Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-10-14 / nr. 3799

Anul XXII, 3799 LIMBÄTA 14 OCTOMBRIE, 1967 4 pagini — 20 bani Proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. UN VAST PROGRAM DE PERFECŢIONARE A CONDUCERII ŞI PLANIFICĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE Oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu, alături de toţi cetăţenii patriei noastre, au primit cu viu interes Proiectul Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării eco­nomiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dez­voltare socialistă a României. Prevederile reflectă grija şi preocuparea susţinută a parti­dului de a elabora şi aplica, corespunzător sarcinilor şi cerin­ţelor fiecărei etape a dezvoltării noastre socialiste, cele mai potrivite forme şi metode de organizare şi conducere care să asigure o maximă eficienţă în valorificarea muncii socia­le şi a bogăţiilor naturale ale ţării. Dezbaterea cu masele de oameni ai muncii a măsurilor preconizate va prilejui o analiză temeinică a tuturor sec­toarelor de activitate, va valorifica bogata experienţă a muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi tehnicienilor din unităţile economice sibiene. Silirea de principii moderne, care să fie în pas cu revo­luţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, asigură condiţii trainice pentru dezvoltarea economică a României, pe trepte superioare, ca stat in­dustrial modern. Metodele noi de conduce­re, preconizate în proiectul de directive, creează pentru uzina noastră premisele unei transformări organizatorice, care să asigure posibilităţi sporite în realizarea superioa­ră a indicatorilor economici, în îmbunătăţirea conducerii operative a producţiei, creş­terea mobilităţii în asimila­rea de noi şi noi produse. Ing. Dorin FULEA director tehnic la uzina Independența (Continuare în pag. a IlI-a) Cale sigură pentru dezvoltarea economică a României ca stat industrial modern Proiectul de Directive al C.C. al P.C.R., cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei na­ţionale corespunzător condi­ţiilor noii etape de dezvol­tare socialistă a României­ a avut un larg ecou în rîndul colectivului de muncă din uzina noastră. Pe măsura studierii şi a­­profundării problemelor ridi­cate am fost pătruns de înal­ta răspundere pe care Parti­dul Comunist Român, forţa conducătoare a societăţii noastre, o dovedeşte în tra­ducerea în viaţă a hotărî­­rilor Congresului al IX-lea pe linia ridicării calitative a întregii activităţi econo­mice. M-am convins şi mai mult că linia politică a partidului nostru este realistă, verificată de însemnatele realizări ob­ţinute în anii socialismului, bazată pe activitatea practi­că de organizare şi mobili­zare a capacităţii creatoare a poporului nostru. Atacarea cu curaj a tutu­ror laturilor economice de conducere şi planificare, sta- TE­HNICA NOUĂ Parcul de maşini al secţiei stilouri de la Flamura roşie s-a îmbogăţit cu două maşini de injecţii ale căror caracteris­­tici sunt la nivelul tehnicii mo­derne. Spre deosebire de cele existente, noile maşini permit injectarea bicoloră şi simulta­nă sau separată a reperelor pentru stilouri şi creioane. De asemenea, se asigură posibili­tatea de prelucrare, prin su­flare cît şi prin extrudere, funcţionînd din mai multe po­ziţii. D. S. pe ifgimM. In faţa blocului turn din cartierul Terezian, pe par­tea carosabilă şi zona verde, a fost săpată, de circa trei luni, o groapă imensă. De soarta ei nu se interesează nimeni (nici chiar autorul — inginerul Gheorghe Dinu, şeful sectorului instalaţii de la Grupul de şantiere 2 con­strucții). — Nu că sunt superstițios, Nae dragă, dar presimt că azi mi se întâmplă ceva. EFICIENŢĂ ECONOMICĂ DE PESTE 600 000 LEI La uzina Automecanica preocuparea întregului colectiv pentru introducerea noului în producţie, creşterea productivi­tăţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor a fost con­tinuă. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent, mişcarea de inovaţii s-a con­cretizat în 90 de propuneri, din care 63 au fost deja apli­cate, acestea aducînd o efi­cienţă economică ce depăşeşte 600 000 lei. Merită menţionată inovaţia muncitorului Romulus Stan, care constă într-un dispozitiv de găurit simultan 3 găuri, la braţul de articulaţie de la ştergătorul de parbriz, cu o eficienţă antecalculată de 31 336 lei şi dispozitivul de sortizat furtunele de frînă a­­daptabil la presele cu excen­tric, realizat de Gheorghe Zbîrcea şi Zaharia Duşleag. Petru CIUPRINA coresp. S TOATE TABLE, UNITLVA 1 BIBLIOTECA CDNTRALA SIBIU iac­ara jSlbaoandna ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Muzeul Brukenthal după un secol şi jumătate La 25 februarie 1817 s-a desfăşurat într-un cadru so­lemn festivitatea deschiderii Muzeului Brukenthal. Se îm­plinea, astfel, una din dorin­ţele consemnate în testamentul colecţionarului, baronului Sá­muel von Brukenthal, potrivit căreia acest muzeu trebuia să fie pus la îndemîna iubitori­lor de cultură şi de artă „spre a fi vizitat în anumite ore şi anumite zile“. Muzeul era de fapt constituit la acea dată,­­dar nu era investit cu atri­butele unei instituţii publice, încă la 1790, galeria de pic­tură fusese deschisă ca expo­ziţie personală a lui Bruken­thal, alături de care începuse să funcţioneze şi biblioteca, al cărui număr de volume depă­şea cu mult cifra de 10 000. Cît despre începutul colecţii­lor, acesta se situează încă în primele decenii ale celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea, cînd Brukenthal se afla la Viena, în calitate de funcţionar al cancelariei tran­silvănene. Numit în înalta funcţie de guvernator al Transilvaniei, în anul 1777, Brukenthal se în­toarce la Sibiu, unde — du­pă ce-şi construi palatul ce adăposteşte şi astăzi piesele de artă, de istorie şi biblioteca — şi-a transportat colecţiile, asigurîndu-le o primă orga­nizare. Pe lîngă operele de artă şi bibliotecă, colecţiile dispuneau şi de o serie de antichităţi clasice, provenite mai ales din fostele aşezări ro­mane din Transilvania, cu deosebire din partea de sud a acesteia, precum şi de nu­meroase piese numismatice, geme şi mostre mineralogice. Ritmul creşterii colecţiilor în cursul secolului al XIX-lea a cunoscut o intensitate deo­sebită, mai ales în domeniile arheologiei şi istoriei şi în a­­cela al fondurilor de cărţi. Valoroase documente ale tre­cutului au fost căutate şi a­­dunate cu grijă, iar biblioteca dispunea de importante lu­crări şi tratate care au trans­format-o într-un factor viu în munca de cercetare ştiinţifică. O serie de savanţi şi de căr­turari au poposit la Sibiu spre a cerceta colecţiile mu­zeului: Dinicu Golescu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Tudor Vianu, George Călinescu, Theodor Mommsen, Theodor Frimmel, Hofstede de Groot, Victor Lazarev, spre a aminti doar cîţiva care i-au călcat pragul, iar numeroşi alţii, ca Nicolae LUPU directorul Muzeului Brukenthal (Continuare în pag. a II-a) Cu ocazia recentelor lu­crări de renovare şi mo­dernizare a cinematogra­fului Pacea din localitate, a fost extins şi spaţiul ca­binei de proiecţie unde s-a instalat încă un apa­rat de proiecţie. Pentru desfăşurarea unei proiecţii de bună calitate, săptă­­mînal, întregul aparataj­­ este revizuit sub conduce­rea șefului de cabină Ion Bicer (clișeul nostru). Copii îndepărtaţi de cuibul părintesc Livia Pop din Sibiu, stra­da Balanţei nr. 31, cerea co­misiei de tutelă să facă de­mersurile necesare pentru ca fiul ei, Ion Beza, să fie in­ternat într-o casă de reedu­care. Ion are 16 ani. E băiat frumos, cu freza aran­jată şmechereşte şi cu scli­piri inteligente în ochi, care trădează deja o experienţă mai bogată de viaţă şi o