Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)

1971-05-05 / nr. 2013

Cuvîntarea tovarășului TRANDAFIR COCÎRLĂ (Urmare din pag. I) 1901 la Reșița are loc o grevă de mari proporții, la care participă circa 4 000 de muncitori. In semn de solidaritate cu luptele munci­torilor din Reșița, au intrat în grevă și minerii din Anina și Rușchița. Un pas însemnat în dezvoltarea mișcării muncitorești l-a constituit crearea la Reșița în 1903 a primelor organizații lo­cale ale Partidului Social De­mocrat, care a organizat și con­dus pe plan local activitatea re­voluționară. Maturizarea conștiinței de clasă a muncitorilor din teritoriul actu­alului județ a determinat crește­rea solidarității în lupta împotri­va exploatării. In anii 1805—1907 au loc o serie de greve și manifes­tații cu un puternic caracter po­litic la Reșița, Rusca Montană și Oțelu Roșu. In semn de solidari­tate, la chemarea P.S.D. intră în grevă generală în vara anului 1906 și muncitorii tîmplari din Caransebeș, Intensitate­a In fața creșterii în mișcării greviste, autoritățile burghezo-moșierești au trecut la reprimarea lor sînge­­roasă: în urma ciocnirilor dintre poliție și greviști, la Oțelu Roșu cîțiva muncitori au fost asasinați și mai mulți răniți. In preajma și în timpul primu­lui război mondial, cînd Reșița a devenit unul din principalii furni­zori de armament și muniții ai puterilor centrale, ceea ce a deter­minat creșterea considerabilă a numărului muncitorilor, se inten­sifică lupta clasei muncitoare pen­tru revendicări economice și social-politice. În ciuda terorii și militarizării uzinei, a introducerii bătăii și încarcerării,­­a trimiterii pe front a elementelor revoluțio­nare, muncitorii reșițeni au ră­mas consecvenți luptei lor politice și economice, fideli principiilor internaționalismului proletar. În toamna anului 1918 se or­ganizează primul grup comunist din județul Caraș-Severin, iar în noiembrie—decembrie mișcarea muncitorească și elementele patri­otice din alte pături sociale se pronunțau cu fermitate pentru unirea Transilvaniei cu România și cereau ca desăvârșirea unității naționale să fie însoțită de înfăp­tuirea unor transformări democra­tice și instaurarea republicii in cadrul României unite. Reprezen­tanții populației din județul Ca­raș-Severin au luat parte la ma­rile adunări care au avut loc la L­ugoj și la Alba Iulia, unindu-și glasul cu al miilor de participanți care au cerut unirea Transilvaniei cu România. Anul 1920 marchează o nouă cotitură în mișcarea muncitoreas­că. Grevele inițiate și organizate au, pe lângă caracterul economic, și un tot mai pronunțat caracter politic. In perioada grevei gene­rale din România, în județul Caraș-Severin intră în grevă mun­citorii de la Ocna de Fier, Bocșa Montană, Reșița, Oțelu Roșu, Ca­ransebeș, Anina și alte localități. Crearea partidului comunist a avut o influență covârșitoare pen­tru radicalizarea mișcării munci­torești din județul nostru. In anul 1922 a fost creată organizația co­munistă din Reșița care, deși pu­țin numeroasă, avea mulți simpa­tizanți printre muncitori și desfă­șura o intensă muncă de propa­gandă în rîndul acestora, organi­za acțiuni de luptă împotriva ofen­sivei patronale la Reșița, Anina și în alte centre muncitorești. In perioada crizei generale din 1929—1933, lupta muncitorilor era îndrumată pentru obținerea unor revendicări economice. Cu toate măsurile luate de organele poli­țienești, acțiunile muncitorilor nu au putut fi împiedicate. La 2 iu­nie 1930, muncitorii reșițeni intră în grevă, cerînd reprimirea celor concediați și majorarea salariilor, acțiune ce se continuă în lunile următoare, culm­inînd cu demon­strația a 4 000 de muncitori din Reșița. Sub influența ecoului luptelor greviste din ianuarie—februarie 1933, muncitorii din Reșița, Anina, Bocșa, Oțelu Roșu, Caransebeș își intensifică acțiunile revendicati­ve. Succesele obținute în aceste bătălii, organizate și conduse de partid, a făcut să