Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)
1974-05-04 / nr. 8589
A PAGINA A IV-A -------O NOUĂ LUCRARE-------CONSACRATĂ ROMÂNEI SOCIALISTE, PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ROMA 3 — Corespondentul Agerpres, Radu Bogdan, transmite : De curind, a văzrut lumina tiparului o nouă lucrare consacrată României şi preşedintelui său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este vorba de volumul „Ceauşescu“, elaborat de prof. Giancarlo Elia Valeri, secretar general al Institutului Italian de Relaţii Internaţionale. Publicată de Editura „Bulzoni", din Roma, în colecţia „Biblioteca di Cultura“, lucrarea evocă pe larg etapele cele mai însemnate ale vieţii şi activităţii revoluţionare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intr-o strînsă interdependenţă cu momentele cele mai semnificative ale evoluţiei politice, economice şi sociale a României. Autorul relevă semnificaţia alegerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul — simbol al României de astăzi, în fruntea partidului şi statului: „Naţiunea română ştia atunci, aşa cum ştie şi astăzi, să investească încrederea sa in omul cel mai bun, în omul care şi-a dedicat acestei naţiuni şi progresului ei în libertate şi democraţie fiecare moment al vieţii, cu un spirit de abnegaţie sortit să nu-şi piardă niciodată intensitatea şi puritatea unor simţăminte tinereşti“. Lucrarea este structurată pe o problematică largă, punînd în lumină rolul şi contribuţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea consecventă a politicii Partidului Comunist Român şi a statului nostru de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de promovare a relaţiilor noi, de pace şi colaborare între toate naţiunile. „Oameni ca preşedintele Ceauşescu — scrie autorul — şi-au consacrat arei cei mai frumoşi şi energia vieţii uimui ideal plin de semnificaţie : poporul român este astăzi, intr-adevăr, artizanul propriului său destin, responsabil pentru propriile opţiuni politice,■ pe care le duce înainte cu fermitate,, individualzînd perspectivele noi de bunăstare socială". Prof. Valeri apreciază că „un mare merit al preşedintelui României — mai bine spus, al omului Ceauşescu — este acela de a avea în permanenţă prezente in minte cele mai mari şi mai importante probleme ale vieţii naţionale şi de a le vedea aşa cum sînt, strîns legate intre ele prin raporturiinalterabile. Astfel el înţelege pe deplin importanţa principalelor componente ale societăţii româneşti, forţele muncitoreşti, ţărăneşti şi intelectuale, dar ştie, mai ales, să surprindă esenţa profundelor legături dintre ele in procesul constant de înaintare a naţiunii spre realizarea deplină a idealurilor socialiste". „Realitatea României — scrie autorul — oferă un exemplu viu şi care îşi găseşte expresia cea mai semnificativă in însăşi persoana preşedintelui Ceauşescu, a acestui om care a făcut din propria sa viaţă viaţa naţiunii, care a făcut din interesele poporului propriile sale interese, gata să-i interpreteze speranţele, să-i sugereze liniile directoare fundamentale de comportare, pentru a se putea regăsi in întregime. Împreună cu diversele naţionalităţi conlocuitoare, gata să culeagă rodul eforturilor depuse, în aceşti 30 de ani, în edificarea propriei economii, Preşedintele României a pus bazele unui viitor de progres efectiv, ale unui viitor in care fiecare va primi după cantitatea şi calitatea muncii sale şi in care fiecare se va simţi participant la succesele întregii comunităţi, mîndru de a fi contribuit cu propria sa capacitate, prin munca sa, la potenţarea economiei naţionale". Redind prin citate expresive concepţia preşedintelui Ceauşescu despre valorile umanismului socialist, umanism