Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)

1971-10-27 / nr. 2163

ANUL XVIII, NR. 2163 -1 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 H 4 PAGINI, 30 BANI REALIZĂRI REMARCABILE IN ECONOMIA JUDEȚULUI COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE AU TERMINAT INSĂMlNȚAREA GRIULU După o activitate intensă, cooperativele agricole de pro­ducție au terminat ieri însă­­mînțarea griului pe toată su­prafața destinată acestei cul­turi. Datorită unei organizări minuțioase a muncii atît din partea cooperatorilor, cit și a mecanizatorilor, lucrările s-au executat într-un timp mai scurt, încadrîndu-se de fapt în perioada optimă. Față de anul trecut, bunăoară, campa­nia a fost cu 10 zile mai scurtă. La aceasta a contribuit, așa cum relevam la timpul potri­vit, ampla mobilizare de forțe inițiată de organizațiile de partid din unități, care spre satisfacția tuturor, au înțeles că numai pregătind terenul din timp, organizînd elibera­rea rapidă a terenurilor ocu­pate de culturile de toamnă, se poate grăbi ritmul însămîn­­țărilor. Mecanizatorii, țăranii coope­ratori, îndrumați îndeaproape de specialiști, au executat lu­crări la un nivel superior, ceea ce agrotehnic oferă ga­ranția unei recolte bogate și în anul care vine, lucru dove­dit și de suprafețele însămîn­­țate în primele zile, unde grîul a răsărit frumos. Însuflețiți de indicațiile cu­prinse în scrisoarea secreta­rului general al partidului a­­dresată organelor și organiza­țiilor de partid, tuturor oa­menilor muncii din agricultu­ră, țăranii cooperatori lucrea­ză în aceste zile intens pen­tru terminarea grabnică a recoltării porumbului, mnelor, plantelor furajere legu­și a celorlalte culturi. CU PLANUL Realizînd lună de lună im­portante sporuri de producție, minerii din Anina au reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe 10 luni ca mai bi­­ nE 10 LUNI ÎNDEPLINIT întreprinderea minieră Anina pe de opt zile înainte. Dato­rită creșterii productivității muncii in abataje, ei au tras peste prevederile la ex­zi­l 768 tone cărbune. întreprinderea minieră Bocșa Potrivit calculelor prelimi­nare, colectivele de mineri din exploatările aparținătoare în­treprinderii miniere din Boc­șa și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ce le reveneau pe 10 luni la­ducția globală. Succesul pro­are la bază creșterea producției de minereu și îmbunătățirea ca­lității acestuia. La Uzina Oțelu Roșu Acțiuni pentru ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor Uzina „Oțelu Roșu", înde­lungata existență a acestei puternice unități siderurgice de pe malul Bistrei (în 1971 a împlinit 175 de ani) este „primenită" în fiecare an cu noi promoții de muncitori și cadre tehnice calificate. Oțe­lul, produsele laminate și al­te repere de fabricație execu­tate în uzină poartă astăzi ga­ranția și exigența muncii ti­nerilor absolvenți ai școlii profesionale sau tehnice post­­liceale din localitate. Sec­toare și secții întregi sunt for­mate din colective a căror vîrstă medie nu depășește 23-24 de ani, mulți dintre muncitori la început de drum în profesie. De aceea, integra­rea în exigențele meseriei, ca și perfecționarea pregătirii profesionale a tuturor catego­riilor de salariați sunt obiecti­ve permanente în activitatea conducerii uzinei și a organi­zației U.T.C. Seriozitatea și consistența cu care au fost organizate di­ferite forme ale reciclării (conferințe săptămînale, in­struiri la locul de muncă) sunt sintetizate de cifra 700, ce semnifică numărul muncitori­lor participanți în acest an. Acțiunea a cuprins, de ase­menea, cadrele tehnice me­dii, maiștrii, ca și reciclarea specialiștilor cu studii supe­rioare. Pe lângă aceste forme ale perfecționării în specialitate a salariaților, pentru specifi­cul uzinei unde, așa cum ne informa și secretarul comite­tului U.T.C. Mihai Meilă, o parte din tinerii muncitori nu au o calificare, s-a inițiat, de către organizația de tineret în colaborare cu factorii res­ponsabili, desfășurarea unor cursuri cu o durată de 6, 7 și 8 luni, la sfîrșitul cărora se obține calificarea meserie și un certificat într-o de absolvire pe baza căruia se pot continua studiile. Modul de organizare și desfășurare a programului de calificare, în concordanță cu nevoile și particularitățile muncii colec­tivului, a permis­ o participa­re bună din partea tinerilor interesați. Ținute de trei ori pe săptămînă după orele de muncă, cu lectori recrutați dintre cadrele tehnice ale uzi­nei, aceste cursuri s-au dove­dit a fi o formă eficace de calificare a tinerilor. Intr-adevăr, dintr-o statis­tică întocmită la biroul învă­țămînt rezultă că în acest an peste 200 de tineri au obținut calificarea în meseria de la­­minator, finisator sau alimen­tator cuptoare industriale. In acest trimestru se vor deschi­de încă trei cursuri, numite de gradul I și II, în funcție de vechimea în muncă, pen­tru care s-au întocmit