Flacăra Iaşului, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12200-12224)

1986-01-15 / nr. 12210

✓ § . I 'I is I Răspuunzirii mobilizatoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii ieşeni asigură îndeplinirea şi depăşirea producţiei planificate Eficienţă sporită la export Colectivul întreprinderii de confecţii a început noul an cu o bogată experienţă în în­deplinirea contractelor cu be­neficiarii externi. Aşa se ex­­plică de ce din prima deca­dă a lunii ianuarie produc­ţia pentru export s-a­­deru­lat în condiţii optime, deşi s-au introdus în­ fabricaţie peste 50 de produse noi. Ceea ce trebuie remarcat, în pri­mul rînd, ne spunea direc­torul întreprinderii, ing. Mir­­cea Andronic, este faptul că productivitatea muncii a spo­rit cu 20 la sută faţă de a­­nul trecut. Aceasta înseamnă o eficienţă sporită la export, mai ales că întreaga produc­ţie este destinată pieţei ex­terne. Adăugăm că exportul­­ pe ianuarie este în întregime . Pe devize convertibile. Zootehnişti fruntaşi Oamenii muncii de la ferma de vaci din Fîntînele a I.A.S. Copou au încheiat anul 1985 cu rezultate bune în muncă, ei fi­­erind suplimentar la fondul de stat 1 100 de hectolitri de lapte. După cum ne spunea Vasile Be­­nea, şeful fermei, şi în acest an zootehniştii­ de aici îşi depăşesc zilnic planul producţiei de lap­te. Astfel, în prima decadă a lunii ianuarie 1980, ei au livrat suplimentar statului peste 10­1 de hectolitri de lapte. Cele­ mai bune rezultate le-au obţinut în­grijitorii Constantin Fluture, Yield Hadîmbu şi Ion Minciună. Noi soluţii organizatorice pentru economisirea materiei prime La întreprinderea de prelucrare a lem­nului, acţiunile pen­tru reducerea consu­mului de materii pri­me şi materiale sunt îmbogăţite cu o nouă iniţiativă. Este vorba de organizarea sec­ţiei unice de prefa­bricate. Aici îşi va desfăşura activitatea o echipă de lucrători specializaţi în valo­rificarea superioară a lemnului, in spe­cial a cherestelei de fag şi de stejar, care deţine ponderea prin­cipală. Avînd o ca­pacitate de 9 000 m.c. anual, secţia va asigura cu semifabri­cate toate secţiile şi sectoarele întreprin­derii, de finisaj şi montaj. Resturile de la croirea subansam­­­brelor pentru mobi­lier masiv vor fi u­­tilizate ca o materie primă pentru scaune şi pentru mic mobi­lier. Deşeurile obţi­nute după ultima prelucrare vor fi u­­­tilizate la realizarea de plăci aglomerate (P.A.L.), în felul a­cesta Se va obţine o economie anuală de 700 — 1 000 m.c. ma-­ terial lemnos şi un volum suplimentar de producţie de cir­ca 12 milioane de lei. Se preconizează ca procesul de centrali­zare a croirii să se extindă şi asupra ce­lorlalte materiale fo­losite în producţia de mobilă-furnire, stofe pentru tapiţerie. Anca Rusu Boros Sándor studenţi practicanţi Imagine din sectorul de montaj trotil, cu acţionare hidro­statică de 6 şi 10 tone, de la întreprinderea de piese auto. Inginerul Traian Velea, şeful secţiei pe Schimb (in stingă), ne informează că aici a început montarea primelor trolii de a­­cest fel care au caracteristici tehnice superioare Foto ! L. STRATULAT • • O cooperativă agricolă pe calea consolidării economice înainte de toate, măsurile de sporire a recor-z .ieior . Sectorul zootehnic, in continuă dezvol­tare . Activităţile industriale, surse tot mai­­importante de venituri La C.A.P. Mădîrjac, ianuarie nu se deosebeşte cu nimic de celelalte­­ luni­­ale anului. în­ fiecare dimineaţă, zeci de oa­meni se îndreaptă spre locurile lor de muncă, în cîmp sau in ateliere, pentru a duce la bun sfîrşit sarcinile pe care le au de îndeplinit. Peste tot sunt vizibile preocupările pentru creş­terea intensivă a producţiei. Inginerul șef V. Tansanu, con­ducătorii de atelaje se ocupă, în continuare, de transportarea în­grășămintelor naturale. In ulti­mul­ timp, au fost fertilizate :gră­dina de legume, terenul pentru sfecla furajeră. Acum este rîn­­dul unei tarlale destinate po­rumbului să primească gunoi de grajd. In fiecare zi, fiecare ate­laj duce în cîmp o tonă de în­grăşăminte naturale. Semănă­turile de toamnă au fost ferti­lizate, toate, în timpul pregă­tirii terenului, cu doze cores­punzătoare de îngrăşăminte chi­mice. Oamenii sunt bucuroşi că griul a intrat în iarnă mare, înfrăţit şi viguros. Pentru a ob­ţine o producţie sporită, coope­ratorii au rezervat ceva îngră­şăminte chimice şi pentru la primăvară. Viorel Iordache, se­cretarul comitetului comunal de partid, ne spunea că pămîntu­­rile C.A.P. (podzolice) sînt să­race în elemente nutritive şi trebuie obligatoriu ajutate cu îngrăşăminte, în 1985, coopera­tiva agricolă de aici a depăşit planul la producţia de grîu, dar nu l-a îndeplinit pe cel la po­rumb cu 95 kg la hectar.