în care omul nu este conceput ca o entitate abstractă, ci ca un element vital al întregii comunităţi umane, omul social, în sensul cel mai profund al cuvîntului, prof. Giancarlo Elia Valeri conchide: „Iată încă o dată exprimată, cu maximum de claritate posibilă şi cu maximum de coerenţă, tema centrală, tema conducătoare a întregii gândiri a preşedintelui Nicolae Ceauşescu ; iată în sinteză întreaga atitudine a unui om aflat in fruntea acestei vechi „ tinere naţiuni, România, faţă de unica realitate pe care o consideră el demnă de acest nume: realitatea lumii umane“. O parte substanţială a lucrării este dedicată politicii promovate de România şi preşedintele Nicolae Ceauşescu pe plan internaţional. Autorul trece în revistă raporturile de largă colaborare pe care România le întreţine cu ţările socialiste, cu ţările care au păşit recent pe calea dezvoltării independente, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orinduirea lor social-politică. Cu un deosebit simţ al nuanţelor, sunt definite poziţiile politicii externe a României, principiile, orientările şi dimensiunile activităţii neobosite a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, îndreptate spre înfăptuirea dezarmării, realizarea securităţii pe continentul european, transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, eliminarea ultimelor „puncte fierbinţi“ de pe glob, democratizarea relaţiilor internaţionale. Autorul consacră un capitol special evoluţiei favorabile a raporturilor româno-italiene, subliniind că vizita pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a efectuat-o in Italia, in primăvara anului trecut, „a constituit un moment important, cu bogate semnificaţii pentru istoria relaţiilor de înţelegere şi colaborare între cele două ţări". Volumul este prefaţat de Giovanni Moşea, vice-secretar al Partidului Socialist Italian. „Imaginea sub care este cunoscut Nicolae Ceauşescu in Italia — scrie Giovanni Moşea — este aceea a unui om care a ştiut să lupte cu deplină angajare pentru independenţa şi suveranitatea României socialiste, pentru neamestecul în afacerile interne ale altor state, pentru accentuarea destinderii internaţionale pe baza principiului că in raporturile dintre state trebuie interzisă recurgerea la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei". Apreciind că „acestei imagini, Nicolae Ceauşescu i-a rămas întotdeauna credincios", autorul prefeţei reliefează punctele de vedere afirmate cu vigoare de preşedintele Republicii Socialiste România în problemele de însemnătate majoră şi stringentă actualitate ale vieţii internaţionale şi arată, în încheiere, că eforturile României şi ale preşedintelui său constituie, deci, „un exemplu concret de ceea ce poate face o ţară mică pentru a contribui la instaurarea în Europa a unui climat de încredere, de colaborare și destindere între toate popoarele". ORIENTUL APROPIAT Turneul secretarului Departamentului de Stat al S.U.A. DAMASC (Agerpres) — In continuarea turneului pe care îl întreprinde în Orientul Apropiat, secretarul de stat american, Henry Kissinger, a sosit, vineri, la Damasc, unde a avut o întrevedere cu președintele Siriei, Hafez Al-Assad. Potrivit agenţiilor de presă, problemele abordate cu acest prilej s-au referit laposibilităţile realizării unui acord de dezangajare a forţelor pe înălţimile Golan, secretarul de stat american, prezentînd şefului statului sirian concluziileconvorbirilor avute, joi şi vineri dimi- Sineaţa, cu oficialităţile israeliene. La plecarea din Tel Aviv, unde a convferit, vineri dimineaţa, cu premierul Golda Meir, Henry Kissinger a declarat că ■a discutat cu oficialităţile israeliene, in mod foarte amănunţit, „toate consideraţiile privind un