Flacăra Iaşului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12200-12224)
1986-01-15 / nr. 12210
✓ § . I 'I is I Răspuunzirii mobilizatoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii ieşeni asigură îndeplinirea şi depăşirea producţiei planificate Eficienţă sporită la export Colectivul întreprinderii de confecţii a început noul an cu o bogată experienţă în îndeplinirea contractelor cu beneficiarii externi. Aşa se explică de ce din prima decadă a lunii ianuarie producţia pentru export s-aderulat în condiţii optime, deşi s-au introdus în fabricaţie peste 50 de produse noi. Ceea ce trebuie remarcat, în primul rînd, ne spunea directorul întreprinderii, ing. Mircea Andronic, este faptul că productivitatea muncii a sporit cu 20 la sută faţă de anul trecut. Aceasta înseamnă o eficienţă sporită la export, mai ales că întreaga producţie este destinată pieţei externe. Adăugăm că exportul pe ianuarie este în întregime . Pe devize convertibile. Zootehnişti fruntaşi Oamenii muncii de la ferma de vaci din Fîntînele a I.A.S. Copou au încheiat anul 1985 cu rezultate bune în muncă, ei fierind suplimentar la fondul de stat 1 100 de hectolitri de lapte. După cum ne spunea Vasile Benea, şeful fermei, şi în acest an zootehniştii de aici îşi depăşesc zilnic planul producţiei de lapte. Astfel, în prima decadă a lunii ianuarie 1980, ei au livrat suplimentar statului peste 101 de hectolitri de lapte. Cele mai bune rezultate le-au obţinut îngrijitorii Constantin Fluture, Yield Hadîmbu şi Ion Minciună. Noi soluţii organizatorice pentru economisirea materiei prime La întreprinderea de prelucrare a lemnului, acţiunile pentru reducerea consumului de materii prime şi materiale sunt îmbogăţite cu o nouă iniţiativă. Este vorba de organizarea secţiei unice de prefabricate. Aici îşi va desfăşura activitatea o echipă de lucrători specializaţi în valorificarea superioară a lemnului, in special a cherestelei de fag şi de stejar, care deţine ponderea principală. Avînd o capacitate de 9 000 m.c. anual, secţia va asigura cu semifabricate toate secţiile şi sectoarele întreprinderii, de finisaj şi montaj. Resturile de la croirea subansambrelor pentru mobilier masiv vor fi utilizate ca o materie primă pentru scaune şi pentru mic mobilier. Deşeurile obţinute după ultima prelucrare vor fi utilizate la realizarea de plăci aglomerate (P.A.L.), în felul acesta Se va obţine o economie anuală de 700 — 1 000 m.c. ma- terial lemnos şi un volum suplimentar de producţie de circa 12 milioane de lei. Se preconizează ca procesul de centralizare a croirii să se extindă şi asupra celorlalte materiale folosite în producţia de mobilă-furnire, stofe pentru tapiţerie. Anca Rusu Boros Sándor studenţi practicanţi Imagine din sectorul de montaj trotil, cu acţionare hidrostatică de 6 şi 10 tone, de la întreprinderea de piese auto. Inginerul Traian Velea, şeful secţiei pe Schimb (in stingă), ne informează că aici a început montarea primelor trolii de acest fel care au caracteristici tehnice superioare Foto ! L. STRATULAT • • O cooperativă agricolă pe calea consolidării economice înainte de toate, măsurile de sporire a recor-z .ieior . Sectorul zootehnic, in continuă dezvoltare . Activităţile industriale, surse tot maiimportante de venituri La C.A.P. Mădîrjac, ianuarie nu se deosebeşte cu nimic de celelalte luniale anului. în fiecare dimineaţă, zeci de oameni se îndreaptă spre locurile lor de muncă, în cîmp sau in ateliere, pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile pe care le au de îndeplinit. Peste tot sunt vizibile preocupările pentru creşterea intensivă a producţiei. Inginerul șef V. Tansanu, conducătorii de atelaje se ocupă, în continuare, de transportarea îngrășămintelor naturale. In ultimul timp, au fost fertilizate :grădina de legume, terenul pentru sfecla furajeră. Acum este rîndul unei tarlale destinate porumbului să primească gunoi de grajd. In fiecare zi, fiecare atelaj duce în cîmp o tonă de îngrăşăminte naturale. Semănăturile de toamnă au fost fertilizate, toate, în timpul pregătirii terenului, cu doze