandat în orice boală în care există febră peste 38 de grade sau dureri mus­culare, nevralgii care nu sunt prea in­tense. Nu are nici un efect asupra du­rerilor reumatismale. Nu dă iritaţii sto­macale cum dau alte substanţe cu ace­leaşi efecte (Aspirina, Salicilatul de so­diu etc.). Se pot administra în cazurile de mai sus — deci şi în gripă — 3—4 comprimate pe zi. Durata unui trata­ment nu trebuie să depăşească 10 zile. Tomycin — Iaşi. Este necesar să faceţi un control la serviciul de boli profesionale pentru a vi se doza concentraţia plumbului din sînge. O eventuală depistare a unui sa­turnism profesional (boală datorată im­­pregnaţiei cu plumb) ar explica şi simp­­tomele de care vă plîngeţi. E. Z. — Răducăneni. Bolnavilor cu ateroscleroză cerebrală le pot apare şi crize de epilepsie. Este o complicaţie a bolii. Tratamentul este cel al aterosclerozei la care se adaugă şi 1—2 tablete de Ciclobarbital zilnic. Dacă tensiunea arterială este crescută peste 18 cm. Hg., este bine de adminis­trat tablete (2—3 pe zi) de Dopegit care combate hipertensiunea arterială şi crize­le de epilepsie. Este necesar şi consultul unui medic neurolog, pentru a se căuta eventuala prezenţă şi a altor leziuni ce­rebrale decît cele date de ateroscleroză. Turada Buzea — Cazasu — Brăila. Scleroza în plăci este o afecţiune lo­calizată difuz în tot sistemul nervos cen­tral, dar cu exteriorizare deosebită a suferinţei măduvei spinării. Evoluţia bolii se face în crize (puseuri) cu simptome foarte variate. Remisiunile sunt parţiale sau totale, mai lungi sau mai scurte. Cauza bolii nu este deplin cunoscută. Se cunosc doar unele mecanisme de pro­ducere a bolii. S-au încercat multe şi variate tratamente, fără să se fi găsit unul care să vindece boala. In perioade de remisiuni se recomandă evitarea efor­turilor fizice importante, a expunerilor prelungite la frig sau la căldură. Este necesară prudenţă în eventuale inter­venţii chirurgicale şi mai ales alegerea anestezicului, evitarea sarcinii etc. în perioada de crize este necesar un repaos fizic şi psihic. Din­tre multiplele tratamente medicamentoa­se, în prezent se întrebuinţează Cortizon (Prednison) şi A.C.T.H., Tetraciclină, po­­livitamine şi, eventual, vasodilatatorii de tipul Complamin sau Hydergin etc. Bol­navul trebuie să fie permanent sub ob­servaţia şi urmărirea unui medic neu­rolog, Sava C. — Iaşi. Zgomotele în urechi sunt simptome se­cundare hipertensiunii arteriale ateroscle­­rotice de care ştiţi că suferiţi. Cauzele acestor zgomote sunt tulburări ale cir­culaţiei sanguine în sistemul nervos cen­tral. Nu există un tratament special al acestui simptom. Tratamentul este cel al hipertensiunii arteriale, în plus, sedative şi tranchilizante ale sistemului nervos precum­­ Diazepam (1—2 tablete pe zi), sau Meprobamat (2—3 tablete pe zi). Hyderg­inul (Rederginul) este util în doze de 3 ori 15 (20) picături pe zi. Aveţi şi spondiloză cervicală şi această boală poa­te contribui prin compresiunea nervilor din regiunea respectivă la întărirea simptomului care vă supără. Pentru a­­ceasta trebuie să trataţi spondiloza cu Indometacin (3—4 capsule — 10—15 zile pe lună) sau Fenilbutazonă (2—3 supo­zitoare pe zi — 7 zile). AI. BLUM doctor în ştiinţe medicale