crească presti­giul comuniștilor în rîndul mase­lor. Teroarea desfășurată de dicta­tura militaro-fascistă asupra cla­sei muncitoare, militarizarea u­­zinelor, interzicerea oricărei forme de manifestare, ridica în fața muncitorilor greutăți insuportabi­le. în această perioadă, comuniș­tii organizează numeroase acțiuni pentru sabotarea mașinii de răz­boi hitleriste. Printre cele mai importante amintim incendiul provocat in ziua de 23 septembrie 1943 la Uzinele din Reșița, care a produs pagube în valoare de 200 milioane lei, acțiunea din februa­rie 1944, cînd muncitorii „au stri­cat tancuri, tunuri și mașini foar­te scumpe", cea a muncitorilor din Bocșa care distrugeau mașini­le și lucrau foarte încet, organi­­zând acțiuni comune cu muncito­rii reșițeni. La acestea se adaugă și activitatea grupei de partizani de pe Muntele Semenic care se pregătea în vederea unor acțiuni împotriva hitleriștilor. Atît la Reșița, cit și la Anina, Bocșa, Oțelu Roșu, Caransebeș și Oravița, in pofida unei intense propagande hitleriste, comuniștii și alți oameni ai muncii de națio­nalitate germană au participat di­rect la lupta poporului român împotriva fascismului, pentru ie­șirea țării noastre din războiul antisovietic și alăturării ei coali­ției antihitleriste. Victoria insurecției antifasciste din august 1944 a inaugurat nouă eră în istoria țării noastre.­­ Ea a constituit începutul revolu­ției populare, în cursul căreia so­cietatea românească a cunoscut continuu prefaceri, care au dus la instaurarea unei orînduiri supe­rioare — orinduirea socialistă. Sub conducerea Partidului Co­munist Român s-au desfășurat bătălii politice de importanță deosebită care au avut ca rezul­tat înfrîngerea forțelor reacțio­nare și instaurarea la 6 martie 1945 a puterii revoluționar-de­­mocratice. In toată activitatea sa, Parti­dul Comunist Român l-a condus după legitățile obiective ale re­voluției și construcției socialiste, a ținut întotdeauna seama de an­samblul condițiilor economice și social-politice concrete din țara noastră. Practica construcției so­cialismului în România de­monstrează că forța partidului co­munist, garanția îndeplinirii mi­siunii sale istorice, stă în a sluji cu abnegație clasa muncitoare, poporul din care s-a născut, în capacitatea comuniștilor de a se identifica cu cele mai nobile nă­zuințe ale celor ce muncesc, încă de la Conferința Naționa­lă din 1945, partidul nostru a tra­sat ca sarcină principală în do­meniul economic, dezvoltarea in­dustriei grele, cu pivotul ei prin­cipal, construcția de mașini, pre­cum și dezvoltarea energeticii priv le­ale folosirea resurselor natura­țării. In anii care s-au scurs de la eliberare, industriali­zarea este o constantă a politicii partidului, țara noastră înregis­­trînd un ritm înalt de dezvolta­re industrială, care prin dinamis­mul său se situează pe un loc de frunte în lume. România are as­tăzi o structură economică care tinde a se apropia de cea a țări­lor avansate, o repartizare terito­rială judicioasă a forțelor de pro­ducție care contribuie la grăbirea progresului economic și social al tuturor județelor. Ramu­ră de bază a economiei noastre, agricultura a fost pusă pe baze noi, socialiste și a cunos­cut profunde prefaceri calitative. Mecanizarea tot mai accentuată, folosirea pe scară largă a substan­țelor chimice și intensificarea lu­crărilor de îmbunătățiri funciare, au determinat sporirea producției agricole. Rezultatele obținute în dezvol­tarea economiei naționale au de­terminat o sporire substanțială a venitului național, a bunăstării materiale și spirituale a întregu­lui popor. Venitul național al a­­nului 1970 a depășit de aproape 6 ori pe cel realizat în 1938, ceea ce a făcut posibilă aplicarea u­­nui ansamblu de măsuri pentru creșterea veniturilor populației, sporirea alocațiilor pentru dezvol­tarea învățămîntului, științei, cul­turii și artei, a ocrotirii sănătă­ții, a construcțiilor de locuințe. Au crescut, de asemenea, veni­turile