acord de dezangajare“. * DAMASC 3 (Agerpres) — In zona înălţimilor Golan continuă să se înregistreze schimburi de focuri între forţele siriene şi cele israeliene — informează un comunicat militar, dat publicităţii la Damasc. Potrivit comunicatului, focul a fost declanşat de forţele israeliene care au bom-bardat un număr de sate siriene. TEL AVIV 3 (Agerpres) — In noaptea de joi spre vineri, precum şi în cursul zilei de vineri, pe frontul de pe înălţimile Golan au avut loc dueluri de artilerie siriano-israeliene — a anunţat un purtător de cuvînt militar israelian. BEIRUT 3 — Corespondentul Agerpres, Crăciun Ionescu, transmite : Ministerul libanez al Apărării a dat publicităţii un comunicat în care se arată că, la 2 mai, localitatea Avi Attar a fost ţinta tunurilor de campanie israeliene, al căror tir a avariat şase case. În aceeaşi zi, două avioane „Phantom“ israeliene au violat spaţiul aerian al Libanului la nord-vest de localitatea Chebaa, şi au bombardat mai multe poziţii libaneze. Patru soldaţi au fost uşor răniţi, iar un civil a fost grav rănit. Seara, artileria israeliană şi-a reluat bombardamentele asupra unor poziţii libaneze. „Forţele noastre ■ — menţionează comunicatul — au ripostat, bombardînd bateriile israeliene de la Chahar şi Saddaneh“. Redacţia şi Administraţia strada vasile Alecsandri nr. 8 rwrwenn ien Primirea de către premierul britanic a delegaţiei romane LONDRA 3 — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite : Vineri, primul ministru al Marii Britanii, Harold Wilson, a primit pe tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi Vasile Punigan, consilierul preşedintelui Republicii Socialiste România, care întreprind o vizită în Marea Britanie. Cu această ocazie, tovarăşul Ştefan Andrei a transmis premierului Harold Wilson din partea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un mesaj prietenesc de salut, precum şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului Marii Britanii, cele mai sincere urări de progres, prosperitate şi pace. Primul ministru al Marii Britanii a mulţumit călduros pentru mesaj şi a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu salutări prieteneşti şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului român urări de prosperitate şi noi progrese. In timpul convorbirii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, s-a realizat un schimb de păreri privind unele probleme internaţionale de interes comun şi s-a subliniat necesitatea dezvoltării şi lărgirii pe multiple planuri a schimburilor şi cooperării româno-britanice. In aceeaşi zi, tovarăşul Ştefan Andrei s-a întîlnit cu James Callaghan, preşedintele Partidului Laburist, ministrul de externe al Marii Britanii. NEW YORK încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 3 — Corespondentul Agerpres, C. Alexandroaie, transmite : Joi seara, la New York, au luat sfîrșit lucrările celei de-a Vl-a sesiuni extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. Sesiunea a avut ca unic punct al agendei „studierea problemelor materiilor prime şi dezvoltării“, iar la lucrările sale au participat, în diverse etape ale dezbaterilor, şapte şefi de state, doi vicepremieri şi 111 şefi de delegaţii cu rang de ministru. Lucrările au fost încheiate printr-un discurs rostit de preşedintele sesiunii extraordinare a Adunării Generale, Leopoldo Benites, care a declarat că, din dezbaterile careau avut loc, a reieşit dorinţa majorităţii statelor de a determina o rearanjare a relaţiilor economice dintre state. Unul dintre conceptele des folosite în timpul dezbaterilor — spunea preşedintele — a fost acela al interdependenţelor, care trebuie acceptat numai în contextul scopurilor şi principiilor Cartei, strîns