Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-08 / nr. 1990

In dezbatere, PrOiectul legei PRIVIND ACTIVITATEA CANTINELOR RESTAURANT PENTRU SALARIAȚI incă de la apariția sa in presă, proiectul de lege privind activitatea cantinelor — restaurant pentru salariați a stîr­­nit un viu interes și o justă apreciere in rîndul celor ce mun­cesc în întreprinderile și instituțiile din Reșița. După cum ne informează Consiliul municipal al sindicatelor, la dezba­terile din adunările grupelor sindicale au participat peste 16 000 de salariați, care au făcut aproape 800 de propuneri și sugestii, multe demne de luat în considerare la definitivarea legii. De asemenea, la redacția ziarului se primesc scrisori care conțin aprecieri asupra diferitelor aspecte ale organi­zării și funcționării viitoare a cantinelor—restaurant și pă­reri în legătură cu formularea unor articole ale legii. Pu­blicăm mai jos cîteva dintre propunerile făcute în adună­rile grupelor sindicale sau în scrisorile cetățenilor. SĂ FIE MENȚINUTĂ EXPERIENȚA ACUMULATĂ Starea majoritate­a abonaților cantinei administrate de Combi­natul siderurgic Reșița sunt sala­riați ai combinatului cu o stator­nicie­ îndelungată. Aceasta și da­torită faptului că organele admi­nistrative răspunzătoare au acu­mulat, în decursul a mulți ani, o bună experiență în gospodărirea cantinei, începînd de la aprovi­zionare și pînă la servirea mese­lor. Potrivit articolului 2 din proiec­tul legii, cantinele - restaurant vor trebui să fie subordonate or­ganizațiilor comerciale locale. A­­cestea însă nu s-au ocupat pînă acum — ori s-au ocupat prea pu­țin —­ de o asemenea activitate, în special de partea organizatori­că, și s-ar putea ivi unele pertur­bații în funcționare. Pornind de la aceste considerații, găsesc că ar trebui să se prevadă ca mă­car o anumită perioadă, cantinele organizate și finanțate de marile unități economice să rămînă sub controlul acestora, stabilindu-se modalitățile de colaborare cu or­ganizațiile comerciale locale. Bi­neînțeles, în condițiile legii, în ce privește comitetul de conducere, extinderea și diversificarea acti­vității etc. ADALBERT LIEBAL membru al comisiei de cantină de pe lângă Comitetul sindicatului C.S.R. GRIJA DEOSEBITĂ PENTRU SALARIAȚII SUFERINZI Articolul 5 din proiectul legii precizează : „Cantinele — restau­rant vor putea desface și hrana antidot pentru muncitori“. Pre­cizarea este binevenită pentru cei care lucrează în locuri de muncă ce pretind o alimentație specială. Aceștia sunt însă mai puțini decit salariații suferinzi de diferite a­­fecțiuni, dar totuși desfășoare o activitate în stare să normală într-un anumit domeniu. Sunt de părere ca acest articol să fie completat cu prevederea ca toate cantinele-restaur­ant (sau u­­nele dintre ele) să ofere meniuri dietetice pentru salariații care au recomandarea medicilor de spe­cialitate pentru un anumit re­gim alimentar.­­Legat de aceasta, propun ca pentru salariații aflați în concediu medical de mai lun­gă durată, o parte din costul me­selor să fie suportată din fondu­rile alocate cantinelor de către u­­nitățile unde lucrează. CRÎSTA MARCOVICI maistru la întreprinderea de panificație Reșița (Continuare în pag a all­a) »4\\s\ss t\ f fost Învinsă furia apelor . Fapte de eroism ale cetățenilor din comuna Eftimie Murgu Deunăzi, nori negri de ploaie s-au abătut asupra comunei Eftimie Murgu și a munților ce se întind de-o parte și de alta a văii Liliacului. Căzînd neîncetat mai bine de 24 de ore, ploaia a făcut ca toată ză­pada din munți să se topească cu o repeziciune uimitoare. A­­pele au crescut vertiginos, nă­­pustindu-se ca puhoiul