țărănimii și altor categorii de oameni ai muncii de la sate. Au fost adoptate măsuri pentru asi­gurarea unui venit minim garan­tat tuturor țăranilor cooperatori care participă cu regularitate la muncă. Recenta hotărîre a Comi­tetului Central al Executiv al Comitetului Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, constituie o nouă expresie a grijii permanente pe care partidul nostru o poartă oamenilor muncii. Județul Caraș-Severin, a cărui industrie a contribuit la utilarea și modernizarea economiei națio­nale, a beneficiat din plin de po­litica de industrializare socialistă a țări promovată cu consecvență de către Partidul Comunist Ro­mân. Pe aceste meleaguri s-au lărgit și reutilat capacitățile de producție existente, s-au ridicat noi unități industriale, iar altele se conturează în prezent. Aplicînd neabătut directivele partidului cu privire la valorificarea resurselor naturale, oamenii muncii au pus în exploatare noi cîmpuri miniere pentru extracția zăcămintelor de fier și minereuri complexe, au lărgit puternic exploatarea boga­telor resurse forestiere, precum și prelucrarea superioară a masei lemnoase. Drumul parcurs în anii socia­lismului pînă la atingerea unor asemenea performanțe, este dru­mul unei munci clocotitoare, pli­nă de dăruire, în care au fost înălțate unități ce constituie mîndrie pentru constructorii noș­­­tri, pentru colectivele care le u­­tilizează. Hale moderne și spa­țioase au fost înălțate la Reșița în secțiile mecanică mijlocie ușoară, motoare Diesel, compre­și xul de turnătorii Mociur, de la U.C.M.R. , au fost reclădite temelii furnalele și oțelăria din de la C.S.R.. La Bocșa, fosta uzină de mașini agricole s-a extins la dimensiuni impresionante, dusele sale bucurîndu-se de pro­binemeritat prestigiu în țară nu peste hotare. Pe meleagurile tre­și zite la viață ale bătrînului Danu­­biu au intrat de mult în exploa­tare bogate zăcăminte de mine­reuri complexe, atît de necesare industriei prelucrătoare. Anii cincinalului 1966—1970 au înscris în istoria a partidului succese semicentenară importante în județul Caraș-Severin. Un bo­gat volum de investiții, însumînd 4,3 miliarde lei, a sporit conside­rabil forța economică a județului cu noi capacități și utilaje care, conjugate cu îndeplinirea pro­gramului de perfecționare în do­meniul organizării producției și a muncii, au încununat activitatea harnicelor noastre colective cu un spor de producție industrială de 48.3 la sută. In cincinalul în care am intrat, peisajul industrial al județului se va îmbogăți cu noi unități ale industriei tradiționale în județ: oțelăria de la Uzina Oțelu Roșu, modernizarea laminoarelor de la Reșița, minele neferoase de la Șosea Montană, precum și o uni­tate a industriei textile din mu­nicipiul Reșița. In anul 1971, pe baza hotărârii conducerii de partid și de stat, Reșița devine al 19-lea centru universitar al țării, prin înființarea Institutului de subingineri. Oamenii muncii din județul Ca­raș-Severin, insuflețiți de încre­derea nestrămutată în politica profund științifică a Partidului Comunist Român, au desfășurat o întrecere susținută, consacrînd­u-și întreaga pricepere și energie rea­lizării sarcinilor ce le revin din planul pe 1971 și angajamentelor luate în cinstea marelui jubileu al partidului nostru. Eforturile colectivelor oamenilor muncii din județ, conduse și îndrumate în permanență de organele și orga­nizațiile de partid, s-au concreti­zat în realizarea unei producții industriale cu 97,3 milioane lei mai mare în trimestrul I 1971 fa­ță de aceeași perioadă a anului trecut. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,4 la sută, al producției marfă vîndută și încasată în proporție de 103,9 la sută, iar productivita­tea muncii a fost realizată în proporție de 101,5 la sută. In întîmpinarea semicentenaru­lui partidului, angajamentele a­­sumate pentru această perioadă au fost depășite substanțial, rea­­lizîndu-se peste plan 142,6 mili­oane lei la producția marfă vin­dută și încasată, concretizată în produse deosebit de importante pentru economia națională. In cinstea gloriosului jubileu al P.C.R., a fost dată in exploatare cu două luni înainte de termen o suprafață de 5 000 mp la Uzina de construcții metalice Caran­sebeș. Țărănimea din județul nostru, toți lucrătorii din unitățile so­cialiste, de stat și agricole de producție cooperativele au termi­nat la timp și în bune condiții lu­crările agricole de primăvară. îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan și a angajamente­lor luate dovedesc hărnicia, dra­gostea și atașamentul oamenilor muncii din județul Caraș-Severin față de politica înțeleaptă a parti­dului, își aduc o contribuție de seamă la nobilul efort constructiv al întregului nostru popor, pentru înfăptuirea directivelor Congre­sului al X-lea al Partidului Co­munist Român. Pentru realizarea sarcinilor și a angajamentelor luate, vă rog să-mi permiteți ca în numele Co­mitetului județean al P.C.R. și al Consiliului popular județean, să adresez celor 36 500 de comu­niști, activului nostru de partid, muncitorilor, tehnicienilor, ingi­nerilor, lucrătorilor de pe ogoare, tuturor oamenilor muncii de pe cuprinsul județului — români, germani, sîrbi și de alte naționa­lități — calde felicitări cu prile­jul sărbătoririi semicentenarului partidului și să le urez noi suc­cese in activitatea ce o desfășoară pentru înfăptuirea politicii parti­dului. Marile transformări care au a­­vut loc în toate domeniile de ac­tivitate, o dată cu victoria socia­lismului în țara noastră, schim­bările petrecute în structura de clasă, în poziția și natura clasei muncitoare, țărănimii și intelec­tualității, procesul de continuă omogenizare a societății noastre, constituie temelia unității liste a poporului. Succesele socia­lb­ținute de clasa muncitoare în a­­lianță cu țărănimea — sub con­ducerea și îndrumarea Partidului Comunist Român — cuceririle po­litice, realizările economice, pro­gresele în dezvoltarea socială culturală, sunt rodul efortului co­m­­mun al oamenilor muncii români, maghiari, germani și de alte na­ționalități, constituie expresia con­cretă a unității și a deplinei iden­tități de țeluri și aspirații, ale tuturor cetățenilor patriei. După ce s-a referit la politica internațională a partidului și sta­tului nostru în care poporul ro­mân vede întruchipate propriile sale aspirații, vorbitorul a spus : România contemporană prezintă imaginea unui stat socialist în plin avînt, ocupînd un loc de cinste în rîndul popoarelor lu­mii, bucurîndu-se de un binemeri­tat prestigiu pe plan internațio­nal. „Dacă privim harta Republi­cii Socialiste România — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — putem constata cu satisfacție ma­rile realizări care au dat o nouă înfățișare patriei noastre". Suntem mîndri că de-a lungul celor 50 de ani de muncă și lup­tă, poporul român, sub încercata conducere a partidului, a înscris cea mai glorioasă pagină a mile­narei sale istorii. Sîntem mîndri că acum, ca întotdeauna, locuito­rii acestor străvechi ținuturi ale județului Caraș-Severin, alături de milioane de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul țării, ur­mează cu dragoste și încredere nețărmurită politica internă și externă a partidului nostru, ex­­primind convingerea nestrămu­tată că Partidul Comunist Român călăuzește țara și poporul spre noi și luminoase victorii, spre cul­mile cele mai înaintate ale pro­gresului și civilizației. Aspect din sală în timpul adunării festive Ft x ms In aceste zile, lucrările la complexul de agrement din cartierul turnu Birzavei din munici­piul Reșița sunt destul de înaintate. loto : M. POPESCU ÎNTÎLNIRE PESTE VEAC Ia școala din Ramna s-a lăsat liniștea după-amiezelor cînd­ e­­levii au plecat acasă. Avem ne­voie de această pace pentru că­lătoria pe care ne pregătim s-o facem. Retrospectiv, peste timp, gîndul îmboldit de obiectele pe care le luăm