legat de principiile egalităţii suverane a statelor, neintervenţiei în afacerile interne ale altor state şi autodeterminării popoarelor. Referindu-se, în încheiere, la principalele realizări ale sesiunii, Leopoldo Benites a subliniat că, aşa cum la apariţia Naţiunilor Unite ideea de imperiu a fost abolită din relaţiile politice internaţionale, după această sesiune ea va fi abolită şi din relaţiile economice interstatale, prin stabilirea dreptului deplin şi suveran al statelor de a-şi exploata propriile lor resurse naturale, fie direct, fie prin forme de asociere liberă şi echitabilă cu întreprinderi de stat, naţionale sau extranaţionale supuse jurisdicţiei lor interne. După încheierea discursului preşedintelui, Adunarea Generală a păstrat tradiţionalul moment de reculegere, după care Leopoldo Benites a declarat sesiunea închisă. Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa Intervenţia şefului delegaţiei României GENEVA 3 — Corespondentul Agerpres, Corneliu Vlad, transmite : La capătul celei de-a doua săptămîni de la reluarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, participanţii au procedat la o primă evaluare a progresului înregistrat pînă în prezent şi la evidenţierea căilor care să asigure un ritm mai susţinut, astfel ca faza finală să aibă loc fără întîrziere. Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, şeful delegaţiei române, ambasadorul Valentin Lipatti, a subliniat importanţa acestei etape a lucrărilor pentru elaborarea de documente conţinînd prevederi complete, clare şi precise, pentru toate cele patru puncte ale ordinii de zi : securitatea, cooperarea economică, schimburile culturale şi urmările instituţionale ale Conferinţei. Pentru aceasta — a spus el — trebuie să se ia în consideraţie toate propunerile făcute de delegaţii şi să se manifeste voinţa politică necesară ca formulările să reflecte interesele legitime ale tuturor statelor participante. Voinţa politică şi spiritul de înţelegere sînt hotărîtoare — a apreciat vorbitorul. In acelaşi timp însă — a adăugat el — trebuie să sa ia şi ambele măsuri în vederea soluţionării unor probleme mai dificile care blochează progresul în redactarea textelor privind unele probleme. In acest sens — a spus reprezentantul României — un rol deosebit revine Comitetului de coordonare, forul politic cel mai important în această fază a Conferinţei pe care miniştrii de externe l-au investit cu sarcina îndrumării activităţii desfăşurate în diferite organe de lucru. De asemenea, după opinia delegaţiei române, Comitetul de coordonare ar trebui să treacă mai frecvent în revistă stadiul în care se află munca de redactare, pentru a putea interveni mai eficient atunci cînd apar anumite greutăţi de natură să împiedice desfăşurarea generală a lucrărilor. Pe măsură ce lucrările în subcomisii progresează, apare necesar ca în Comitetul de coordonare să se analizeze — pe baza discuţiilor din grupul de lucru — forma în care se vor concretiza urmările Conferinţei. De asemenea, se apropie vremea examinării problemelor organizatorice pe care le ridică ţinerea celei de-a treia faze — preconizată să se desfăşoare la Helsinki — la nivel înalt, precum şi structura documentelor finale ce vor fi semnate cu această ocazie. Reprezentanţii U.R.S.S., Poloniei, Olandei, Franţei, Elveţiei, Suediei, precum şi ai altor state, accentuînd asupra necesităţii imprimării unui ritm mai accentuat lucrărilor, au formulat propuneri concrete în acest sens. Luînd cuvintul în încheierea dezbaterilor, reprezentantul Finlandei, ambasadorul J. Iloniemi, a declarat că ţara sa estegata să găzduiască cea de-a treia fază a Conferinţei, la orice dată asupra căreia participanţii vor cădea de acord. Evoluţia