corespunzătoare de îngrăşăminte chimice. Oamenii sunt bucuroşi că griul a intrat în iarnă mare, înfrăţit şi viguros. Pentru a obţine o producţie sporită, cooperatorii au rezervat ceva îngrăşăminte chimice şi pentru la primăvară. Viorel Iordache, secretarul comitetului comunal de partid, ne spunea că pămînturile C.A.P. (podzolice) sînt sărace în elemente nutritive şi trebuie obligatoriu ajutate cu îngrăşăminte, în 1985, cooperativa agricolă de aici a depăşit planul la producţia de grîu, dar nu l-a îndeplinit pe cel la porumb cu 95 kg la hectar.Anul acesta, cooperatorii şi mecanizatorii sunt hotărîţi să se înscrie cu depăşiri de plan la toate culturile. De aceea, dau zor cu fertilizările. O măsură înscrisă în programul de ameliorare a pămîntului este şi aceea a măririi ponderii trifolienelor în structura de culturi (începînd chiar cu anul 1986) pînă la un total de 80 de hectare. Prin rotaţie, trifolienele vor trece pe toate suprafeţele, sporindu-le astfel productivitatea. Foloasele vor fi duble pentru că se asigură şi un furaj mai valoros pentru turma de ovine cu lină fină, care în prezent are 1100 de capete (în următorii ani, turma de ovine din această rasă va fi mărită la 4 000 de capete). Ing. Gh. Pricop, şeful fermei, şi îngrijitorii îşi fac în mod exemplar datoria, îngrijind cit mai bine animalele. Ei se gîndesc şi la ce vor mînca animalele la vară. La chemarea organelor comunale de partid şi de stat, cooperatorii, elevii, toţi locuitorii satelorau microferme şi primăria şi şcoala şi C.P.A.R.M.) participă în prezent la îngrijirea celor 400 de hectare de pajişti , curăţă resturile vegetale, sapă şanţuri pentru scurgerea apei etc. Pe măsură ce vor fi procurate îngrăşăminte chimice, vor fi fertilizate noi suprafeţe. In afara turmei de oi, C.A.P. are şi o microfermă de 36 de vaci, care va fi dezvoltată pînă la 100 de capete. Tov. Ion Petruşca, preşedintele C.A.P., ne spunea că în 1985 lucrătorii din sectorul zootehnic au ieşit bine cu producţia, au depăşit planul la toţi indicatorii (5,5 kg de lînă pe oaie tunsă, faţă de 5 kg planificate), astfel că au dat beneficii (ca şi cei din celelalte sectoare ale cooperativei agricole). Conducerea C.A.P. a adoptat măsuri pentru creşterea animalelor în fiecare fermă, astfel că, în 1986, fiecare fermă va avea şi microfermă zootehnică. Puterea economică a unităţii creşte tot mai mult deoarece organizaţia de partid, consiliul de conducere dovedesc grija cuvenită pentru îndeplinirea măsurilor cuprinse în programul de redresare economico-financiara. In prezent, se află în curs de modernizare trei heleştee în suprafaţă de 10 hectare. GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) La C.U.G. Iaşi ia centrul atenţiei — realizarea de produse la nivel mondial! In nou cincinal, ţara noastră va trece de la stadiul de ţară socialistă în curs de dezvoltare la stadiul de ţară mediu dezvoltată din punct de vedere economic şi social. Realizarea acestui obiectiv strategic al politicii partidului nostru, stabilit de Congresul al XIII-lea al P.C.R., impune o nouă calitate a muncii în toate domeniile de activitate, dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, pe baza cuceririlor ştiinţei şi tehnicii actuale, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1985, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia : „O atenţie deosebită trebuie să se acorde, de către toate unităţile şi ministerele, ridicării calităţii şi nivelului tehnic al producţiei. Să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru întărirea controlului de calitate, pentru organizarea corespunzătoare a standurilor de probă şi toate celelalte aparate de măsură şi control necesare, astfel incit nici un produs să nu mai iasă din vreo uzină fără a corespunde cerinţelor de calitate şi fără să fie la nivelul tehnic stabilit prin planurile de dezvoltare, prin programul tehnic şi de cercetare, în raport cu cerinţele economiei naţionale şi ale exportului“. Răspunzînd acestor orientări şi indicaţii, oamenii muncii de la Combinatul de utilaj greu din Iaşi acţionează pentru a conferi