în al­bia micului rîu Rudărica, ce trece chiar prin mijlocul co­munei. Forța cu care coborau apele de pe versanți a măturat totul din case : copaci, poduri, garduri și chiar stînci de pia­tră. Nimic n-a rămas în picioa­re. Apele vijelioase și necruță­toare amenințau ruperea di­gurilor de apărare a comunei și a terenurilor agricole din zonă, de curînd construite de mîinile harnice ale sătenilor. Se ivise pericolul real ca în­treaga localitate să fie inunda­tă. In această situație deosebit de grea pentru comună, mitetul comunal de partid Co­comitetul executiv al Consiliu­­i­lui popular au chemat la o acțiune hotărîtă întreaga co­mună. Au răspuns ca unul, mai bine de 2 000 de cetățeni. ALEXANDRU CIOCILTAN directorul Școlii generale de 10 ani din comuna Eftim­ie Murgu \ (Continuare in pag. a 2-a) ț 1 Jr II DIN CUPRINS Manifestări consacrate gloriosului semicentenar Expoziția județeană de artă plastică a amatorilor (in pagina a 2-a) SPORT - Admiterea sportivilor la Jocurile Olimpice Programul Tv pentru săptămîna 11-17 aprilie (în pagina a 3-a) ANUL XVIII, NR. 1990 JOI, 8 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI Uzina constructoare de mașini Reșița PE CEL MAI ÎNALT PODIUM AL ÎNTRECERII I Retrospectivă 70 j 1 Maturitatea Inte­ligenței tehnice . Se pregătește o nouă ascensiune a uzinei ! Răspundere și dăruire Azi, participăm la bucuria ce­lor zece mii de constructori de mașini din Reșița. Țara întreagă a aflat, de acum, că uzinei din Reșița — care în curînd va săr­bători două veacuri de existență — i s-a acordatjj­țiul de între­minu­le pimiterp i­unw^wp­in pentru îndeplinirea și întrecerea depășirea planului de stat și a angajamen­telor pe 1970. Steagul și Diploma de onoare. Distincția răsplătește­ o activita­te prodigioasă de-a lungul multor ani. Pentru că așa cum se expri­ma un inginer cu vechi state de serviciu în uzină, 1970 a fost a­­nul confirmării, al Succesele deosebite în consacrării, activita­tea productivă sunt consecința fi­rească a unei îndelungate perioa­de de acumulări. Dacă ar fi să căutăm izvorul marilor succese ale lui ’70 trebuie să întoarcem filele calendarului undeva spre ’67, ‘68, cînd uzina a investit mii de ore de inteli­gență tehnică pentru a pregăti în cele mai mici amănunte noile produse gigant, adevărate uzine de lumină. Și apoi nu poate fi ui­tat că Steagul de fruntaș pe țară este împlîntat într-o cîmpie mă­noasă unde, patru ani la rînd, în 1964, 1965, 1966, 1967 s-au obținut cele mai bogate recolte din ra­mura respectivă , într-un ogor lu­crat de mii de meșteri mari, de miini și minți iscusite, de oameni cu puternică mîndrie profesio­nală, oameni care înțeleg chema­rea ce le-a fost adresată de parti­dul comuniștilor, de a ajuta prin munca fiecăruia în parte la lu­minarea țării, la înnoirea tehni­cii, la înfăptuirea acelui peisaj masiv și concentrat din care se degajă grandoarea și puterea, for­ța și temelia prezentului și viito­rului României socialiste. ★ Am în față însemnări, note a­­supra dialogurilor avute în uzi­nă, ziarele anului trecut. Din prima zi o informație lapidară ne aduce în față momentul anului. „U.C.M.R. a demarat anul cu fa­bricarea unui însemnat număr de produse noi". Acest început este continuat pe scară tot mai mare. Ce a impulsionat emulația? Poate bilanțul contradictoriu al anului precedent, poate ambiția muncitorilor de a readuce în­semnele fruntașilor la Reșița. A­­dunarea generală a salariaților din februarie a fost în orice caz furtunoasă, în discuții s-au spus lucrurilor pe nume, n-au existat menajamente, n-a fost scutit ni­meni de critică. Deasupra tutu­ror, și poate aceasta a fost