situaţiei din Portugalia LISABONA 3 (Agerpres). „Junta salvării naţionale care a preluat puterea în Portugalia nu şi-a definit încă poziţia în ce priveşte soarta foştilor conducători portughezi, dar ea nu exclude posibilitatea judecării lor publice“ , a declarat purtătorul oficial de cuvînt al juntei, Martiz Fernandes. El a precizat, cu acelaşi prilej, că fostul ministru de externe, Rui Patricio, va fi transferat, în curînd, în insula Madeira, unde se află, sub supraveghere, fostul preşedinte al Portugaliei, Americo Tornáz, fostul şef al guvernului, Marcello Caetano, şi foştii miniştri de interne şi ai apărării. * LISABONA 8 (Agerpres). Deţinuţii politici care se aflau în închisorile din Insulele Capului Verde, dintre care unii fuseseră transferaţi din Angola sau Guineea-Bissau, au fost eliberaţi — relatează agenţia France Presse, reluînd surse din Lisabona. Eliberarea prizonierilor a fost salutată cu entuziasm de către populaţie. LUANDA 3 (Agerpres) — Autorităţile portugheze din Angola au eliberat, vineri, aproximativ 1.200 de prizonieri politici, deţinuţi în închisoarea Remote. Alte 85 de persoane, aflate în stare de detenție în închisoarea poliţienească din Luanda, au fost, de asemenea, eliberate. CAMBODGIA Forţele patriotice continuă atacurile CAMBODGIA (Agerpres). Forţele khmere de eliberare îşi intensifică acţiunile împotriva grupării ionmoliste la Longvek, bază aflată la aproximativ 40 kilometri nord de Pnom Penh. Situaţia celor 4 mii de militari lonnolişti din Longvek este caracterizată drept extrem de serioasă de agenţiile de presă. Alte atacuri ale forţelor patriotice au fost semnalate la Veal Renh, localitate din apropiereaportului Kampat, precum şi în zona capitalei de provincie Prey Veng. In apropiere de Takhman, suburbie a capitalei khmere, s-au înregistrat, de asemenea, ample angajamente militare. BIRMANIA un eveniment deosebit Recent, în Birmania, s-a produs un eveniment deosebit : după 12 ani de autoritate militară s-a revenit la un regim constituţional. Situată în sud-estul Asiei, Birmania are o suprafaţă de 677.950 km.p. şi o populaţie de peste 21.000.000 locuitori. Are o bogată și interesantă istorie. Primele formaţiuni apar înainte de secolul al VIII-lea, cînd principatele birmane se unesc în jurul statului Pogan. Procesul centralizării statului birman s-a încheiat la sfîrșitul secolului al XVIII-lea — începutul secolului al XIX-lea. In secolul al XIX-lea, în urma a trei războaie (1824—1825, 1852—1853, 1855) Anglia a cucerit Birmania, transformînd-o în colonie. După primul război mondial, ca rezultat al creşterii şi organizării forţelor antiimperialiste din Birmania, mişcarea de eliberare naţională s-a întărit. Intre anii 1930 şi 1932 a avut loc o puternică răscoală populară îndreptată , împotriva feudalilor locali şi dominaţiei engleze. In timpul celui de-al doilea război mondial ţara a fost ocupată de japonezi, împotriva cărora Liga antifascistă a libertăţii populare, înfiinţată în 1943, a organizat o largă mişcare de partizani. In 1947, lupta hotărîtă a maselor populare a silit Anglia să recunoască independenţa statului, iar în ianuarie 1948 a luat naştere Uniunea Birmană. In anii care au trecut de la proclamarea independenţei, Birmania a cunoscut o serie de transformări pe linia dezvoltării economice şi politice independente. In 1962, ofiţerii au preluat puterea, în fruntea lor fiind generalul Ne Win care a devenit preşedinte al Consiliului Revoluţionar. Ei şi-au manifestat dorinţa ca Birmania să urmeze o cale de dezvoltare necapitalistă, în conformitate cu interesele maselor populare. Liderii de la Rangoon au apreciat că transformările de ordin social-economic intervenite în această perioadă au făcut necesară