Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-04-08 / nr. 3745
Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. primită cu însufleţire şi profund interes de inginerii, tehnicienii şi muncitorii din G.A.S. Locul specialistului Lucrez în agricultură încă de la înfiinţarea primelor unităţi socialiste. Acest lucru mi-a permis să acumulez suficientă experienţă pentru a aprecia la justa valoare măsurile luate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. din 27—28 martie şi importanţa lor deosebită pentru îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat. Măsurile stipulate în hotărîre au un conţinut nou care vin să elibereze specialiştii de o serie de preocupări neproductive , scriptice, statistice şi să-i determine a ocupa un loc central şi nemijlocit în sfera producţiei bunurilor agricole, pomiviticole şi zootehnice. Eliminarea a o serie de verigi intermediare în producţie şi stabilirea specialiştilor la locul de producţie, întărirea răspunderii personale duc la o mai mare operativitate în rezolvarea şi luarea unor măsuri curente, contribuie la creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă şi a eficienţei sumelor investite în procesul de producţie. Prezenţa şefului de fermă în conducerea operativă a producţiei poate influenţa favorabil o serie de indici ca: executarea lucrărilor de bună calitate şi în cantităţi mai mari; creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. De asemenea, educarea muncitorilor în spiritul dragostei de muncă şi grijă faţă de avutul obştesc asupra bunurilor încredinţate ca unelte, maşini, seminţe etc. prin folosirea lor raţională, constituie o problemă esenţială în activitatea noastră. Hotărîrea prevede repartizarea mai justă a rezultatelor muncii ca urmare a unei evidenţe mai clare ţinută pe fiecare muncitor sau grupe de muncitori. Prin conducerea operativă a şefului de fermă se creează posibilitatea ca recepţia lucrărilor, a producţiei şi în general a tuturor acţiunilor întreprinse să se facă în faza iniţială, eliminîndu-se astfel risipa şi proasta gospodărire a fondurilor statului. In toate situaţiile mutarea centrului de greutate a producţiei la nivelul fermei ca verigă principală a producţiei din agricultură înseamnă o orientare cu totul nouă şi care va duce nemijlocit la creşterea rentabilizării unităţii noastre. Ţin să arăt că în 1966 G.A.S. Slimnic a depăşit planul de beneficii cu 25 la sută, în acest an ne angajăm să mărim beneficiul cu 105 000 lei, să dăm în plus fondului central al statului 245 tone grîu, 250 tone cartofi, 300 hl lapte de vacă şi oaie, cantităţi mai mari de fructe şi carne. Ing. Victor MATEI director la G.A.S. Slimnic este în producţie Extinderea şi mecanizării în de mare perfecţionare a C.A.P. — sarcină răspundere în scopul satisfacerii complete a mecanizării în cooperativele agricole de producţie pe care le deservim, conducerea Staţiunii de maşini şi tractoare Sibiu a luat, din timp, o serie de măsuri eficiente. Bunăoară, mecanizatorii au fost pregătiţi prin cursurile de iarnă, atît în cadrul S.M T. cît şi la Casa agronomului Hălchiu. De asemenea reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole au fost efectuate la un nivel superior faţă de anii trecuţi. C.A.P.urile mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic şi organizatoric cum sunt cele din Poplaca, Topîrcea, Bogatu şi altele, vor fi întărite cu mecanizatori bine pregătiţi profesional şi dotate cu maşini şi tractoare de diferite tipuri. în atenţia conducerii staţiunii au stat organizarea şi permanentizarea brigăzilor de tractoare, avînd ca scop executarea întregului ciclu de producţie al fiecărei culturi de către unul şi acelaşi mecanizator. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !acăratSărbâaaDoaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XXIII, 3745 | Sîmbâtă, 8 aprilie 1967 | 4 pagini — 20 bani LA CHEMARE ÎNTRECERE şi vederea îmbunătăţirii activităţii mecanizatorilor chemăm la întrecere mecanizatorii din toate C.A.P.-urile şi gospodăriile agricole de stat din raionul nostru, avînd la bază următoarele obiective: — îndeplinirea planului de producţie agricolă pe sortimente de lucrări, în fiecare campanie; — extinderea mecanizării asupra tuturor culturilor cît ţi în zootehnie; — executarea lucrărilor la timp ţi de cea mai bună calitate; — folosirea la maximum ţi în întregime a capacităţii de lucru a tractoarelor ţi maşinilor agricole; Brigada de mecanizatori nr. 6, Turnișor (Continuare în pag. a II-a) Aspect din noua hală, secţia maşini cu inele a filaturii Firul roşu Tălmaci. Foto: Fr. MSS SUMAR: — Exmatriculaţii devin oameni maturi ? pag. a ll-a — Note: Deschideţi uşile ! pag. a ll-a — Sport şi publicitate pag. a IV-a FILE DE Activitatea pe ogoare continuă Folosind „ferestrele“ bune de lucru dintre ploi, cooperatorii din Ocna Sibiului nu au încetat activitatea. Pe terenurile supuse eroziunii, au arat cu atelajele proprii şi au însămînţat cu sparcetă o suprafaţă de 45 hectare, îmbogăţindu-şi