­­Anul acesta, cooperatorii şi mecani­zatorii sunt hotărîţi să se înscrie cu depăşiri de plan la toate culturile. De aceea, dau zor cu fertilizările. O măsură înscrisă în programul de ameliorare a pămîntului este şi aceea a mări­rii ponderii trifolienelor în structura de culturi (începînd chiar cu anul 1986) pînă la un total de 80 de hectare. Prin rotaţie, trifolienele vor trece pe toate suprafeţele, sporindu-le astfel productivitatea. Foloasele vor fi duble pentru că se asigu­­­ră şi un furaj mai valoros pen­tru turma de ovine cu lină fină, care în prezent are 1100 de ca­pete (în următorii ani, turma de ovine din această rasă va fi mărită la 4 000 de capete). Ing. Gh. Pricop, şeful fermei, şi în­grijitorii îşi fac în mod exem­plar datoria, îngrijind cit mai bine animalele. Ei se gîndesc şi la ce vor mînca animalele la vară. La chemarea organelor comunale de partid şi de stat, cooperatorii, elevii, toţi locui­torii satelor­­au m­icroferme şi primăria şi şcoala şi C.P.A.R.M.) participă în prezent la îngrijirea celor 400 de hecta­re de pajişti , curăţă resturile vegetale, sapă şanţuri pentru scurgerea apei etc. Pe măsură ce vor fi procurate îngrăşămin­te chimice, vor fi fertilizate noi suprafeţe. In afara turmei de oi, C.A.P. are şi o microfermă de 36 de vaci, care va fi dez­voltată pînă la 100 de capete. Tov. Ion Petruşca, preşedintele C.A.P., ne spunea că în 1985 lucrătorii din sectorul zootehnic au ieşit bine cu producţia, au depăşit planul la toţi indicato­rii (5,5 kg de lînă pe oaie tunsă, faţă de 5 kg planificate), astfel că au dat beneficii (ca şi cei din celelalte sectoare ale coope­rativei agricole). Conducerea C.A.P. a adoptat măsuri pentru cr­eşterea ani­malelor în fiecare fermă, ast­fel că, în 1986, fiecare fermă va avea şi microfermă zootehnică. Puterea economică a unităţii creşte tot mai mult deoarece organizaţia de partid, consiliul de conducere dovedesc grija cu­venită pentru îndeplinirea mă­surilor cuprinse în programul de redresare economico-finan­­ciara. In prezent, se află în curs de modernizare trei heleş­­tee în suprafaţă de 10 hectare. GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) La C.U.G. Iaşi ia centrul atenţiei — realizarea de produse la nivel mondial! In­ nou­ cincinal, ţara noastră va trece de la stadiul de ţară socialistă în curs de dezvoltare la stadiul de ţară mediu dez­voltată din punct de vedere e­­conomic şi social. Realizarea a­­cestui obiectiv strategic al po­liticii partidului nostru, stabilit de Congresul al XIII-lea al P.C.R., impune o nouă calitate a muncii în toate domeniile de activitate, dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, pe baza cuceririlor ştiinţei şi tehnicii actuale, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1985, secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sub­linia : „O atenţie deosebită tre­­­­buie să se acorde, de către toa­te unităţile şi ministerele, ridi­cării calităţii şi nivelului teh­nic al producţiei. Să se acţio­neze cu toată hotărîrea pentru întărirea controlului de calita­te, pentru organizarea corespun­zătoare a standurilor de probă şi toate celelalte aparate de măsură şi control necesare, ast­­fel incit nici un produs să nu mai iasă din vreo uzină fără a corespunde cerinţelor de cali­tate şi fără să fie la nivelul tehnic stabilit prin planurile de dezvoltare, prin programul teh­nic şi de cerc­etare, în raport cu cerinţele economiei naţionale şi ale exportului“. Răspunzînd acestor orientări şi indicaţii, oamenii muncii de la Combinatul de utilaj greu din Iaşi acţionează pentru