stabilirea unei forme de guver- Comentariu extern nămînt constituţionale, cu organisme civile corespunzătoare. In această evoluţie, un rol important a revenit Partidului „Calea birmană spre socialism“ — unicul din ţară — care a evoluat de la o „organizaţie de cadre“ mai restrînsă — la o „organizaţie de mase“, consolidîndu-şi astfel rolul în viaţa ţării mai ales după cel de-al doilea Congres al partidului, desfăşurat în octombrie 1973. Pe acest fundal, trecerea la regimul constituţional de guvernare a înregistrat trei etape succesive : adoptarea, în cadrul referendumului din decembrie anul trecut, a noii Constituţii a ţării (al cărei proiect a fost aprobat de către Congresul mai susmenţionat), organizarea alegerilor pentru prima Adunare Populară şi consiliile organelor civile de conducere a treburilor statului. La 2 martie, în cadrul primei sesiuni a Adunării Populare, rezultată din alegeri generale, a fost constituit Consiliul de Stat — organul executiv suprem al statului — iar Ne Win, ales în fruntea Consiliului de Stat, a devenit, în baza prevederilor constituţionale, preşedinte al Republicii Socialiste a Uniunii Birmane, proclamată la 1 ianuarie 1974. Se apreciază că noul cadru constituţional şi orientarea generală a politicii ţării vor facilita depăşirea mai rapidă a greutăţilor datorate persistenţei unora dintre caracteristicile economice moştenite din trecutul colonial : masiva dependenţă a economiei de agricultură, nivelul încă nesatisfăcător al industrializării, în raport cu potenţialul natural, baza tehnico-materială insuficient dezvoltată, o reţea de căi de transporturi deficitară. De altfel, în Constituţie se enunţă suveranitatea naţională asupra tuturor resurselor solului şi subsolului. Sectorul de stat, avînd deja o pondere însemnată în economie, urmează să se extindă şi mai mult, prevăzîndu-se continuarea naţionalizării principalelor mijloace de producţie, precum şi crearea unui sector cooperatist. Trecerea la un regim constituţional, stabilirea noilor organe de guvernare, măsurile ce vor fi adoptate, vor înscrie Birmania pe orbita creării unei societăţi noi, paşnice, echitabile şi prospere. Radu SIMIONESCU Iași. Telefon 14127. FLACĂRA IAȘULUI Tn 48 DE ORES ------------ | Radio laşi ! Programul de seară (4 mai) 17.00 Radiojurnal; 17.15 Cântece şi jocuri populare româneşti; 17.30 Revista melodiilor; 18.15 Jurnalul artelor; 19.00 Şlagărele oi peretei; 19.15 Transmisiune în direct de la Filarmonica „Moldova“; 20.00 Melodii de pretutindeni! 20.30 Romanţe şi cîntece de petrecere; 21.00 O samă de cuvinte; 21.15 Muzică de.. dans; 22.00 Ra~diojurnal şi sport; 22.30 Muzică de dans. I Programul de dimineaţă (5 mai); 8.00 Indirect cu preferinţele dv. Ştiri ; 8.10 Dumbrava minunată — Album cu fotolgrafii; 8.30 Azi, in sat la noi; 10.00 Ştiri; 10.05 Patru plus unu. Din sumar: Dezvelirea statuii lui Cuza din Piaţa Unirii; Luna mai — văzută de meteoro-4 legi; Clasificarea vinurilor; 10.40 Dialog / săptămînal; 10.55 Ştiri. ] Programul de seară (5 mai): 17.00 Ştiri; 17.05 Perpetuum duminical. Din sumar : 1 Extemporal radiofonic; Serial radiofonicin „Pretextul“ de Nelu Ionescu. Episodul i ) „Colegii“. Interpreţi de seamă ai cinte- cului popular: Ioana Radu; Recital pe I disc, al doilea. L.P. cu grupul „Phoenix"; ) La telefon, melodia preferată; 19.30 Ra-diojurnal şi sport“; 19.45 Mari Interpreţi de operă: Elena Cernei şi Tito Gobbi; 20.00 O carte pe săptămînă. Toader I. Ştefan: Memorialul meu (amintirile unui ţăran), Editura „Eminescu“; 20.10 Concert de muzică populară românească; 20.30 Top Radio Iaşi — Top revista „Cronica"; 21.00 O samă de cuvinte. Mihai Codrea-nu; 21.15 Dansaţi în ritmul preferat; 22.00 Radiojurnal şi sport; 22.30 Muzică de dans — continuare. Programul de dimineaţă (6 mai); 6.00 Radiomatineu. Ştiri; 6.15 Actualitatea în agricultură; 6.30 Un răspuns pe adresa dv.; 7.00 Radiojurnal; 7.30 Microavanpremiera săptămînii; 7.50 Cîntare României. Televiziune SIMBATA, 4 MAI 1974 9.00 Jubileul Cravatelor roşii — reportaj — Carnavalul primăverii — emisiune realizată la Timişoara ; 10.00 „Mîndră zi de primăvară“ — cintece şi jocuri populare de pe întreg cuprinsul ţării ; 10.40 In parc fanfara cîntă — muzică de promenadă ! 