astfel baza furajeră cu un nutreţ de bună calitate. Concomitent, cooperatorii din brigada condusă de Ion Negrilă au administrat, în mai multe zile, pe cultura de grîu, zeci de tone de azotat de amoniu şi au început însămînţarea sfeclei de zahăr. Cine răspunde? Zilele trecute, mai multe cooperative agricole de producţie din raionul nostru au fost invitate să-şi ridice cantităţile de cartofi de sămînţă comandate încă din toamnă. C.A.P. Sibiu a primit astfel aproape 90 tone, C.A.P. Loamneş circa 20 tone . .. Mare le-a fost mirarea coo- CAMPANIE peratorilor cînd au văzut că sămînţa de cartofi este necorespunzătoare (2—3 cartofi la kg). în aceste condiţii este necesară pentru sămînţă o cantitate de 10—13 tone cartofi la hectar. De fapt care este situaţia. Organele U.R.C.A.P. şi Consiliului agricol raional au trimis delegaţi în două centre: Tg. Secuiesc şi Suceava. Delegatul de la Suceava a trimis la destinaţie cartofi corespunzători, iar cel de la Tg. Secuiesc cartofii de care vorbeam mai sus. Iată deci, cum din nepriceperea unor „specialişti“ C.A.P. au de suferit. Cine va răspunde ? Lucrări intense în vii în bazinul viticol din comunele Slimnic şi Ruşi se desfăşoară în prezent lucrări importante în vii. De exemplu, la C.A.P. din Slimnic s-a dezgropat via de pe suprafaţa de 7 hectare şi s-a început pichetatul. La C.A.P. Ruşi s-a efectuat aceeaşi lucrare pe aproape întreaga suprafaţă. ÎMBUNĂTĂŢIREA COEFICIENTULUI DE SCHIMB, REZERVĂ IMPORTANTĂ ÎN CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE Colectivul de la Iprofil Republica, acţionînd în lumina sarcinilor trasate de partid pentru sporirea producţiei industriale, a insistat în îmbunătăţirea coeficientului de schimb ajungînd la secţiile de mobilă de la 1,51 în iulie 1966 la 2,32 în februarie 1967. Ca efect al extinderii muncii în schimburile II şi III, în perioada amintită, a fost sporirea producţiei industriale cu peste 7 milioane lei, economii la preţul de cost peste plan în valoare de 849 mii lei şi beneficii suplimentare de peste 1 milion lei. în acelaşi timp s-au îmbunătăţit condiţiile de lucru prin repartizarea în spaţiile de producţie a unui număr mai mic de muncitori cu toate că efectivul total a crescut. S-a creat posibilitatea folosirii mai corespunzătoare a locurilor de muncă evitîndu-se aglomeraţia de personal şi material. Circuitul semifabricatelor se face mai raţional, se evită stocurile exagerate de semifabricate între operaţiuni şi s-a scurtat raţional ciclul de fabricaţie. Paralel cu folosirea mai bună a suprafeţelor de producţie, creşterea coeficientului de schimb contribuie la îmbunătăţirea utilizării maşinilor şi agregatelor. Faţă de anul trecut, numai prin îmbunătăţirea coeficientului de schimb la secţiile de mobilă, folosirea utilajelor, în general, a crescut cu 15 la sută, iar a utilajelor conducătoare cu 18—22 la sută. Trecînd la extinderea lucrului în schimburile II şi III, am întîmpinat unele greutăţi obiectîndu-se chiar de către unii tehnicieni că nu se pot obţine rezultate bune. în punctul lor de vedere erau susţinute numai dezavantajele ce le prezintă munca în aceste schimburi, fără a pune în balanţă eficienţa economică a folosirii integrale a spaţiilor de producţie şi a utilajelor. Experienţa a demonstrat însă că atunci cînd se iau din timp măsuri tehnice şi organizatorice, indiferent de specificul fabricaţiei, se pot obţine rezultate bune într-un timp scurt. Acţiunea extinderii lucrului în schimburile II şi III a început cu formarea unui colectiv restrîns de ingineri şi tehnicieni, care au avut ca sarcină să studieze măsurile ce trebuiau luate în vederea desfăşurării normale a muncii în timpul schimbului de după masă şi noapte, cînd condiţiile, în special la secţiile de lustruit mobilă, nu sunt favorabile obţinerii unei calităţi superioare. După un studiu amănunţit s-a stabilit că e necesar să se intervină în rezolvarea a o serie de probleme ca: înlăturarea locurilor înguste la anumite operaţiuni, pentru a crea un flux tehnologic continuu; reamplasarea unor utilaje în atelierul de fabricaţie; îmbunătăţirea iluminatului în secţiile de finisaj; asigurarea Ing. loan ITTU director la Iprofil Republica (Continuare în pag. a II-a) UN NOU ŞANTIER Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a zonei Victoria — Făgăraş, s-au început lucrările la linia electrică aeriană de 110 kV Sibiu- Făgăraş. Construcţia liniei aeriene de 110 kV dublu circuit Sibiu-Făgăraş are drept scop executarea unei legături electrice între staţiile de transformare Sibiu şi Făgăraş, realizindu-se astfel dubla alimentare a Combinatului chimic Făgăraş şi racordarea la sistemul 110 kV a Combinatului chimic Victoria. Proiectul acestei lucrări a fost întocmit de atelierul de proiectare al Întreprinderii de electricitate din Sibiu, iar executanţii sunt întreprinderile Electromontaj din Sibiu şi Cîmpina. In momentul de faţă se lucrează la turnarea fundaţiilor, transportul stîlpilor, asamblarea şi ridicarea acestora. Sill Heinrich PACURARIU coresp.