ele­mentul dinamizator, s-a situat do­rința de progres, atitudinea cre­atoare, avalanșa de propuneri Din tot ce s-a spus de adunarea generală, nu ședințele pregătitoa­re s-a putut selecta nici mai mult, nici mai puțin de 700 de propu­neri menite să perfecționeze or­ganizarea producției, să valori­fice mai plenar zestrea tehnică și umană. Reporterul, prezent la dezbatere, a consemnat­ voința colectivului de a obține rezultate deosebite, angajamentul unanim de a depăși toți indicatorii pre­văzuți. Ceea ce atunci părea oa­recum neverosimil este acum cer­titudine. Constructorii de ma­șini au găsit resurse pentru cheltui mai gospodărește fondu­i­rile acordate de stat. De la o zi la alta în secții s-a concretizat zicala „pic cu pic se face marea". „Zgîrcenia“ economiștilor s-a fi­nalizat în cele din urmă într-o reducere cu 15,5 lei a cheltuieli­lor la fiecare 1 000 lei producție marfă, în paralel cu această miș­care a economiilor s-a declanșat o a doua, de aceeași amploare, care a stimulat de fapt prima, și anume, creșterea forței producti­ve a muncii. însușindu-și chema­rea conducerii de partid de a lu­cra eficient, prin folosirea inten­sivă a capacităților de producție existente, comuniștii și, după e­­xemplul lor și din îndemnul lor, întregul colectiv a pornit aceea E. FIERARU (Continuare în pag. a 2-a) Clișeul de mai sus l-am luat din fototecă. Este un moment care rămîne mult timp in amintirea co­­­­lectivului de la secția mecanică grea a U.C.M.R., care au realizat giganții hidroenergetici. In curînd va începe construc­ția noului complex zootehnic de la Caransebeș De la Direcția județeană a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor, aflăm că întocmirea documenta­țiilor necesare pentru construirea complexului intercoopera­­tist Caransebeș, este în faza de finisare. Luna viitoare ur­mează să fie începute lucrările de construcții. în acest fel, sarcina stabilită, de a intra în producție in primele luni ale anului viitor, devine o realitate. Cusăturile și broderiile expuse in­cintă privirea vizitatorului... oate un dor prefi­gurat. Ori un cu­m­­pei de vis încă nemărturisit. Sau o melodie trecută prin veac, de la străbuni la noi, încă neaoșă sau cu a­­dausuri, oricum, statornicită aici, în izvodirile care relie­fează talent și măiestrie, ma­terializată cu acul, de miini ale femeilor de mineri din Moldo­va Nouă. — Excepțional costuml — Dar această broderie? Aprecierile sunt la superlativ. Peste 500 de exponate, migă­lite în zori de zi sau în miez de noapte, femeile de pe fru­moasa Clisură a Dunării, au imunul Omagiul artei populare răspuns unei inițiative locale — cea a Comitetului orășenesc al femeilor din Moldova Nouă ■— spre a deveni­ și ele semn de omagiu pentru apropiatul eveniment pe care îl cinstește întreaga țară. 50 de ani de existență a partidului, dintre forme este tocmai una a­­ceasta. Semn de prețuire, de stimă, de recunoștință. Iz­­vorut din inimă, materializat prin îndemînare, cu visul. Pen­tru el, cel care în această pri­măvară e prilej de încă sărbătoare. Și aici, în tînărul e oraș renăscut și dezvoltat pe multiple planuri economico-ur­­banistice in anii socialismului, manifestările închinate semi­centenarului sînt dintre cele mai diferite. — Noi am dat — spune un miner mai vîrstnic citorva or­taci care privesc ca vrăjiți .r N. CATANA (Continuare în pag. a 2-a) 9 Apărarea prin toate m­ijloacele, prevenirea și lichidarea oricăror încercări de a lovi în avutul­ obștesc, găsirea unor forme modalități tot mai adecvate pen­­i­tru propășirea și consolidarea a­­vuției naționale, sunt îndatoriri cetățenești de o profundă semni­ficație. însăși