Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)

1974-05-04 / nr. 8589

A PAGINA A IV-A -------O NOUĂ LUCRARE-------­CONSACRATĂ ROMÂNEI SOCIALISTE, PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ROMA 3 — Corespondentul Ager­­pres, Radu Bogdan, transmite : De cu­­rind, a văzrut lumina tiparului o no­uă lucrare consacrată României şi preşedintelui său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este vorba de volumul „Ceauşescu“, elaborat de prof. Gian­­carlo Elia Valeri, secretar general al Institutului Italian de Relaţii Interna­­ţionale. Publicată de Editura „Bulzoni", din Roma, în colecţia „Biblioteca di Cul­tura“, lucrarea evocă pe larg etapele cele mai însemnate ale vieţii şi acti­vităţii revoluţionare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intr-o strînsă in­terdependenţă cu momentele cele mai semnificative ale evoluţiei poli­tice, economice şi sociale a Români­ei. Autorul relevă semnificaţia alege­rii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o­­mul — simbol al României de astăzi, în fruntea partidului şi statului: „Naţiunea română ştia atunci, aşa cum ştie şi astăzi, să investească încre­derea sa in omul cel mai bun, în o­­mul care şi-a dedicat acestei naţiuni şi progresului ei în libertate şi demo­craţie fiecare moment al vieţii, cu un spirit de abnegaţie sortit să nu-şi piardă niciodată intensitatea şi puri­tatea unor simţăminte tinereşti“. Lucrarea este structurată pe o pro­blematică largă, punînd în lumină rolul şi contribuţia preşedintelui Ni­colae Ceauşescu la elaborarea şi în­făptuirea consecventă a politicii Parti­dului Comunist Român şi a statului nostru de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, de pro­movare a relaţiilor noi, de pace şi co­laborare între toate naţiunile. „Oameni ca preşedintele Ceauşescu — scrie autorul — şi-au consacrat a­­rei cei mai frumoşi şi energia vieţii ui­mui ideal plin de semnificaţie : po­­porul român este astăzi, intr-adevăr, artizanul propriului său destin, res­ponsabil pentru propriile opţiuni po­litice,■ pe care le duce înainte cu fer­mitate,, individualzînd perspectivele noi de bunăstare socială". Prof. Va­leri apreciază că „un mare merit al preşedintelui României — mai bine spus, al omului Ceauşescu — este a­­cela de a avea în permanenţă pre­zente in minte cele mai mari şi mai importante probleme ale vieţii naţio­nale şi de a le vedea aşa cum sînt, strîns legate intre ele prin raporturi­­inalterabile. Astfel el înţelege pe de­plin importanţa principalelor compo­nente ale societăţii româneşti, forţele muncitoreşti, ţărăneşti şi intelectua­le, dar ştie, mai ales, să surprindă esenţa profundelor legături dintre ele in procesul constant de înaintare a naţiunii spre realizarea deplină a i­­dealurilor socialiste". „Realitatea României — scrie auto­rul — oferă un exemplu viu şi care îşi găseşte expresia cea mai semnifi­cativă in însăşi persoana preşedinte­lui Ceauşescu, a acestui om care a făcut din propria sa viaţă viaţa na­ţiunii, care a făcut din interesele po­porului propriile sale interese, gata să-i interpreteze speranţele, să-i suge­reze liniile directoare fundamentale de comportare, pentru a se putea re­găsi in întregime. Împreună cu di­versele naţionalităţi conlocuitoare, ga­ta să culeagă rodul eforturilor depu­se, în aceşti 30 de ani, în edificarea propriei economii, Preşedintele Ro­mâniei a pus bazele unui viitor de progres efectiv, ale unui viitor in care fiecare va primi după cantitatea şi calitatea muncii sale şi in care fie­care se va simţi participant la suc­cesele întregii comunităţi, mîndru de a fi contribuit cu propria sa capacitate, prin munca sa, la potenţarea econo­miei naţionale". Redind prin citate expresive con­cepţia preşedintelui Ceauşescu despre valorile umanismului