în mînă și le așe­zăm cu pioșenie pe locurile lor, încearcă să reconstituie frag­mente de istorie. Cărămizi roma­ne ce fuseseră o dată vile somptuoase, ziduri de castru sau cuptor de ars oale, 2 cosoare da­cice, arme de luptă din secolele XI, XII, XIII amintesc de veacu­rile frămîntate prin care au tre­cut localnicii. „Au trecut" — repet ideea, pă­­rîndu-mi-se deosebit de elocven­tă pentru dragostea, atașamen­tul strămoșilor de glia înaintași­lor lor. Alături de aceste rămăși­țe belice — mese de țară, blide, linguri, solnițe, admirabil izvodi­te din lemn, lămpașe, scărițe pentru opinci ce ușurau urca­rea dealurilor spălate de ploi, un plug de lemn, coșnițe, costume cu portul acestui colț de pămînt, broderii, cai de curățit porumb — un întreg inventar agricol pașnic de oameni chibzuiți pe care viața și nevoia de mai bi­ne i-au îmboldit să imagineze alte și alte bunuri de trai. Ală­turarea ni se pare semnificativă pentru ceea ce a fost din tot­deauna țăranul coborît din ba­lada Mioriței, om chibzuit cu plug și vite, care, în vremurile de restriște, își lua armele și se ascundea în măguri­­ pentru a-și apăra ogorul, casa și copiii. Dar omul lumea acesta, crescut de cînd e între elementele acestui spațiu al spiritualității sale, și-a găsit ceasurile de zăbavă pentru a migăli și cîte o ploștii, fusului și altor înfloritură obiecte trebuincioase gospodăriei lăsîn­­du-ne astfel un mesaj, descifra­bil pe coordonatele sufletului, de simțire aleasă. Adunăte acum la un loc în camera-muzeu a șco­lii, toate aceste mărturii realizea­ză o panoramă, în cel mai exact sens al cuvîntului, a talentului, și a geniului popular. Elevii vin adesea să privească, să învețe și să priceapă viața străbunilor lor, șterg obiectele, le cîntăresc în palmă, mîngîie cu buricele degetelor asprimea suprafețelor și sensibilitatea ara­bescurilor, se adaugă și Plusului de interes , cîștigul în asimila­rea frumosului, iar dragostea fa­ță de locul natal dobîndește în profunzime noi calități ale mîn­­driei. In cei 14 ani cîți au trecut de la înființarea muzeului, sute de elevi și alte sute de turiști au vi­zitat această încăpere. Fiecare dintre ei a ținut să-și aștearnă cuvintele momentele de mulțumire pentru de instrucțiune isto­rică și elevată delectare artis­tică în „Cartea de aur". Sunt implicit și cuvinte de caldă a­­preciere la adresa profesorilor Traian Simu, Nicolae Roșu și a învățătorului Gheorghe Arjoca, care au avut ideea adunării (u­­neori chiar­ a recondiționării­), clasării și expunerii vestigiilor de civilizație și măiestrie artistică a­­le acestor meleaguri. —­ La colectarea obiectelor a participat, propriu-zis, tot satul — ne spune Gheorghe Arjoca, directorul școlii. Alături de noi, au scormonit podurile și lăzile colbuite de vreme atît elevii, cît și părinții lor. Dintre ei îi voi a­­minti pe Maria Miclău, Adam­ Achim, Ion Moldovan, Ion Vod­ă, Ion Țăreanu, pentru strădania și pasiunea cu care au înțeles ei să conserve valorile materiale ale locului, făcîndu-și din aceasta o datorie de onoare. La început, a­­veam doar 40 de obiecte, astăzi deținem deja 150 și pentru viitor prevedem achiziționarea multor altora. O lecție de istorie făcută din truda oamenilor satului de-a lungul secolelor, un popas asupra muncii celor care au fost, plin de învățăminte pentru căutările celor ce vor veni. Peste veac rămnenții de astăzi își dau și-n această privință mîna pentru scoate în lumină mărturiile cu l­a­turii atîtor generații de anonimi care și-au iubit glia, obiceiurile și tradițiile, îmbogățindu-le ne­contenit, spre mîndria urmașilor lor. VASILE BOGDAN Carnet cultural ■ TlNÂRUL POET GEOR­GE SURU, profesor de limba română la școala generală din Zervești, comuna Turnu Ru­­ieni, a obținut zilele acestea un prim succes de prestigiu : pre­miul Asociației scriitorilor din Timișoara pentru volumul de poezii „Așteptarea coralilor“, editat în 1970. Volumul pre­miat întregește creația poetică a lui George