Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-04-08 / nr. 3745

Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. primită cu însufleţire şi profund interes de inginerii, tehnicienii şi muncitorii din G.A.S. Locul specialistului Lucrez în agricultură încă de la înfiinţarea primelor u­­nităţi socialiste. Acest lucru mi-a permis să acumulez su­ficientă experienţă pentru a aprecia la justa valoare mă­surile luate de recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R. din 27—28 martie şi importanţa lor deosebită pentru îmbu­nătăţirea conducerii, planifi­cării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat. Măsurile stipulate în hotă­­rîre au un conţinut nou care vin să elibereze specialiştii de o serie de preocupări ne­productive , scriptice, sta­tistice şi să-i determine a ocupa un loc central şi ne­mijlocit în sfera producţiei bunurilor agricole, pomiviti­­cole şi zootehnice. Eliminarea a o serie de ve­rigi intermediare în producţie şi stabilirea specialiştilor la locul de producţie, întărirea răspunderii personale duc la o mai mare operativitate în rezolvarea şi luarea unor mă­suri curente, contribuie la creşterea producţiei la unita­tea de suprafaţă şi a efi­cienţei sumelor investite în procesul de producţie. Prezenţa şefului de fermă în conducerea operativă a producţiei poate influenţa fa­vorabil o serie de indici ca: executarea lucrărilor de bună calitate şi în cantităţi mai mari; creşterea productivită­ţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost. De asemenea, educarea muncitorilor în spiritul dra­gostei de muncă şi grijă faţă de avutul obştesc asupra bu­nurilor încredinţate ca unel­te, maşini, seminţe etc. prin folosirea lor raţională, con­stituie o problemă esenţială în activitatea noastră. Hotărîrea prevede reparti­zarea mai justă a rezultatelor muncii ca urmare a unei evi­denţe mai clare ţinută pe fie­care muncitor sau grupe de muncitori. Prin conducerea operativă a şefului de fermă se creea­ză posibilitatea ca recepţia lucrărilor, a producţiei şi în general a tuturor acţiunilor întreprinse să se facă în faza iniţială, eliminîndu-se astfel risipa şi proasta gospodărire a fondurilor statului. In toate situaţiile mutarea centrului de greutate a pro­ducţiei la nivelul fermei ca verigă principală a producţiei din agricultură înseamnă o orientare cu totul nouă şi ca­re va duce nemijlocit la creş­terea rentabilizării unităţii noastre. Ţin să arăt că în 1966 G.A.S. Slimnic a depă­şit planul de beneficii cu 25 la sută, în acest an ne an­gajăm să mărim beneficiul cu 105 000 lei, să dăm în plus fondului central al sta­tului 245 tone grîu, 250 to­ne cartofi, 300 hl lapte de vacă şi oaie, cantităţi mai mari de fructe şi carne. Ing. Victor MATEI director la G.A.S. Slimnic este în producţie Extinderea şi mecanizării în de mare perfecţionare a C.A.P. — sarcină răspundere în scopul satisfacerii com­plete a mecanizării în coope­rativele agricole de producţie pe care le deservim, condu­cerea Staţiunii de maşini şi tractoare Sibiu a luat, din timp, o serie de măsuri efi­ciente. Bunăoară, mecanizato­rii au fost pregătiţi prin cursurile de iarnă, atît în ca­drul S.M T. cît şi la Casa agronomului Hălchiu. De ase­menea reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole au fost efectuate la un nivel superior faţă de anii trecuţi. C.A.P.