Constituția, legea fundamentală a statului nostru, prevede că fiecare cetățean este dator „să apere proprietatea so­cialistă, să­­ contribuie la întări­rea și dezvoltarea orînduirii so­cialiste". în acest sens, pe linie de par­tid și de stat s-au stabilit sar­cini deosebit de importante pen­tru organizațiile de partid, sin­dicale și ale U.T.C., din unitățile economice, cu privire la măsuri­le pe care acestea trebuie să le ia pentru prevenirea faptelor în­dreptate împotriva avutului ob­ștesc și pentru crearea unei pu­ternice opinii de reprobare a acestora. Au fost stabilite sar­cini concrete pentru miliție, pro­curatură, justiție și alte organe în vederea descoperirii, cercetării și judecării infracțiunilor comise în dauna avutului obștesc, atră­­gîndu-se în mod deosebit atenția cu privire la necesitatea creșterii vigilenței îm­potriva hoților "­­1 "■ și delapidato­rilor. De ase­menea, la indi­cația conduce­rii partidului a fost elaborată o legislație nouă — noul Cod pe­nal și de pro­cedură pena­lă, legea co­misiilor de ju­decată și altele — menită să — — ■­n contribuie la a­părarea mai eficientă a avutului obștesc, la reprimarea infracțio­­nismului, la respectarea cu stric­tețe a legalității socialiste. Masele de cetățeni din județul nostru, la fel ca toți oamenii muncii din întreaga țară, contri­buie cu toate eforturile la propă­șirea avuției naționale, își aduc contribuția prin toate mijloacele la apărarea avutului obștesc, dau riposta cuvenită elementelor de­clasate, dezaprobă faptele care le­zează economia națională. Nu puține au fost cazurile cînd oameni ai muncii au sprijinit or­ganele în drept pentru descoperi­rea elementelor declasate, retro­grade, ahtiate după venituri ob­ținute pe căi ilicite și, ca urmare, s-au putut lua măsurile cores­punzătoare pentru ca vinovații să fie deferiți justiției poporului, să suporte rigorile legii pentru faptele lor nesăbuite. Edificatoare în acest sens este descoperirea, cu sprijinul și la sesizarea oamenilor muncii, a fraudelor săvîrșite la magazinul alimentar a O.C.L. Comerț mixt din satul Liubcova, unde fostul gestionar Svetozar Brăila, cu sprijinul altor elemente corupte din însăși conducerea O.C.L. Co­merț mixt Moldova Nouă, sustras o perioadă îndelungată de­­ timp din avu­tul obștesc va­lori de ordi­nea sutelor de mii de lei. în fosta conduce­re a O.C.L. A­­nina au existat, de asemenea, elemente co­rupte, care l-au încurajat pe Ivan Visatovici — fost gestio­nar la centru­ ■­ [UNK] [UNK] [UNK] de desfacere a cărnii — să fu­re din avutul obștesc suma de 74 698 lei. Nici aceste fapte n-au rămas nepedepsite, luîndu-se mă­suri de destituire a celor care l-au încurajat pe delapidator. O situație izolată, dar deosebit de regretabilă este aceea, cînd unii oameni aflați la conducerea organizațiilor socialiste, în­să-și aducă aportul cuvenit loc prevenirea, combaterea și desco­­o­perirea infracțiunilor îndreptate împotriva avutului obștesc, dînd dovadă de incorectitudine, lipsă de maturitate politică și din do­rința de căpătuială, au ajuns a se înfrupta din patrimoniul unități­lor din subordine. Așa s-a produs frauda de ordinul milioanelor, comisă la magazinul nr. 58 ali­mentara din Reșița, la care au participat în mod direct foste ca­dre cu atribuțiuni de conducere ca AUREL RIȚIU — fost director al Direcției comerciale județene, ILIE MANESCU — fost director al O.C.L. Alimentara Reșița și alții. De nenumărate ori s-a scos in Colonel CONSTANTIN SANDU șeful Inspectoratului județean de miliție Caraș-Severin (Continuare în pag. a 2-a) O datorie cetățenească: Apărarea avutului obștei uji' old / q­am­ia

Next