socialist, uma­nism în care omul nu este conceput ca o entitate abstractă, ci ca un ele­ment vital al întregii comunităţi u­­mane, omul social, în sensul cel mai profund al cuvîntului, prof. Giancarlo Elia Valeri conchide­: „Iată încă o dată exprimată, cu maximum de cla­ritate posibilă şi cu maximum de co­erenţă, tema­ centrală, tema condu­cătoare a întregii gândiri a preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu ; iată în sinte­ză întreaga atitudine a unui om aflat in fruntea acestei vechi „ tinere na­ţiuni, România, faţă de unica realitate pe care o consideră el demnă de acest nume: realitatea lumii umane“. O parte substanţială a lucrării este dedicată politicii promovate de Ro­mânia şi preşedintele Nicolae Ceau­şescu pe plan internaţional. Autorul trece în revistă raporturile de largă colaborare pe care România le între­ţine cu ţările socialiste, cu ţările care au păşit recent pe calea dezvoltării independente, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orinduirea lor so­­cial-politică. Cu un deosebit simţ al nuanţelor, sunt definite poziţiile poli­ticii externe a României, principiile, orientările şi dimensiunile activităţii neobosite a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, îndreptate spre înfăptui­rea dezarmării, realizarea securităţii pe continentul european, transforma­rea Balcanilor într-o zonă a păcii, e­­liminarea ultimelor „puncte fierbinţi“ de pe glob, democratizarea relaţiilor internaţionale. Autorul consacră un capitol special evoluţiei favorabile a raporturilor ro­­mâno-italiene, subliniind că vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a efectuat-o in Italia, in primăvara a­­nului trecut, „a constituit un moment important, cu bogate semnificaţii pen­tru istoria relaţiilor de înţelegere şi colaborare între cele două ţări". Volumul este prefaţat de Giovanni Moşea, vice-secretar al Partidului So­cialist Italian. „Imaginea sub care es­te cunoscut Nicolae Ceauşescu in Ita­lia — scrie Giovanni Moşea — este aceea a unui om care a ştiut să lup­te cu deplină angajare pentru inde­pendenţa şi suveranitatea României socialiste, pentru neamestecul în a­­facerile interne ale altor state, pentru accentuarea destinderii internaţionale pe baza principiului că in raporturile dintre state trebuie interzisă recurge­rea la forţă şi la ameninţarea cu fo­losirea forţei". Apreciind că „acestei imagini, Nicolae Ceauşescu i-a rămas întotdeauna credincios", autorul pre­feţei reliefează punctele de vedere a­­firmate cu vigoare de preşedintele Republicii Socialiste România în pro­blemele de însemnătate majoră şi stringentă actualitate ale vieţii inter­naţionale şi arată, în încheiere, că eforturile României şi ale preşedinte­lui său constituie, deci, „un exemplu concret de ceea ce poate face o ţară mică pentru a contribui la instaurarea în Europa a unui climat de încrede­re, de colaborare și destindere între toate popoarele". ORIENTUL APROPIAT Turneul secretarului Depar­tamentului de Stat al S.U.A. DAMASC­­ (Agerpres) — In continua­rea turneului pe care îl întreprinde în Orientul Apropiat, secretarul de stat a­­merican, Henry Kissinger, a sosit, vineri, l­a Damasc, unde a avut o întrevedere cu președintele Siriei, Hafez Al-Assad. Po­trivit agenţiilor de presă, problemele a­­bordate cu acest prilej s-au referit la­­posibilităţile realizării unui acord de­­ dezangajare a forţelor pe înălţimile Go­lan, secretarul de stat american, prezen­­tînd şefului statului sirian concluziile­­convorbirilor avute, joi şi vineri dimi- Sineaţa, cu oficialităţile israeliene. La plecarea din Tel Aviv, unde a con­­vferit, vineri dimineaţa, cu premierul Gol­­da Meir, Henry Kissinger a declarat că ■a discutat cu oficialităţile israeliene, in mod foarte amănunţit, „toate considera­ţiile privind un acord