obrăznicie insuportabilă. Şi pentru că cererea trebuia re­zolvată, acum cîteva zile, Ion s-a prezentat alături de ma­ma lui în faţa comisiei. Ma­ma s-a plîns că n-o mai as­cultă, că a plecat de la şcoală încă din clasa a VI-a, că nu lucrează. Ea se teme ca nu cumva fiul să devină periculos pentru societate şi needucabil. Dar, ţine să sub­linieze că în ultima vreme copilul regretă, se teme pro­babil de „reeducare“ şi a început s-o asculte cu mai multă bunăvoinţă. Şi, a soli­citat comisiei, în ultimă in­stanţă, ajutorul pentru a-l angaja într-o muncă unde să cîştige un ban şi să înveţe o meserie. Aşadar, în ultimul moment mama s-a dovedit mamă. Cu ajutorul sfaturilor comisiei de tutelă se pare că între copil şi mamă nu s-a des­chis nici o prăpastie. Copilul a plecat alături de mama lui şi eu am avut, şi atunci, şi păstrez şi acum încrederea că Ion va repara greşeala din primii paşi ai adolescenţei iar mama va re­greta faptul că o dată s-a gîndit la posibilitatea îndepăr­tării fiului ei. Dacă la Livia Pop senti­mentul părintesc a trecut printr-o scurtă fază de pier­dere, ca o cumpănă în deze­chilibru, la familia Andrei şi Maria Krauss, din Turnişor str. Lungă nr. 14, noţiunea de mamă şi de tată nu mai are nici o valoare umană, sen­timentele pentru proprii lor copii părînd a fi complet atrofiate. Iată cum îşi cer îndepărtarea din curtea casei a fiilor Ion şi Mihai, în vîrs­­tă de 16 şi 14 ani. „In calitate de părinţi vă rugăm a lua măsurile legale, care să fie expresia grijii şi a măsurilor de ocrotire ..., cînd comportarea unor mi­nori lasă de dorit (nu copii?) şi creează o problemă serioa­să pentru părinţi şi societate (Ce oameni atenţi. Nu s-au uitat pe ei, în primul rînd!) Cu inima înlăcrimată__ trebuie să arătăm că aceştia vagabondează, fură etc. Ape­lăm la dv. considerînd că noi ca părinţi am depus toa­tă strădania pentru o edu­caţie corespunzătoare“. Cer iertare cititorilor că am reprodus aproape în în­tregime duşmănoasa scrisoare al cărui conţinut cutremură şi pietrele nu numai pe oameni. Am reprodus-o pentru a se vedea ce cuvinte alese, folo­sesc doi părinţi împotriva copiilor lor. Lipsiţi fiind de cea mai mică răspundere per­sonală îi acuză pe aceşti mi­nori ca putînd fi periculoşi pentru ei, pentru părinţi. Se dezbracă de toate sentimen­tele omeneşti şi cer izolarea. In plus, nu uită să spună, tot cu cuvinte căutate, că ei (părinţii) au făcut totul. Se vede că aceşti părinţi n-au citit niciodată povestea unei păsări care şi-a rupt aripa şi iarna n-a putut pleca în ţările calde. Lîngă puiul cu aripa ruptă a rămas mama lui. Au murit amîndoi de frig, dar nu s-au despărţit. Ii lega un sentiment de ma­mă şi fiu. încă nu s-a luat nici o hotărîre. Cererea so­ţilor Krauss e în curs de rezolvare. Păcatele copiilor amintiţi sînt reale. Dar în care oglindă şi-au modelat copiii chipul conştiinţei pînă la cei 14 sau 16 ani ? Desi­gur numai în oglinda părin­ţilor. Şi grijuliii părinţi pen- G. FĂGET (Continuare în pag. a IlI-a) . . * 150 DE ANI DE LA DESCHIDEREA PENTRU PUBLIC A MUZEULUI BRUKENTHAL Intre 16 şi 18 octombrie, în oraşul Sibiu, se vor des­făşura festivităţile prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la deschiderea, pentru pu­blic, a Muzeului Brukenthal, unul dintre cele mai vechi muzee de artă din Europa, cel mai vechi muzeu din România. La aceste festivităţi vor participa reprezentanţi de seamă ai instituţiilor de ştiin­ţă şi cultură, delegaţi ai mu­zeelor din ţară precum şi numeroşi invitaţi străini, oa­meni de artă şi cultură, par­ticipanţi la colocviul Brîn­­cuşi. Manifestările propriu-zise vor fi inaugurate luni după­­amiază, la ora 20, printr-un (Continuare în pag. a II-a) Secţia confecţii raglane de la fabrica Steaua roşie, dispune de instalaţii pen­tru aer condiţionat şi ilu­minare omogenă a locuri­lor de muncă. Foto: Fr. M­SS

Next