Suru, manifesta­tă evident încă de la apariția volumului său de debut, inti­tulat simbolic pentru anii de atunci ai autorului — adoles­cent, „Pentru a iubi“. De alt­fel, zilele acestea, poetul ca­­ransebeșan este prezent în li­brării și în culegerea „Antolo­gia pastelului românesc“, prin două din cele mai semnificati­ve creații ale sale — ,Peștii" și ,Străbunii“. LE­MINECLUBUL „ZORII NOI" al Casei pionierilor din Reșița a terminat recent un film color înfățișînd o suită coregrafică populară, intitula­tă „Pașii saltă tinerește", care cuprinde jocuri populare din mai multe zone folclorice ale țării : Suceava, Satu Mare, Mureș, Teleorman, Bistrița Nă­­­săud și Caraș-Severin. Filmul a fost trimis Consiliului Na­țional al pionierilor, urmînd să fie inclus în fondul de filme al organizației. Muzica speci­fică fiecărei zone din care este jocul popular respectiv ilus­trează secvențele surprinse pe scenă sau într-un cadru na­tural. Pe lîngă jocurile popu­lare românești, pelicula redă și dansuri populare germane, maghiare și sîrbești. Pasionante, orele de lucrări practice oferă elevilor Liceului din Oțelu Roșu posibilitatea de a se familiariza cu aparatura pe care o vor mînui în viitoarele profesiuni. (Fotografie primită în ca­drul concursului nostru). Foto : EMIL MATEIAȘ E bine știut că unitățile mici, secțiile auxiliare din marile în­treprinderi sunt mai puțin cer­cetate de către reporter. Aici succesele n-au amploarea re­cordurilor răsunătoare și, to­tuși, zeci, sute de oameni mun­cesc cu conștiinciozitate, con­tribuie — mai mult ori mai puțin direct, tuși — la buna considerabil to­_______ desfășurare a procesului de producție, la înzestrarea e­­conomiei națio­nale, cu însem­nate cantități de bunuri ma­teriale. Am vizitat de cit­nd un a­­semenea sector. Oamenii își urmau netulburați munca ; la sectorul construcții-montaj al Combinatului siderurgic din Reșița fiecare ceas este im­portant. E drept, cele mai mul­te lucrări pe care le execută colectivul sunt de importanță restrinsă, dar simțul de răs­pundere și punctualitatea ră­­mîn caracteristici constante a­­le acestor oameni tăcuți și vrednici, întreprinzători. Stau de vorbă cu Gheorghe Lateș, șeful sectorului. In ul­timele luni au fost efectuate de către constructorii de aici — paralel cu reparațiile cu­rente — o seamă de lucrări, a căror însemnătate nu poate fi negată. Stau mărturie clădi­rile celor două magazii de mare capacitate de la Filer, recent date în folosință. Au fost, apoi, asigurate, cu șase zile înainte de termen, mode­lele necesare presei de 2 000 tone pentru bandaje. — Am demarat deja lucră­rile de construire a estacadei depozitului de la Minda, munca e în toi. Oamenii noș­șt tri sunt săritori și harnici , am început, astfel, de câteva zile, amenajarea unui nou grup so­­cial într-o clădire ce servea pînă de curînd drept magazie. Venim în felul acesta în în­tîmpinarea unei legitime ce­rințe a angajaților sectorului. Peste cîteva săptămîni — pu­ține la număr, desigur — noul vestiar și sala de dușuri vor fi terminate. Preocuparea de a obține re­zultate cit mai bune în activi­tatea cotidiană este materiali­zată și în grija pentru o cit mai rațională utilizare a ma­teriei prime. In primul trimes­tru al acestui an au fost eco­nomisiți, prin recuperarea mo­delelor casate, 4 mc și jumă­­tate de cheres­­tea, iar econo­miile realizate la tablă ondu­lată se cifrea­ză la 4 000 lei. peste Am ținut să aflu numele celor mai merituoși dintre edili. — Sub conducerea maistru­lui comunist Ion Bălănescu, zidarii Ion Kesner, Petru Pă­­leanu, Iosif Wild și-au făcut un titlu de cinste din a fi mereu fruntași ; au devenit pentru tovarășii de muncă un exem­plu demn de urmat. Dar ca ei sunt mulți — a ținut să pre­cizeze în continuare interlocu­torul meu. Am părăsit sediul principal al sectorului cu promisiunea de a reveni să scriem despre constructori și despre succese­le muncii lor. VIORICA BALTEANU MEREU LA DATORIE

Next