de dezangajare“. * DAMASC 3 (Agerpres) — In zona înăl­ţimilor Golan continuă să se înregistre­ze schimburi de focuri între forţele si­riene şi cele israeliene — informează un comunicat militar, dat publicităţii la Damasc. Potrivit comunicatului, focul a fost de­clanşat de forţele israeliene care au bom-­­bardat un număr de sate siriene. TEL AVIV 3 (Agerpres) — In noap­tea de joi spre vineri, precum şi în cursul zilei de vineri, pe frontul de pe înălţimile Golan au avut loc dueluri de artilerie siriano-israeliene — a anunţat un purtător de cuvînt militar israelian. BEIRUT 3 — Corespondentul Agerpres, Crăciun Ionescu, transmite : Ministerul libanez al Apărării a dat publicităţii un comunicat în care se arată că, la 2 mai, localitatea Avi Attar a fost ţinta tunu­rilor de campanie israeliene, al căror tir a avariat şase case. În aceeaşi zi, două avioane „Phantom“ israeliene au violat spaţiul aerian al Libanului la nord-vest de localitatea Ch­ebaa, şi au bombardat mai multe poziţii libaneze. Patru sol­daţi au fost uşor răniţi, iar un civil a fost grav rănit. Seara, artileria israelia­­nă şi-a reluat bombardamentele asupra unor poziţii libaneze. „Forţele noastre ■ — menţionează comunicatul — au ripos­tat, bombardînd bateriile israeliene de la Chahar şi Saddaneh“. Redacţia şi Administraţia­­ strada v­asile Alecsandri nr. 8 rwrwenn ien Primirea de către premierul britanic a delegaţiei romane LONDRA 3 — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite : Vineri, primul ministru al Marii Britanii, Harold Wilson, a primit pe tovarăşii Ştefan Andrei, se­cretar al C.C. al P.C.R., şi Vasile Punigan, consilierul preşedintelui Republicii Socia­liste România, care întreprind o vizită în Marea Britanie. Cu această ocazie, tovarăşul Ştefan An­drei a transmis premierului Harold Wil­son din partea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un mesaj prietenesc de salut, precum şi cele mai bune urări de sănă­tate şi fericire personală, iar poporului Marii Britanii, cele mai sincere urări de progres, prosperitate şi pace. Primul ministru al Marii Britanii a m­ulţumit călduros pentru mesaj şi a trans­mis preşedintelui Nicolae Ceauşescu sa­lutări prieteneşti şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar po­porului român urări de prosperitate şi noi progrese. In timpul convorbirii, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă cordială,­­ s-a rea­lizat un schimb de păreri privind unele probleme internaţionale de interes comun şi s-a subliniat necesitatea dezvoltării şi lărgirii pe multiple planuri a schimburi­lor şi cooperării româno-britanice. In aceeaşi zi, tovarăşul Ştefan Andrei s-a întîlnit cu James Callaghan, preşe­dintele Partidului Laburist, ministrul de externe al Marii Britanii. NEW YORK încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 3 — Corespon­dentul Agerpres, C. Alexandroaie, trans­mite : Joi seara, la New York, au luat sfîrșit lucrările celei de-a Vl-a sesiuni extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. Sesiunea a avut ca unic punct al a­­gendei „­studierea problemelor materiilor prime şi dezvoltării“, iar la lucrările sa­le au participat, în diverse etape ale dezbaterilor, şapte şefi de state, doi vi­­cepremieri şi 111 şefi de delegaţii cu rang de ministru. Lucrările au fost încheiate printr-un discurs rostit de preşedintele sesiunii extraordinare a Adunării Generale, Le­­opoldo Benites, care a declarat că, din dezbaterile care­­au avut loc, a reieşit dorinţa majorităţii statelor de a deter­mina o rearanjare a relaţiilor economi­ce dintre state. Unul dintre conceptele des folosite în timpul dezbaterilor — spunea preşedintele — a fost acela al interdependenţelor, care trebuie accep­tat numai în contextul scopurilor şi principiilor Cartei, strîns legat de