­­urile mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic şi organizatoric cum sunt cele din Poplaca, Topîrcea, Bogatu şi altele, vor fi întărite cu mecanizatori bine pregătiţi profesional şi dotate cu ma­şini şi tractoare de diferite tipuri. în atenţia conducerii sta­ţiunii au stat organizarea şi permanentizarea brigăzilor de tractoare, avînd ca scop exe­cutarea întregului ciclu de producţie al fiecărei culturi de către unul şi acelaşi me­canizator. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­acăra­tSărbâaaDoaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3745 | Sîmbâtă, 8 aprilie 1967 | 4 pagini — 20 bani LA CHEMARE ÎNTRECERE şi vederea îmbunătăţirii activităţii mecanizatorilor che­măm la întrecere mecanizatorii din toate C.A.P.-urile şi gos­podăriile agricole de stat din raionul nostru, avînd la bază următoarele obiective: — îndeplinirea planului de producţie agricolă pe sorti­mente de lucrări, în fiecare campanie; — extinderea mecanizării asupra tuturor culturilor cît ţi în zootehnie; — executarea lucrărilor la timp ţi de cea mai bună ca­litate; — folosirea la maximum ţi în întregime a capacităţii de lucru a tractoarelor ţi maşi­­nilor agricole; Brigada de mecanizatori nr. 6, Turnișor (Continuare în pag. a II-a) Aspect din noua hală, secţia maşini cu inele a filaturii Firul roşu Tăl­maci. Foto: Fr. M­SS SUMAR: — Exmatriculaţii devin oameni maturi ? pag. a ll-a — Note: Deschideţi uşile ! pag. a ll-a — Sport şi publicitate pag. a IV-a FILE DE Activitatea pe ogoare continuă Folosind „ferestrele“ bune de lucru dintre ploi, coopera­torii din Ocna Sibiului nu au încetat activitatea. Pe tere­nurile supuse eroziunii, au arat cu atelajele proprii şi au însămînţat cu sparcetă o suprafaţă de 45 hectare, îm­­bogăţindu-şi astfel baza fu­rajeră cu un nutreţ de bună calitate. Concomitent, coope­ratorii din brigada condusă de Ion Negrilă au adminis­trat, în mai multe zile, pe cultura de grîu, zeci de tone de azotat de amoniu şi au început însămînţarea sfeclei de zahăr. Cine răspunde? Zilele trecute, mai multe cooperative agricole de pro­ducţie din raionul nostru au fost invitate să-şi ridice can­tităţile de cartofi de sămîn­­ţă comandate încă din toam­nă. C.A.P. Sibiu a primit astfel aproape 90 tone, C.A.P. Loamneş circa 20 tone . .. Mare le-a fost mirarea coo- CAMPANIE­ peratorilor cînd au văzut că sămînţa de cartofi este ne­corespunzătoare (2—3 cartofi la kg). în aceste condiţii este necesară pentru sămînţă o cantitate de 10—13 tone car­tofi la hectar. De fapt care este situaţia. Organele U.R.C.A.P. şi Con­siliului agricol raional au tri­mis delegaţi în două centre: Tg. Secuiesc şi Suceava. De­legatul de la Suceava a tri­mis la destinaţie cartofi co­respunzători, iar cel de la Tg. Secuiesc cartofii de care vor­beam mai sus. Iată deci, cum din nepriceperea unor „spe­cialişti“ C.A.P. au de suferit. Cine va răspunde ? Lucrări intense în vii în bazinul viticol din co­munele Slimnic şi Ruşi se desfăşoară în prezent lucrări importante în vii. De exem­plu, la C.A.P. din Slimnic s-a dezgropat via de pe su­prafaţa de 7 hectare şi s-a început pichetatul. La C.A.P. Ruşi s-a efectuat aceeaşi lu­crare pe aproape întreaga suprafaţă. ÎMBUNĂTĂŢIREA COEFICIENTULUI DE SCHIMB, REZERVĂ IMPORTANTĂ ÎN CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE Colectivul de la Iprofil Re­publica, acţionînd în lumina sarcinilor trasate de partid pentru sporirea producţiei in­dustriale, a insistat