Alb— negru " Un gest omenesc Tovarăşa ing. S. Tom­a ne aduce la cunoştinţă faptul că in dimineaţa zilei de 23 aprilie a.c., Spita­lul clinic de obste­trică şi ginecologie a­­nunţa starea gravă a bolnavei Susanu Ma­ria, salariată a între­prinderii poligrafice Iaşi, pentru care se impunea o transfuzie de singe in mod im­perios. Apelul făcut a gă­sit răspuns, 35 de colegi de muncă do­­rind singe, salvînd astfel viaţa unei co­lege. Fier vechi pentru oţelării Colectivele d­e muncă din secţiile utilaj construcţii, va­goane, utilaj terasi­­er şi altele de la în­treprinderea mecani­că „Nicolina“ au co­lectat şi expediat o­­ţelăriilor patriei 943 tone fier vechi şi deşeuri nerecupera­­bile, 1.940 kg. plumb, 170 kg. bronz, 180 kg aluminiu şi altele. (De la coresponden­tul voluntar C. Pe­tro­viei). Sticla cu rom De mai multe ori, chioşcul cu băuturi alcoolice din noua piaţă Tătăraşi a fost găsit cu un geam spart. Şi de fiecare dată dispărea cite o sticlă cu rom Jamai­ca. Supravegherea a­­tentă, organizată de serg. major Valentin Barbu, a dus la des­coperirea infractoru­lui, Petru Amirone­­sei, din Iaşi, str. Ciurchi nr. 117. Faptă ruşinoasă In comuna Andrie­­şeni s-au adus 3100 bucăţi pomi fructi­feri şi arbori orna­mentali pentru a fi plantaţi pe margi­nea şoselei, la insti­tuţii şi, contra cost, la diferiţi cetăţeni. Majoritatea locuito­rilor au contribuit la plantatul pomilor Numai că s-au găsit şi ciţiva cetăţeni ca Ioan G.V. Dediu, C. Gh. Broşteanu care în loc să sprijine ac­ţiunea de înfrumuse­ţare a comunei au scos din pomii plan­taţi, ducîndu-i la lo­cuinţele lor. Pentru fapta lor ruşinoasă, ne scrie corespon­dentul voluntar N. Agape, primarul co­munei, comitetul e­­xecutiv al consiliu­lui popular comunal le-a imputat contra­valoarea pomilor sustraşi şi distruşi, aplicîndu-le şi o a­­mendă de cite 500 lei. Certaţi cu munca Stan Simion, domi­ciliat in str. 7 No­iembrie nr. 79 Iaşi, a fost condamnat la 1 an şi două luni închisoare, iar Petru Apostol, cu aceeaşi adresă, la 1 an în­chisoare pentru re­cidivă in furturile din buzunarele călă­torilor. Copil nesupravegheat Părinţii lui Vasile Popovici, în vîrstă de 1 an şi 4 luni, l-au lăsat singur în apartamentul din Splaiul Bahlui nr. 27. Copilul s-a jucat în bucătărie, răstur­­nînd aragazul peste el. A decedat. Promisiunea „prietenului“ Ion Iancu, lăcătuş mecanic la Combina­tul de fibre sinteti­ce i-a promis priete­nei sale, M.V., căsă­toria. A dus-o la do­miciliul său din str. V. Lupu 88, unde a violat-o. A fost in­vitat să participe la orgie şi prietenul Di­­mitrie Mihai Geor­ge, recepţioner la Hotelul „Victoria“ N-a reuşit, căci ti­­năra M.U. s-a arun­cat pe geam de la e­­tajul I, accidentin­­du-se grav. Cei doi huligani au fost a­­restaţi. A.A PAGINA IMPORTANT! Pentru a asigura o aprovizionare îmbunătăţită a populaţiei din municipiul Iaşi în această perioadă, se aduce la cunoştinţă că duminică, 28 aprilie 1974, toate magazinele de pro­duse textile,încălţăminte şi metalo-chimice aparţi­­nînd de I.C.S.