prin­cipiile egalităţii suverane a statelor, ne­intervenţiei în afacerile interne ale al­tor state şi autodeterminării popoarelor. Referindu-se, în încheiere, la princi­palele realizări ale sesiunii, Leopoldo Benites a subliniat că, aşa cum la apa­riţia Naţiunilor Unite ideea de imperiu a fost abolită din relaţiile politice inter­naţionale, după această sesiune ea va fi abolită şi din relaţiile economice inter­statale, prin stabilirea dreptului deplin şi suveran al statelor de a-şi exploata propriile lor resurse naturale, fie direct, fie prin forme de asociere liberă şi e­­chitabilă cu întreprinderi de stat, naţio­nale sau extranaţionale supuse jurisdic­ţiei lor interne. După încheierea discursului preşedin­telui, Adunarea Generală a păstrat tra­diţionalul moment de reculegere, după care Leopoldo Benites a declarat sesiu­nea închisă. Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa Intervenţia şefului delegaţiei României GENEVA 3 — Corespondentul Ager­pres, Corneliu Vlad, transmite : La capă­tul celei de-a doua săptămîni de la re­luarea lucrărilor Conferinţei pentru secu­ritate şi cooperare în Europa, partici­panţii au procedat la o primă evaluare a progresului înregistrat pînă în prezent şi la evidenţierea căilor care să asigure un ritm mai susţinut, astfel ca faza fi­nală să aibă loc fără întîrziere. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, şeful delegaţiei române, ambasadorul Va­lentin Lipatti, a subliniat importanţa a­­cestei etape a lucrărilor pentru elabora­rea de documente conţinînd prevederi complete, clare şi precise, pentru toate cele patru puncte ale ordinii de zi : secu­ritatea, cooperarea economică, schimbu­rile culturale şi urmările instituţionale ale Conferinţei. Pentru aceasta — a spus el — trebuie să se ia în consideraţie toate propunerile făcute de delegaţii şi să se manifeste voinţa politică necesară ca formulările să reflecte interesele le­gitime ale tuturor statelor participante. Voinţa politică şi spiritul de înţelegere sînt hotărîtoare — a apreciat vorbitorul. In acelaşi timp însă — a adăugat el — trebuie să sa ia şi ambele măsuri în ve­derea soluţionării unor probleme mai di­ficile care blochează progresul în redac­tarea textelor privind unele probleme. In acest sens — a spus reprezentantul României — un rol deosebit revine Comi­tetului de coordonare, forul politic cel mai important în această fază a Conferinţei pe care miniştrii de externe l-au investit cu sarcina în­drumării activităţii desfăşurate în­ dife­rite organe de lucru. De asemenea, după opinia delegaţiei române, Comitetul de coordonare ar trebui să treacă mai frec­vent în revistă stadiul în care se află munca de redactare, pentru a putea in­terveni mai eficient atunci cînd apar anumite greutăţi de natură să împiedice desfăşurarea generală a lucrărilor. Pe măsură ce lucrările în subcomisii progresează, apare necesar ca în Comi­tetul de coordonare să se analizeze — pe baza discuţiilor din grupul de lucru — forma în care se vor concretiza ur­mările Conferinţei. De asemenea, se a­­propie vremea examinării problemelor organizatorice pe care le ridică ţinerea celei de-a treia faze — preconizată să se desfăşoare la Helsinki — la nivel înalt, precum şi structura documentelor finale ce vor fi semnate cu această ocazie. Reprezentanţii U.R.S.S., Poloniei, Olan­dei, Franţei, Elveţiei, Suediei, precum şi ai altor state, accentuînd asupra ne­cesităţii imprimării unui ritm mai accen­tuat lucrărilor, au formulat propuneri concrete în acest sens. Luînd cuvintul în încheierea dezbateri­lor, reprezentantul Finlandei, ambasado­rul J. Iloniemi, a declarat că ţara sa este­­gata să găzduiască cea de-a treia fază a Conferinţei, la orice dată asupra căreia participanţii vor cădea de acord. Evoluţia situaţiei din Portugalia