a conferi produselor cu marca FORTUS însuşiri calitative noi, competitive, la nivelul celor e­­■xistente pe plan mondial. Ast­fel, au fost elaborate noi teh­nologii de fabricaţie, de înalt grad de complexitate tehnică, cum ar fi, de exemplu, proce­deele de sudură în baie de zgu­ră, a îmbinărilor cap la cap la tablele groase, de tăiere cu pulberi metalice a oţelurilor inoxidabile şi refractare, de su­dare a elementelor din cupru, aluminiu ş.a. „De asemenea, ne spunea ing. Cezar Gîlcă, şeful atelierului de pregătire a fabri­caţiei, a sporit calitatea in­ sec­toarele calde ale combinatului. Am turnat cilindri cu crustă dură de dimensiuni mari pentru laminoare, reducînd importul unor astfel de piese. Durata de exploatare a acestor cilindri a crescut, ajungînd, în prezent, la aceeași durată ca a cilindrilor pe care-i importam. S-au exe­cutat piese cu un grad de difi­cultate mare, cum ar fi cadrele care, 15 tipuri de bare de cu­plare destinate exportului etc.“. Tot în vederea asigurării unei calităţi sporite, la sfîrşitul aces­tei luni se va finaliza constru­irea unei instalaţii de turnare centrifugală a cilindrilor de la­minor, mult solicitaţi de indus­tria românească. Se află în e­­xecuţie, de asemenea, produse unicat de înalt nivel tehnic : noi tipuri de mori cu bile şi autogene pentru exploatări cu­prifere, maxiprese de 4 000 tone, forţă, ciocane de matriţare de 63 000 d.a.N. Calitatea unor pro­duse — noua marcă de oţel pen­tru repere destinate centralelor atomo-electrice, strungul nor­mal de de­­atonat, arzătoarele regenerative tip ciclon — se si­tuează la nivelul celor exe­cutate pe plan mondial. „De cu­­rând, aplicăm și în procesul de tratamente secundare o tehno­logie de nivel mondial. Este­ vorba de detensionarea prin vi­braţie a construcțiilor sudate, metodologie originală, care con­feră produselor detensionate prin acest procedeu parametri tehnico-calitativi superiori în direcția eliminării tensiunilor u­lterne remanente, asigurîn­­du-se, totodată, o bună stabili­tate dimensională“, ne-a preci­zat ing. Sergiu Amarandei, de la atelierul avizare-proiectare constructivă. Pentru acest an și pentru ac­tualul cincinal, specialiștii com­binatului au în plan să asimi­leze, în colaborare cu cadre di­dactice din învăţămîntul su­perior, noi utilaje tehnologice cu performanţe tehnice superi­oare, la nivel mondial. Astfel, C.U.G. Iaşi va deveni furnizor general de utilaje pentru de­formare plastică la cald, de cuploare dotate cu arzătoare re­generative ş.a. Pentru îmbunătă­ţirea calităţii utilajelor, conti­nuă să se execute s.d.v.-uri cu un ridicat grad de complexitate, diferite standuri de probă pen­tru turbinele de 14 MW, morile IOAN ŞCHIOPU (continuare în­ pag. a 2-a) Priorităţi economice la început de an • • Eminesciana E o zi din an la români cind aerul proaspăt al ier­nii abia primenit de tre­cerea in alt an poartă in el tainicul amurg din „Sara pe deal", galben de nufăr ce-ncarcă „Lacul codrilor albastru“, glas de „poveşti şi doine, ghicitori, eresuri „umbră umedă din codri, stelele ce ard de-a pururi“ şi cite şi mai cite ce, cu toate că ştim bine că „vre­me trece, vreme vine", fac hotar de simţire cu veacul şi veacurile dăltuind din tot ce­­este şi rămîne viu­, punte spre fantastic. E o zi din an la români a cărei înaltă solemnitate trece din sufletele celor ce ştiu a păstra şi respecta geniul cu răsfrîngeri în universa­litate al unui popor, în per­petua rostire a rîului şi ra­mului... E o zi din an la români cînd nimbul Lucea­fărului îşi aruncă raza-i ocrotitoare, veşmînt pe su­fletele tuturora. E o zi din­ an la români cînd toate cîte sînt poartă doar un nume, un nume ce-a încetat a fi propriu, atît de mult fiind al iubirii, al naturii, al­ oa­menilor, al frumuseţii, al vieţii însăşi. E o zi din n la români în care sufletele se unesc privind la mereu răsărit de Luceafăr. O zi! O zi din ierni fru­moase, din cîte au fost şi cîte vor mai fi, o zi pece­tluită de geniul poeziei. „Vreme trece, vreme vi­ne“... şi-n curgerea sa so­­lemnă, timpul îşi ia putere şi din hotarul unic al unui, şi el singular, început : 15 ianuarie. ALEXANDRA HASAN !

Next