­­ Mărfuri industriale laşi vor fi des­chise între orele 7—12. Mica publicitate Anunţuri de familie • Cu ocazia aniversării zi­lei de naştere, Eleonora, Cos­tel, Liliana şi Eduard urează sănătate, fericire şi mulţi ani ELISABETEI IACOB, mamă şi bunică devotată. • Nepoţii Virginica şi Tra­­ian urează multă sănătate şi viaţă lungă VIRGINICA­ şi MIHAI MUSTERET cu oca­zia sărbătoririi nunții de aur. Vînzări — cumpărări • Vînd convenabil I.M.S. — M. 461. Rublio — 7 No­iembrie 49 A. • Vînd pian „Bösendorfer“ cu placă bronz și M.Z. 250 cu ataș. Telefon 13945, după ora 15.00. • Vînd Skoda 100 S — 20.000 km. Telefon 38627. • Cumpăr (preiau contract­ apartament confort I, 2—3 camere, etaj I—IV, telefon 11206, zilnic intre orele 18.00— 19.00. • Cumpăr Dacia 1100, ma­ximum 30.000 km. Ciurchi 127 B, bloc P 1, scara C, apart. 2, simbătă, duminică. • Preiau contract garso­nieră confort I zona Dimi­trov, C. Negri, Podul Roș. Te­lefon 16587. • Vînd casă în Şoseaua Ştefan cel Mare 34, una so­bă încălzit cu petrol, un fri­gider Fram, diverse mobile. Lecţii­meditaţii • Profesor doctor meditez franceza, româna. Strada To­­pîrceanu 11 (Copou). Telefon 41232. Schimburi de locuinţe • Schimb apartament trei camere Botoşani pentru apar­tament Iași, Strada Dragoş 10 Iaşi (lingă Eternitate). • Schimb apartament bloc două camere, confort I, Po­dul Roş, pentru apartament trei camere acelaşi confort, exceptind Alexandru cel Bun. Telefon 31884. • Schimb locuință două camere, bucătărie, central­ă pentru alt cartier. Telefon 12388. • Ofer garsonieră Copou, confort I pentru apartament două camere confort I. Stra­da Republicii 59, scara B, apart. 12. • Ofer apartament central confort I, două camere, două balcoane — Suceava pentru apartament două sau trei ca­mere Iași. Telefon 11700 Su­ceava sau 11348 Iași. • Ofer apartament patru camere decomandate Splai Bahlui nr. 20 B, bloc 1/1, scara A, etaj 2, apart. 7, pentru două apartamente a două camere confort I. După ora 16.00. • Ofer apartament două camere confort I Vasile Lu­pu 120, bloc D 3, scara C, apart. 2, pentru similar, in­diferent cartierul. • Schimb două camere bloc Z 3 Socola, apart. 62, pentru apartament casă na­ționalizată. Oferte de serviciu • Caut urgent persoană pricepută în grădinărit (pre­ferabil pensionară). Telefon 41761. • Caut persoană îngrijire copil (internă-externă), con­diții avantajoase. Telefon 38126. • Ofer locuință Podgoria „Doi peri“, la 3 km de pasa­rela Socola contra serviciu pază. Ballif, Sărărie 30. Pierderi • Tînărul care a pierdut o sumă de bani în stația „Cu­­cu“ să se prezinte la Grupul şcolar comercial, prof. Horia. • Pierdut două scroafe al­be. Informaţii Lişman Eca­­terina, Şoseaua Naţională 146. Aducătorului recompensă ma­re. • Pierdut legitimaţia eli­berată de întreprinderea „Ţe­sătura" pe numele Surugiu Elena. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia eli­berată de M.I.U. pe numele Surugiu Elena. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia eli­berată de I.P.M.P, secţia Teh­­noton, pe numele Nădanie Maria. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia eli­berată de I.P.M.P., secţia Tehnoton, pe numele Encea Georgeta. O declar nulă. • Pierdut legitimaţia eli­berată de I.P.M.P. pe nume­le Guler Vasile. O declar nulă. * Pierdut legitimaţia eli­berată de întreprinderea de confecţii pe numele Loghin Lucia. O declar nulă. Diverse • Promoţia 1964 — Liceul „Vasile Alecsandri* Iaşi orga­nizează revederea după 10 ani înscrierile pînă la 10 mai la Fridental Mony, Varianta Uzinei 4, telefon 1308B. • Aberman Emanoil — Ba­cău aduc respectuoase mul­ţumiri dr. Lacatîş Dumitru, Spitalul C.F.R., pentru com­petenţa şi deosebita îngrijire acordată. De asemenea, mul­ţumiri întregului colectiv al secţiei. • Sitaru Vasile mulţumeşte din toată inima locotenent colonelului dr. Băidan Năs­­tase, asistentelor­­ Pavel, Pi­­ţu şi Cruceanu pentru în­grijirea acordată.­­ Irimescu Ioan aduc de­osebite mulţumiri profesoru­lui dr. Negoiţă Constantin, conf. dr. Săndulescu George­ta, dr. Georgescu Gheorghe şi Danielevici Doina — Cli­nica I medicală, precum şi doctorului Dionisie Bogdan, circumscripţia Lespezi pentru promptitudinea şi competenţa în conduita tratamentului, salvîndu-mă dintr-o situaţie foarte gravă. • Avocat George-Ioan Vrănceanu, fiu, Radu Petru Vrânceanu, nepot,­ anunţă îm­plinirea unui an de la dece­sul celui care a fost avocat VASILE VRlNCEANU şi 40 de zile de la decesul celei care a fost doctor AGLAEA VRlNCEANU. Comemorarea, duminică, 28 «prili€, ora 11.00 la mănăstirea Ghighiu Prahova. • Emil Mihăilescu, cu a­­ceeaşi durere, anunţă împlini­rea a 7 şi, respectiv, 4 ani de la decesul neuitatelor sa­le OLIMPIA, soţie, şi BALA­­ŞA - Adina MIHĂILESCU, fiică, fostă studentă. Come­morarea, duminică, 28 apri­lie, ora 11.00, la cimitirul E­­ternitatea. O lacrimă fierbinte pentru sufletele lor nobile. • Cu aceeaşi adîncă durere familia anunţă împlinirea a 6 luni de la decesul scumpu­lui şi iubitului lor MEWÎS EUGEN. Comemorarea, la mormînt, mîine, 28 aprilie, ora 13.00, la cimitirul Eterni­tatea. • Familia Ababei şi fami­liile Petrovici mulţumesc ru­delor, prietenilor şi tuturor care au luat parte la marea durere, prin pierderea bunei lor mame AGLAIA C. PE­­TROVICI. Decese • Colectivul de salariaţi de la I.C.R.A. Iaşi anunţit cu profundă durere încetarea din viaţă, după o grea suferin­ţă, a fostei colege de munca ELENA PAN­OIUU Transmitem sincere condo­leanţe familiei, ii vom păs­tra o veşnică amintire. • Familia dr. Blumenfeld, prietenii şi cunoscuţii anun­ţă cu neţărmurită durere in­­cetarea din viaţă a prea scumpei lor VICTORIA BLU­MENFELD (Vitica). Inmormintarea a avut loc ieri, 26 aprilie. • Familia anunţă cu adîn­că durere decesul scumpului lor lacatuşu nicolae 50 ani. Inmormintarea, duminică, 28 aprilie, ora 13, la cimiti­rul Sf. Vasile. Cortegiul por­nește din strada Azilului 6. • Familia îndurerată anun­ţă moartea fulgerătoare a lui LAURENŢIU CRAP 48 ani. înhumarea va avea loc du­minică, 28 aprilie, ora 14.00, la cimitirul Eternitatea, un­de este depus. • Colectivul de salariaţi de la Depozitul I.C.M. Iaşi cu adîncă durere anunţă în­cetarea fulgerătoare din via­ţă a eminentului lor coleg şi prietenLAURENŢIU CRAP 48 ani. Transmitem pe această cale Întreaga compasiune familiei îndoliate. • Familia îndurerată a­­nunţă decesul lui MANOLE MIHAI 59 ani. Inmormintarea, duminică, 28 aprilie, ora 13.00, la ci­mitirul din satul Chicerea. • Irina, soţiei rudele apro­piate anunţă cu durere de­cesul după o lungă şi grea suferinţă a celui ce a fost IVANCIUC DANILA (Tăpceanu) 87 ani. Cortegiul pornește din stra­da Fericirii 7, duminică, 28 aprilie, ora 12.00, spre cimi­tirul Eternitatea.

Next