LISABONA 3 (Agerpres). „Junta salvării naţionale care a prelu­at puterea în Portugalia nu şi-a definit încă poziţia în ce priveşte soarta foşti­lor conducători portughezi, dar ea nu exclude posibilitatea judecării lor publi­ce“ , a declarat purtătorul oficial de cuvînt al juntei, Martiz Fernandes. El a precizat, cu acelaşi prilej, că fostul mi­nistru de externe, Rui Patricio, va fi transferat, în curînd, în insula Madeira, unde se află, sub supraveghere, fostul preşedinte al Portugaliei, Americo To­rnáz, fostul şef al guvernului, Marcello Caetano, şi foştii miniştri de interne şi ai apărării. * LISABONA 8 (Agerpres). Deţinuţii po­litici care se aflau în închisorile din Insu­lele Capului Verde, dintre care unii fu­seseră transferaţi din Angola sau Gui­­neea-Bissau, au fost eliberaţi — relatea­ză agenţia France Presse, reluînd surse din Lisabona. Eliberarea prizonierilor a fost salutată cu entuziasm de către popu­laţie. LUANDA 3 (Agerpres) — Autorităţile portugheze din Angola au eliberat, vi­neri, aproximativ 1.200 de prizonieri politici, deţinuţi în închisoarea Remote. Alte 85 de persoane, aflate în stare de detenție în închisoarea poliţienească din Luanda, au fost, de asemenea, eliberate. CAMBODGIA Forţele patriotice continuă atacurile CAMBODGIA­­ (Agerpres). Forţele khmere de eliberare îşi intensifică acţiu­nile împotriva grupării ionmoliste la Long­­vek, bază aflată la aproximativ 40 kilo­metri nord de Pnom Penh. Situaţia celor 4 mii de militari lonnolişti din Longvek este caracterizată drept extrem de seri­oasă de agenţiile de presă. Alte atacuri ale forţelor patriotice au fost semnalate la Veal Renh, localitate din apropierea­­portului Kampat, precum şi în zona capitalei de provincie Prey Veng. In apropiere de Takhman, suburbie a capitalei khmere, s-au înregistrat, de ase­menea, ample angajamente militare. BIRMANIA un eveniment deosebit Recent, în Birmania, s-a produs un eve­niment deosebit : după 12 ani de autoritate militară s-a revenit la un regim constitu­ţional. Situată în sud-estul Asiei, Birmania are o suprafaţă de 677.950 km.p. şi o populaţie de peste 21.000.000 locuitori. Are o bogată și interesantă istorie. Primele formaţiuni apar înainte de secolul al VIII-lea, cînd principatele birmane se unesc în jurul statului Pogan. Procesul centralizării statu­lui birman s-a încheiat la sfîrșitul seco­lului al XVIII-lea — începutul­­ secolului al XIX-lea. In secolul al XIX-lea, în ur­ma a trei războaie (1824—1825, 1852—1853, 1855) Anglia a cucerit Birmania, transfor­­mînd-o în colonie. După primul război mondial, ca rezul­tat al creşterii şi organizării forţelor anti­­imperialiste din Birmania, mişcarea de eli­berare naţională s-a întărit. Intre anii 1930 şi 1932 a avut loc o puternică răscoală populară îndreptată , împotriva feudalilor locali şi dominaţiei engleze. In timpul celui de-al doilea război mondial ţara a fost ocupată de japonezi, împotriva cărora Liga antifascistă a libertăţii populare, înfiinţată în 1943, a organizat o largă mişcare de partizani. In 1947, lupta hotărîtă a maselor populare a silit Anglia să recunoască inde­pendenţa statului, iar în ianuarie 1948 a luat naştere Uniunea Birmană. In anii care au trecut de la proclamarea independenţei, Birmania a cunoscut o se­rie de transformări pe linia dezvoltării eco­nomice şi politice independente. In 1962, ofiţerii au preluat puterea, în fruntea lor fiind generalul Ne Win care a devenit pre­şedinte al Consiliului Revoluţionar. Ei şi-au manifestat dorinţa ca Birmania să urmeze o cale de dezvoltare necapitalistă, în con­formitate cu interesele maselor populare. Liderii de la Rangoon au apreciat că transformările de ordin social-economic intervenite în această perioadă au făcut necesară stabilirea unei forme de guver- Comentariu extern