produselor cu marca FORTUS însuşiri calitative noi, competitive, la nivelul celor e■xistente pe plan mondial. Astfel, au fost elaborate noi tehnologii de fabricaţie, de înalt grad de complexitate tehnică, cum ar fi, de exemplu, procedeele de sudură în baie de zgură, a îmbinărilor cap la cap la tablele groase, de tăiere cu pulberi metalice a oţelurilor inoxidabile şi refractare, de sudare a elementelor din cupru, aluminiu ş.a. „De asemenea, ne spunea ing. Cezar Gîlcă, şeful atelierului de pregătire a fabricaţiei, a sporit calitatea in sectoarele calde ale combinatului. Am turnat cilindri cu crustă dură de dimensiuni mari pentru laminoare, reducînd importul unor astfel de piese. Durata de exploatare a acestor cilindri a crescut, ajungînd, în prezent, la aceeași durată ca a cilindrilor pe care-i importam. S-au executat piese cu un grad de dificultate mare, cum ar fi cadrele care, 15 tipuri de bare de cuplare destinate exportului etc.“. Tot în vederea asigurării unei calităţi sporite, la sfîrşitul acestei luni se va finaliza construirea unei instalaţii de turnare centrifugală a cilindrilor de laminor, mult solicitaţi de industria românească. Se află în execuţie, de asemenea, produse unicat de înalt nivel tehnic : noi tipuri de mori cu bile şi autogene pentru exploatări cuprifere, maxiprese de 4 000 tone, forţă, ciocane de matriţare de 63 000 d.a.N. Calitatea unor produse — noua marcă de oţel pentru repere destinate centralelor atomo-electrice, strungul normal de deatonat, arzătoarele regenerative tip ciclon — se situează la nivelul celor executate pe plan mondial. „De curând, aplicăm și în procesul de tratamente secundare o tehnologie de nivel mondial. Este vorba de detensionarea prin vibraţie a construcțiilor sudate, metodologie originală, care conferă produselor detensionate prin acest procedeu parametri tehnico-calitativi superiori în direcția eliminării tensiunilor ulterne remanente, asigurîndu-se, totodată, o bună stabilitate dimensională“, ne-a precizat ing. Sergiu Amarandei, de la atelierul avizare-proiectare constructivă. Pentru acest an și pentru actualul cincinal, specialiștii combinatului au în plan să asimileze, în colaborare cu cadre didactice din învăţămîntul superior, noi utilaje tehnologice cu performanţe tehnice superioare, la nivel mondial. Astfel, C.U.G. Iaşi va deveni furnizor general de utilaje pentru deformare plastică la cald, de cuploare dotate cu arzătoare regenerative ş.a. Pentru îmbunătăţirea calităţii utilajelor, continuă să se execute s.d.v.-uri cu un ridicat grad de complexitate, diferite standuri de probă pentru turbinele de 14 MW, morile IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 2-a) Priorităţi economice la început de an • • Eminesciana E o zi din an la români cind aerul proaspăt al iernii abia primenit de trecerea in alt an poartă in el tainicul amurg din „Sara pe deal", galben de nufăr ce-ncarcă „Lacul codrilor albastru“, glas de „poveşti şi doine, ghicitori, eresuri „umbră umedă din codri, stelele ce ard de-a pururi“ şi cite şi mai cite ce, cu toate că ştim bine că „vreme trece, vreme vine", fac hotar de simţire cu veacul şi veacurile dăltuind din tot ceeste şi rămîne viu, punte spre fantastic. E o zi din an la români a cărei înaltă solemnitate trece din sufletele celor ce ştiu a păstra şi respecta geniul cu răsfrîngeri în universalitate al unui popor, în perpetua rostire a rîului şi ramului... E o zi din an la români cînd nimbul Luceafărului îşi aruncă raza-i ocrotitoare, veşmînt pe sufletele tuturora. E o zi din an la români cînd toate cîte sînt poartă doar un nume, un nume ce-a încetat a fi propriu, atît de mult fiind al iubirii, al naturii, al oamenilor, al frumuseţii, al vieţii însăşi. E o zi din n la români în care sufletele se unesc privind la mereu răsărit de Luceafăr. O zi! O zi din ierni frumoase, din cîte au fost şi cîte vor mai fi, o zi pecetluită de geniul poeziei. „Vreme trece, vreme vine“... şi-n curgerea sa solemnă, timpul îşi ia putere şi din hotarul unic al unui, şi el singular, început : 15 ianuarie. ALEXANDRA HASAN !