11.00 Glasul tinereţii. Concert cu public susţinut in sala Casei de cultură a sindicatelor din Buzău de tineri interpreţi de muzică uşoară şi populară, descoperiţi de emisiunile „Steaua fără nume“ şi „Floarea din grădină“ ; 12.00 Pagini de umori Aventuri în epoca de piatră; 12.50 Avanpremieră ; 13.00 . Album distractiv. Muzică, umor şi satiră cu Trio Ra-Ta-Ta. Iubiţi-ne că suntem flori ! — muzică uşoară cu Olimpia Panciu şi Mihai Constantinescu. „Discuţie la iarbă verde“ — scenetă veselă. Desene animate. Cîntă Sofia Vicoveanca. Să rîdem cu Nea Mărin. Muzică uşoară trimisă de televiziunea din Italia. Aforisme vesele de Rodica Toth. Cîntă Maria Pietraru. Legendele cetăţii — reportaj. Idilă coregrafică cu Magdalena Popa şi Amatta Checiulescu. „Declaraţiune“ de Tudor Muşatescu. „Ce vrăji a mai făcut nevastă-mea" — comedie cinematografică. Muzică uşoară cu Richard Dandel şi Klara Győri. Cheltuieli neprevăzute — scenetă satirică. Alo, aici e Stroe ! Cîntă Florica Bradu. Parada vedetelor ! Sacha Distel, Brigitte Bardot, Kati Kovács, Aura Urziceanu, Narghita, Nadja Urbankova ; 16.00 Magazin sportiv ; 17.00 Al treilea gong ! Retransmisia spectacolului susţinut de circul de stat din Bucureşti ; 17.45 Farmecul muzicii — spectacol muzical-coregrafic ; 18.45 Lumea copiilor. Emisiune muzical-distractivă pentru copii ; 19.20 1001 de serii Povestea lui Rumcats ; 19.30 Telejurnal ; 20.00 „Zi de măi“ — montaj literar-muzical ; 20.30 Avanpremieră ; 20.35 Film serial „Columbo“ — Episodul „O chestiune de inimă“ ; 21.35 Parada duetelor — telespectacol umoristic-muzical cu : Stela Popescu, Ştefan Bănică, Horia Şerbănescu, Nae Roman, Cristina Stamate şi Gică ’ Petrescu, Nicu Constantin şi Al. Lulescu, Jean Constantin şi Gelu Manolache, Mihaela Mihai şi Cornel Constantim, Maria Mitrache şi Sergiu Cioiu, Doina Popescu şi George Sava, Ioana Riant şi Nicolae Niţescu, Lulu Mihăescu şi Cristian Popescu, Dem. Rădulescu şi Mihai Fotino, Ileana Sără- ’ roiu şi Irina Loghin, grupul „Aurora“. ţ Dansează Ileana Iliescu şi un grup de balerini de la Opera Română . 22.50 Te- * lejurnal. ţ DUMINICA, 5 MAI 1974 , 8.30 Deschiderea programului. Gim- nastica pentru toţi; 8.40 Cravatele roşii. Etapa a II-a a concursului „7 contra 7“. Participă echipajele pionierilor din ju- - deţele Cluj şi Neamţ; 9.35 Film serial 4 pentru copii: Daktari; 10.00 Viaţa satu- ului; 11.15 Publicitate; 11.20 Documentar ) T.V.: Goticul Rarăului — Pietrele Doam- nei; 11.30 Intermezzo muzical; 11.45 Bucuriile muzicii; 12.30 De strajă pa- stunei; 13.00 Album duminical; 16.00 Karl Marx — 156 de ani de la naștere; 16.10 Melodii Îndrăgite; 16.20 Film serial „174 clipe ale unei primăveri" — episodul ? III; 17.30 Cîntare patriei — concurs co- ral interjudeţean. Participă: corul Li- 4 ceului de muzică şi arte plastice Iaşi; corul Universităţii din Cluj; corul Ca- 4 sei de cultură Blaj — jud. Alba; corul Şcolii militare de ofiţeri activi de trans- e misiuni; 18.50 Fotbal: Dinamo — Rapid (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. In pauză 1001 de seri: Callmero; 20.30 Telejurnal — Săptămina politică internă şi internaţională în imagini; 21.00 Film artistic: „Un serifl 4 la New York“ sau... şofer improvizat— 