nămînt constituţionale, cu organisme civile corespunzătoare. In această evoluţie, un rol important a revenit Partidului „Calea bir­mană spre socialism“ — unicul din ţară — care a evoluat de la o „organizaţie de ca­dre“ mai restrînsă — la o „organizaţie de mase“, consolidîndu-şi astfel rolul în viaţa ţării mai ales după cel de-al doilea Con­gres al partidului, desfăşurat în octombrie 1973. Pe acest fundal, trecerea la regimul con­stituţional de guvernare a înregistrat trei etape succesive : adoptarea, în cadrul re­ferendumului din decembrie anul trecut, a noii Constituţii a ţării (al cărei proiect a fost aprobat de către Congresul mai sus­menţionat), organizarea alegerilor pentru prima Adunare Populară şi consiliile or­ganelor civile de conducere a treburilor statului. La 2 martie, în cadrul primei se­siuni a Adunării Populare, rezultată din alegeri generale, a fost constituit Consiliul de Stat — organul executiv suprem al statului — iar Ne Win, ales în fruntea Consiliului de Stat, a devenit, în baza pre­vederilor constituţionale, preşedinte al Re­publicii Socialiste a Uniunii Birmane, pro­clamată la 1 ianuarie 1974. Se apreciază că noul cadru constituţio­nal şi orientarea generală a politicii ţării vor facilita depăşirea mai rapidă a greu­tăţilor datorate persistenţei unora dintre caracteristicile economice moştenite din tre­­cutul colonial : masiva dependenţă a eco­nomiei de agricultură, nivelul încă nesa­tisfăcător al industrializării, în raport cu potenţialul natural, baza tehnico-materială insuficient dezvoltată, o reţea de căi de transporturi deficitară. De altfel, în Con­stituţie se enunţă suveranitatea naţională asupra tuturor resurselor solului şi subso­lului. Sectorul de stat, avînd deja o pon­dere însemnată în economie, urmează să se extindă şi mai mult, prevăzîndu-se con­tinuarea naţionalizării principalelor mijloa­ce de producţie, precum şi crearea unui sector cooperatist. Trecerea la un regim constituţional, sta­bilirea noilor organe de guvernare, măsu­rile ce vor fi adoptate, vor înscrie Birma­nia pe orbita creării unei societăţi noi, paşnice, echitabile şi prospere. Radu SIMIONESCU Iași. Telefon 14127. FLACĂRA IAȘULUI Tn 48 DE ORE­­S­­ ------------­ | Radio laşi ! Programul de seară (4 mai)­ 17.00 Ra­­­diojurnal; 17.15 Cântece şi jocuri popu­l­­are româneşti; 17.30 Revista melodiilor;­­ 18.15 Jurnalul artelor; 19.00 Şlagărele o­i peretei; 19.15 Transmisiune în direct de­­ la Filarmonica „Moldova“; 20.00 Melodii­­ de pretutindeni! 20.30 Romanţe şi cîn­­­tece de petrecere; 21.00 O samă de cu­­­vinte; 21.15 Muzică de.. dans; 22.00 Ra~­­­diojurnal şi sport; 22.30 Muzică de dans. I Programul de dimineaţă (5 mai); 8.00­­ In­direct cu preferinţele dv. Ştiri ; 8.10­­ Dumbrava minunată — Album cu foto­­l­grafii; 8.30 Azi, in sat la noi; 10.00­­ Ştiri; 10.05 Patru plus unu. Din sumar:­­ Dezvelirea statuii lui Cuza din Piaţa U­­­­nirii; Luna mai — văzută de meteoro-4 legi; Clasificarea vinurilor; 10.40 Dialog / săptămînal; 10.55 Ştiri. ] Programul de seară (5 mai): 17.00 Ştiri;­­ 17.05 Perpetuum duminical. Din sumar : 1 Extemporal radiofonic; Serial radiofonici­n „Pretextul“ de Nelu Ionescu. Episodul i ) „Colegii“. Interpreţi de seamă ai cinte-­­ cului popular: Ioana Radu; Recital pe I disc, al doilea. L.P. cu grupul „Phoenix"; ) La telefon, melodia preferată; 19.30 Ra-­­­diojurnal şi sport“; 19.45 Mari Interpreţi­­ de operă: Elena Cernei şi Tito Gobbi;­­ 20.00 O carte pe săptămînă. Toader I.­­ Ştefan: Memorialul meu (amintirile unui­­ ţăran), Editura „Eminescu“; 20.10 Concert­­ de muzică populară românească; 20.30 Top Radio Iaşi — Top revista „Cronica";­­ 21.00 O samă de cuvinte. Mihai Codrea-­­nu; 21.15 Dansaţi în ritmul preferat;­­ 22.00 Radiojurnal şi sport; 22.30 Muzică­­ de dans — continuare.