pro­gramele analitice și s-a stabi­lit orarul calendaristic. Desigur, aceste acțiuni la Uzina „Oțelu Roșu", cu de a­­vantaje atît cît și pentru pentru salariați întreprinderea, merită a fi extinse și permanen­tizate în toate unitățile econo­mice din județul nostru. B. C. RADUȚ Furnaliștii din Reșița Intre colectivele Combina­tului­­ siderurgic din Reșița ca­re se disting pentru rezulta­­­tele obținute în întrecerea pe acest an la loc de frunte se situează furnaliștii. Și în a­­ceastă lună harnicii munci­tori de la cele două furnale au reușit să depășească zi de zi producțiile planificate, cînd sporul față de planul ridi­­ca zi la peste 11200 tone. O dată cu producția realiza­tă în schimbul de ieri jurnaliștii au îndeplinit noaptea pla­nul pe 10 luni. Este de men­ționat că o mare parte din sporul de producție a fost ob­ținut din cocs economisit, ■o­­biectiv central al întrecerii co­lectivului secției. în ediția de azi: • Carnet cultural • Fel de fel • In pragul unui nou an în învăță­­­mîntul de partid • Restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la I. N.­­1. U.C.M.R. Secția Diesel: se execută danturarea unei roți de sincro­nizare pentru un nou motor. Foto: I. CARDOȘ TELEGRAMA Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votu­lui celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socia­liste România, în numele întregului popor român și al nostru per­sonal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drep­turilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare­ Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza pro­gresului și păcii în lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și importanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că în noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile zilele poarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate po­fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Popu­lare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netă­găduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului po­por chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esențială la respecta­rea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Organi­zației Națiunilor Unite în promovarea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guver­na­neze relațiile dintre state. Folosim acest prilej, pentru a ne reafirma convingerea că re­lațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două po­poare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Re­publica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Na­țiunilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România UNIVERSITĂȚILE POPULARE * la început de drum Eveniment de primă însemnă­tate în viața culturală a județu­lui, inaugurarea în aceste zile a cursurilor Universității populare din Reșița, respectiv a celor din orașele Anina, Bocșa, Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și Oțe­lu Roșu se îmbogățește cu noi semnificații în contextul aplicării amplului program educativ ela­borat de conducerea partidului nostru. Intr-adevăr, prin însăși structura lor, ca și prin aria te­matică abordată, universitățile­ populare sunt concepute ca niște mijloace eficiente de transmite­re a cunoștințelor politico-ideo­­logice, științifice, tehnice și de cultură generală, ca niște factori activi în procesul ridicării nive­lului conștiinței socialiste a ce­tățenilor. Faptul că în acest an de învățămînt funcția formativă a cursurilor va fi predominantă, fără să se diminueze caracterul de informare multilaterală, în di­feritele domenii ale cunoașterii, a cursanților conferă universită­ții populare un atribut în plus, acela de for cultural deplin an­gajat în acțiunea de modelare a profilului interior al omului so­cietății socialiste, constructor conștient și responsabil al edifi­ciului României de azi și de mîine. Fiindcă, practica a con­firmat-o, însușirea cunoștințelor științifice exercită o influență favorabilă asupra conștiinței doar în măsura în care acestea sunt raportate la un sistem filo­zofic unitar, sunt integrate con­cepției materialist-dialectice des­pre fenomenele lumii și evoluției societății. Față de anul precedent, pe lângă sporirea numărului univer­sităților populare cu încă una, la Anina, putem sconta așadar, în perspectivă, un adaos calita­tiv simțitor, creșterea rolului lor în ansamblul formelor organiza­te de instruire și educare a ce­tățenilor. Precedată de o utilă investigare a preferințelor pu­blicului, a intereselor specifice de ordin cultural și educativ ale diferitelor categorii de cursanți — și e de remarcat că posibili­tățile de opțiune au fost suficien­te — configurația cursurilor, așa cum s-a stabilit la nivelul fie­cărei localități, este deci, rezulta­tul unor consultări largi, al chibzuinței mature a tuturor factorilor, sub îndrumarea orga­nelor locale de partid. Cursuri ca „Momente