1 premieră pe ţară; 22.10 Telejurnal; 22.20 : Duminica sportivă. I Cinematografe ! VICTORIA orele 8.50; 11.30; 15.00; 17.45; 20.30: „Fraţii Jderi“ REPUBLICA ( orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00: „Al 7-lea cartuş“ COPOU orele 9.00; 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21.00: „Rio Lobo“. (Duminică la ora 9.00, program I pentru copii şi tineret). TINERETULUI 4 ora 9.00 : „E departe pînă la cer“. Oreile 11.00; 15.00; 17.45; 20.30: „Fata care vinde flori“. (Duminică orele 9.00 şi 11.00, 4 program de desene animate). TATA- IRAŞI orele 16.00; 18.00; 20.00: „Un om în sălbăticie“. (Duminică ora 10.00 „Năs- cut liber“, film pentru tineret). NICOLI-NA, orele 16.00; 19.00 „Aria celor 1.000 de zile“. (Duminică la ora 10.00, pro- gram de desene animate). In judeţ, CASA DE CULTURA PAȘ-CANI „Insula misterioasă“. CLUBUL C.F.R. PAŞCANI „La moara cu no- 4 foc“. TG. FRUMOS „Tu, eu şi micul Paris“. HIRLAU „Joe Kid“. PODU- 1 ILOAIEI „Tudor“, ambele serii HALA- IUCEŞTI „Străinul". ’ Oficiul judeţean de turism organizează pentru zilele de 25—26 mai , o excursie pe traseul 1 Iaşi — Neamţ — Văratec — Agapia — Poiana Teiu- jui — Borsec — Topliţa — Lacu Roşu L — Cheile Bicazului — Bicaz — Piatra - Neamţ — Războieni — Hanu Ancuţei 4 — Mirceşti — Iaşi. Preţul 200 lei. Se asigură transportul cu autocarul, caza- rea la hotel, două mese, ghid. Continuă înscrierile la următoarele excursii : 1. Tren special 3 zile pe li- 4 torai, plecarea în 16 mai orele 21.00. Preţul 195 lei. 2. Mănăstirile din Bu- covina, la 18—19 mai. 3. Turul României, la 19—25 mai. 4. Maramureş la 10—14 iunie. 5. Delta Dunării la 17—21 iunie. Informaţii suplimentare la sediul ofi- ciului. , Loto \ La tragerea din 3 mai 1974, au fost: ț extrase următoarele numere : Extragerea I : 31 8 41 11 15 4 74 35 48. Extragerea a II-a : 19 17 34 70 23 45 26 49 68. Fond de cîştiguri lei 1.012.741 Timpul probabil ! Vremea se menţine uşor instabilă, cu cerul variabil, mai mult noros. In cursul , după-amiezii, cînd local şi temporar, se vor semnala averse slabe, izolat însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla * slab la potrivit din nord-vest. Tempe- 4 ratura aerului va fi uşor variabilă; mi- 4 nimele vor fi cuprinse între 5 şi 10 grade, iar maximele între 15 și 21 grade. ^ Laboratorul pentru protecţia plantelor Iaşi angajează conform Legii nr. 12 /1971 - mecanic auto - tractorist rutierist - magaziner întreprinderea materialelor de construcţii Iaşi cu sediul în Iaşi, str. Tomeşti nr. 2, telefon 33998, angajează prin concurs: — un şef birou desfacere — un merceolog sau planificator principal în cadrul biroului desfacere — trei primitori-distribuitori (pot fi şi maiştri sau tehnicieni) — un tehnician principal normator-tehnolog pentru compartimentul C. P. M. — un instalator sanitar — un planificator (şef formaţie) pentru relaţiile cu C. F. R. Concursul va avea loc în ziua de 6 mai 1974, ora 10,00 la sediul întreprinderii. Angajarea se va face conform Legii nr. 1211971, iar pentru gestionari conform Legii 221969. OPERA DE STAT IAŞI prezintă —pe scena Casei sindicatelor miercuri, 8 mai, ora 19.30, lucrările româneşti „Capcana“ „Întîlnire în beznă“ — pe scena Casei de cultură a tineretului. — Sînge vienez sîmbătă, 11 mai, ora 19.30 — Rose Marie miercuri, 15 mai, ora 19.30 — Lucia di Lammermoor joi, 16 mai, ora 19.30 — Văduva veselă sîmbătă, 22 mai, ora 19.30 — My fair lady duminică, 12 mai, ora 10.00. Se angajează ce urgență: — un şef de depozit cherestea. Cei interesaţi se vor adresa la COOPERATIVA „MOBILA SI CONSTRUCTII“ IASI strada Bradului nr. 5 telefon 32099 — 17035. Tiparul: întreprinderea poligrafică Iași, str. .Vasile Alecsandri nr. 1, Telefon 1462.