în îmbu­nătăţirea coeficientului de schimb ajungînd la secţiile de mobilă de la 1,51 în iulie 1966 la 2,32 în februarie 1967. Ca efect al extinderii muncii în schimburile II şi III, în perioada amintită, a fost sporirea producţiei industriale cu peste 7 milioane lei, eco­nomii la preţul de cost peste plan în valoare de 849 mii lei şi beneficii suplimentare de peste 1 milion lei. în acelaşi timp s-au îmbu­nătăţit condiţiile de lucru prin repartizarea în spaţiile de producţie a unui număr mai mic de muncitori cu toate că efectivul total a crescut. S-a creat posibilitatea folosirii mai corespunzătoare a locuri­lor de muncă evitîndu-se a­­glomeraţia de personal şi ma­terial. Circuitul semifabrica­telor se face mai raţional, se evită stocurile exagerate de semifabricate între operaţiuni şi s-a scurtat raţional ciclul de fabricaţie. Paralel cu folosirea mai bu­nă a suprafeţelor de produc­ţie, creşterea coeficientului de schimb contribuie la îmbună­tăţirea utilizării maşinilor şi agregatelor. Faţă de anul tre­cut, numai prin îmbunătăţi­rea coeficientului de schimb la secţiile de mobilă, folo­sirea utilajelor, în general, a crescut cu 15 la sută, iar a utilajelor conducătoare cu 18—22 la sută. Trecînd la extinderea lu­crului în schimburile II şi III, am întîmpinat unele greu­tăţi obiectîndu-se chiar de că­tre unii tehnicieni că nu se pot obţine rezultate bune. în punctul lor de vedere erau susţinute numai dezavantajele ce le prezintă munca în aces­te schimburi, fără a pune în balanţă eficienţa economică a folosirii integrale a spaţiilor de producţie şi a utilajelor. Experienţa a demonstrat însă că atunci cînd se iau din timp măsuri tehnice şi organi­zatorice, indiferent de speci­ficul fabricaţiei, se pot ob­ţine rezultate bune într-un timp scurt. Acţiunea extinderii lucrului în schimburile II şi III a înce­put cu formarea unui colectiv restrîns de ingineri şi tehni­cieni, care au avut ca sar­cină să studieze măsurile ce trebuiau luate în vederea des­făşurării normale a muncii în timpul schimbului de după masă şi noapte, cînd condi­ţiile, în special la secţiile de lustruit mobilă, nu sunt favo­rabile obţinerii unei calităţi superioare. După un studiu amănunţit s-a stabilit că e necesar să se intervină în rezolvarea a o serie de probleme ca: înlătu­rarea locurilor înguste la anu­mite operaţiuni, pentru a crea un flux tehnologic continuu; reamplasarea unor utilaje în atelierul de fabricaţie; îmbu­nătăţirea iluminatului în sec­ţiile de finisaj; asigurarea Ing. loan ITTU director la Iprofil Republica (Continuare în pag. a II-a) UN NOU ŞANTIER Pentru asigurarea ali­mentării cu energie elec­trică a zonei Victoria — Făgăraş, s-au început lu­crările la linia electrică aeriană de 110 kV Sibiu- Făgăraş. Construcţia liniei aerie­ne de 110 kV dublu cir­cuit Sibiu-Făgăraş are drept scop executarea unei legături electrice între sta­ţiile de transformare Si­biu şi Făgăraş, realizin­­du-se astfel dubla alimen­tare a Combinatului chi­mic Făgăraş şi racordarea la sistemul 110 kV a Com­binatului chimic Victoria. Proiectul acestei lucrări a fost întocmit de atelie­rul de proiectare al În­treprinderii de electricitate din Sibiu, iar executanţii sunt întreprinderile Elec­­tromontaj din Sibiu şi Cîmpina. In momentul de faţă se lucrează la turnarea fun­daţiilor, transportul stîlpi­­lor, asamblarea şi ridica­rea acestora. Sill Heinrich PACURARIU coresp.

Next