­­ Programul de dimineaţă (6 mai); 6.00­­ Radiomatineu. Ştiri; 6.15 Actualitatea în agricultură; 6.30 Un răspuns pe a­dresa dv.; 7.00 Radiojurnal; 7.30 Micro­­avanpremiera săptămînii; 7.50 Cîntare României.­ ­ Televiziune SIMBATA, 4 MAI 1974 9.00 Jubileul Cravatelor roşii — re­portaj — Carnavalul primăverii — emi­siune realizată la Timişoara ; 10.00 „Mîndră zi de primăvară“ — cintece şi jocuri populare de pe întreg cuprinsul ţării ; 10.40 In parc fanfara cîntă — muzică de promenadă ! 11.00 Glasul ti­nereţii. Concert cu public susţinut in sala Casei de cultură a sindicatelor din Buzău de tineri interpreţi de mu­zică uşoară şi populară, descoperiţi de emisiunile „Steaua fără nume“ şi „Floa­rea din grădină“ ; 12.00 Pagini de umori Aventuri în epoca de piatră; 12.50 Avan­premieră ; 13.00 . Album distractiv. Mu­zică, umor şi satiră cu Trio Ra-Ta-Ta. Iubiţi-ne că suntem­ flori ! — muzică uşoară cu Olimpia Panciu şi Mihai Con­­stantinescu. „Discuţie la iarbă verde“ — scenetă veselă. Desene animate. Cîntă Sofia Vicoveanca. Să rîdem cu Nea Mă­­rin. Muzică uşoară trimisă de televi­ziunea din Italia. Aforisme vesele de Rodica Toth. Cîntă Maria Pietraru. Le­gendele cetăţii — reportaj. Idilă core­grafică cu Magdalena Popa şi Amatta Checiulescu. „Declaraţiune“ de Tudor Muşatescu. „Ce vrăji a mai făcut ne­­vastă-mea" — comedie cinematografică. Muzică uşoară cu Richard Dandel şi Klara Győri. Cheltuieli neprevăzute — scenetă satirică. Alo, aici e Stroe ! Cîn­tă Florica Bradu. Parada vedetelor ! Sacha Distel, Brigitte Bardot, Kati Ko­vács, Aura Urziceanu, Narghita, Nadja Urbankova ; 16.00 Magazin sportiv ; 17.00 Al treilea gong ! Retransmisia spectaco­lului susţinut de circul de stat din Bucu­reşti ; 17.45 Farmecul muzicii — specta­col muzical-coregrafic ; 18.45 Lumea co­piilor. Emisiune muzical-distractivă pen­tru copii ; 19.20 1001 de seri­i Povestea lui Rumcats ; 19.30 Telejurnal ; 20.00 „Zi de măi“ — montaj literar-muzical ; 20.30 Avanpremieră ; 20.35 Film serial­­ „Co­lumbo“ — Episodul „O chestiune de inimă“ ; 21.35 Parada duetelor — tele­­spectacol umoristic-muzical cu : Stela Popescu, Ştefan Bănică, Horia Şerbă­­nescu, Nae Roman, Cristina Stamate şi Gică ’ Petrescu, Nicu Constantin şi Al. Lulescu, Jean Constantin şi Gelu Ma­­nolache, Mihaela Mihai şi Cornel Con­stant­im, Maria Mitrache şi Sergiu Cioiu, Doina Popescu şi George Sava, Ioana Riant şi Nicolae Niţescu, Lulu Mihăescu şi Cristian Popescu, Dem. Ră­dulescu şi Mihai Fotino, Ileana Sără- ’ roiu şi Irina Loghin, grupul „Aurora“. ţ Dansează Ileana Iliescu şi un grup de­­ balerini de la Opera Română . 22.50 Te- * lejurnal. ţ DUMINICA, 5 MAI 1974 , 8.30 Deschiderea programului. Gim-­­ nastica pentru toţi; 8.40 Cravatele roşii.­­ Etapa a II-a a concursului „7 contra 7“.­­ Participă echipajele pionierilor din ju- - deţele Cluj şi Neamţ; 9.35 Film serial 4 pentru copii: Daktari; 10.00 Viaţa satu- u­lui; 11.15 Publicitate; 11.20 Documentar ) T.V.: Goticul Rarăului — Pietrele Doam-­­ nei; 11.30 Intermezzo muzical; 11.45­­ Bucuriile muzicii; 12.30 De strajă pa- s­tunei; 13.00 Album duminical; 16.00 Karl­­ Marx — 156 de ani de la naștere; 16.10­­ Melodii Îndrăgite; 16.20 Film serial „17­4 clipe ale unei primăveri" — episodul ? III; 17.30 Cîntare patriei — concurs co-­­ ral inter­judeţean. Participă: corul Li- 4 ceului de muzică şi arte plastice Iaşi;­­ corul Universităţii din Cluj; corul Ca- 4 sei de cultură Blaj — jud. Alba; corul­­ Şcolii militare de ofiţeri activi de trans- e misiuni; 18.50 Fotbal: Dinamo — Rapid­­ (Divizia A). Transmisiune directă de la­­ Stadionul „23 August“. In pauză 1001 de­­ seri: Callmero; 20.30 Telejurnal — Săp­­­­tămina politică internă şi internaţională­­ în imagini; 21.00 Film artistic: „Un serifl 4 la New York“ sau... şofer improvizat— 1 premieră pe ţară; 22.10 Telejurnal; 22.20 : Duminica sportivă. I Cinematografe ! VICTORIA orele 8.50; 11.30; 15.00;­­ 17.45; 20.30: „Fraţii Jderi“ REPUBLICA ( orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00:­­ „Al 7-lea cartuş“ COPOU orele 9.00;­­ 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21.00: „Rio­­ Lobo“. (Duminică la ora 9.00, program I pentru copii şi tineret). TINERETULUI 4 ora 9.00 : „E departe pînă la cer“. Ore­­i­le 11.00; 15.00; 17.45; 20.30: „Fata care­­ vinde flori“. (Duminică orele 9.00 şi 11.00, 4 program de desene animate). TATA- I­RAŞI orele 16.00; 18.00; 20.00: „Un om­­ în sălbăticie“. (Duminică ora 10.00 „Năs-­­ cut liber“, film pentru tineret). NICOLI-­­­NA, orele 16.00; 19.00 „Aria celor 1.000­­ de zile“. (Duminică la ora 10.00, pro-­­ gram de desene animate).­­ In judeţ, CASA DE CULTURA PAȘ-­­­CANI „Insula misterioasă“. CLUBUL­­ C.F.R. PAŞCANI „La moara cu no- 4 foc“. TG. FRUMOS „Tu, eu şi micul­­ Paris“. HIRLAU „Joe Kid“. PODU- 1 ILOAIEI „Tudor“, ambele serii HALA- I­UCEŞTI „Străinul". ’ Oficiul judeţean de turism­­ organizează pentru zilele de 25—26 mai , o excursie pe traseul 1 Iaşi — Neamţ­­ — Văratec — Agapia — Poiana Teiu- j­­ui — Borsec — Topliţa — Lacu­ Roşu L — Cheile Bicazului — Bicaz — Piatra - Neamţ — Războieni — Hanu Ancuţei 4 — Mirceşti — Iaşi. Preţul 200 lei. Se­­ asigură transportul cu autocarul, caza-­­ rea la hotel, două mese, ghid.­­ Continuă înscrierile la următoarele­­ excursii : 1. Tren special 3 zile pe li- 4 torai, plecarea în 16 mai orele 21.00.­­ Preţul 195 lei. 2. Mănăstirile din Bu-­­ covina, la 18—19 mai. 3. Turul României,­­ la 19—25 mai. 4. Maramureş la 10—14­­ iunie. 5. Delta Dunării la 17—21 iunie.­­ Informaţii suplimentare la sediul ofi-­­ ciului. , Loto \ La tragerea din 3 mai 1974, au fost: ț extrase următoarele numere :­­ Extragerea I :­­ 31 8 41 11 15 4 74 35 48.­­ Extragerea a II-a : 19 17 34 70 23 45 26 49 68.­­ Fond de cîştiguri lei 1.012.741 Timpul probabil ! Vremea se menţine uşor instabilă, cu­­ cerul variabil, mai mult noros. In cursul , după-amiezii, cînd local şi temporar, se­­ vor semnala averse slabe, izolat însoţite­­ de descărcări electrice. Vîntul va sufla * slab la potrivit din nord-vest. Tempe- 4 ratura aerului va fi uşor variabilă; mi- 4 nimele vor fi cuprinse între 5 şi 10­­ grade, iar maximele între 15 și 21 grade. ^ Laboratorul pentru protecţia plantelor Iaşi angajează conform Legii nr. 12 /1971 - mecanic auto - tractorist rutierist - magaziner întreprinderea materialelor de construcţii Iaşi cu sediul în Iaşi, str. Tomeşti nr. 2, telefon 33998, angajează prin concurs: — un şef birou desfacere — un merceolog sau planificator principal în cadrul biroului desfacere — trei primitori-distribuitori (pot fi şi maiştri sau tehnicieni) — un tehnician principal nor­mator-tehnolog pentru compartimentul C. P. M. — un instalator sanitar — un planificator (şef formaţie) pentru relaţiile cu C. F. R. Concursul va avea loc în ziua de 6 mai 1974, ora 10,00 la sediul întreprinderii. Angajarea se va face conform Legii nr. 1211971, iar pentru gestionari conform Legii 221969. OPERA DE STAT IAŞI prezintă —pe scena Casei sindicatelor miercuri, 8 mai, ora 19.30, lucrări­le româneşti „Capcana“ „Întîlnire în beznă“ — pe scena Casei de cultură a tine­retului. — Sînge vienez sîmbătă, 11 mai, ora 19.30 — Rose Marie miercuri, 15 mai, ora 19.30 — Lucia di Lammermoor joi, 16 mai, ora 19.30 — Văduva veselă sîmbătă, 22 mai, ora 19.30 — My fair lady duminică, 12 mai, ora 10.00. Se angajează c­e urgență: — un şef de de­pozit cherestea. Cei interesaţi se vor adresa la COOPERATIVA „MOBILA SI CONSTRUCTII“ IASI strada Bradului nr. 5 telefon 32099 — 17035. Tiparul: întreprinderea poligrafică Iași, str. .Vasile Alecsandri nr. 1, Telefon 1462.

Next