glorioa­se din istoria poporului român", „România socialistă — realități și perspective", „Tribuna actua­lității internaționale", „Etica și morala în societatea socialistă" sau „Tineretul și viața temporană", înscrise la loc con­de frun­te în toate planurile de în­­vățămînt, ilustrează angajarea decisă a universităților populare în dezbaterea problematicii ma­jore a timpului nostru. O altă serie tematică înmănunchiază AL. BÎRSESCU (Continuate In aria­n 2-ai APORTUL TINERILOR Anul acesta în Oțelu Roșu peste 1 500 de uteciști au con­tribuit prin munca lor la adău­­garea unui spor de frumusețe și bună îngrijire orașului. Sub conducerea organizațiilor U.T.C., elevi, muncitori de la uzina siderurgică și din alte­ instituții, constituiți în echipe și brigăzi de muncă patriotică au prestat cca. 800 000 ore e­­fectuînd lucrări în valoare de peste 1 400 000 lei. Dintre obiectivele realizate prin mun­ca tinerilor amintim : amena­jarea stadionului numeroase scuaruri „Metalul“ și spații verzi, baze sportive la liceu și școala profesională, planta­rea a 1­800 pom­i ornamentali la ștrandul tineretului. Viu preocupați de curățenia și frumusețea uzinei lor, mun­citorii uteciști au amenajat a­­leile interioare și au creat în in­cinta fiecărei secții zone verzi. De altfel, aici la uzină s-a luat inițiativa ființării unor grupe permanente de tineri care să urmărească păstrarea curățeniei la locul de muncă și în halele de producție. ma ÍN OGLINDA CONȘTIINȚEI u există satisfacție mai mare pentru un ziar decit atunci cînd primește scrisori de la cititorii săi. Mai cu seamă cînd rînduri­_______ le trimise vin să mărturisească senti­mente dintre cele mai intime, pe care doar unui membru apropiat de familie i le-ar împărtăși. Es­te aceasta o dovadă a încrede­rii, a legăturii nemijlocite între redacție și cititori. De aci și sa­tisfacția de care vorbeam. O astfel de scrisoare am pri­mit de la um tînăr din Anina : Simion Uț, miner la E.M.A. sec­torul II Vest. O reproducem în facsimil : Trăiesc o viață fericită. Așa își începe rîndurile tînărul nostru prieten din Anina. El, care mai departe recunoaște, că pînă nu demult era un pierde-vară, ca­re umbla din întreprindere în întreprindere. Și-a găsit vocația, locul de muncă și acum se străduiește ca și tovarășii săi să fie mulțumiți. Ni se încredințea­ză cu sinceritate o părticică de viață. Tînărul o face și cu gîn­­dul de a-și exprima și în­­ acest fel recunoștința față de acel, ca­re într-un moment hotărîtor pen­tru el, vagabond prin lume, a știut să intervină la momentul oportun, determinîndu-i calea poate pentru toată viața. O cale a hărniciei și demnității cu toa­te bucuriile ce decurg din ea. Sala lămpilor de la mina A­­nina. Trepte tocite pînă la rădă­cină duc la etajul clădirii. Ge­nerații de mineri și-au lăsat aici urma pașilor, dînd pietrii patina și luciul cărbunelui. Totul în jur, de altfel, poartă pecetea specifi­că acestei grele, dar atît de pre­țuite profesiuni. S-au adunat în jurul reporte­rului : Aurel Ticu, Petru Ungu­­reanu, Iosif Marian maiștri la sectorul II Vest, Sandu Dolni­­ceanu, artificier, Iosif Knapp, normator. Se pregătea intrarea în schimbul următor. „Da, e a­­devărat ce scrie în scrisoare", ni se spune. Ii cunosc cu toții pe tînărul Uț. Gavrilă Martin i-a fost al doilea părinte. Pînă la so­sirea acestuia a plecat după ex­ploziv la magazie, fiecare ține să adauge un mic amănunt în completarea scrisorii, a biogra­fiei tînărului. „Are casă grea Martin Gavrilă. Șase persoane". Patru copii, dintre care Viorel, are abia trei ani. Cînd a venit Ul la el, l-a privit îndelung. Nu știa ce să facă. Pînă spus : „dormi aici, la urmă i­ a cu Leontin (fiul cel mai mare), în același pat, dacă vrei. Pînă te aranjezi. Pînă la primul salar. Apoi ,om vedea. Cît să plătească ? Cum, cit să plătească ? Nimic. De un­de să plătească ? Ba, i-a dat, o vreme și de mîncare. Din mînca­­rea celorlalți. Soția lui Gavrilă l-a „spălat", l-a îngrijit ca pe copilul lor. . Stînd , de vorbă, mi se părea că-i încearcă regretul de a nu fi prins și ei, mai devreme, tumul­tul sufletesc pe lângă care le-a fost dat să treacă, să-l cunoască în desfășurarea lui. Regretul de a nu fi participat mai deplin la limpezirea lui. După ce a sosit Gavrilă Mar­tin, am­ fost lăsați singuri. Să încerci un portret ? E greu. Un om cu fizic obișnuit. Nu se deo­sebește cu nimic de alți mineri. Mai mult scund, îndesat, mîini aspre, privire cinstită. Cînd îi vorbești te privește, atent, în ochi, puțin încruntat, concentrat. Parcă ar vrea să prindă din pri­vire întregul înțeles al cuvinte­lor.­­Cum să începi vorba ? Nu-ți vine să-i pui stereotipa întreba­re: „Cum ați procedat?", „Cum ați reușit?".. Totuși, dialogul se încheagă. A înțeles despre ce-i vorba. Și­­ povestește simplu. Sim­plu și curat cele ce le știam de acum. Te impresionează molcomă, de dură logică, vorba de intransigentă gîndire. Mîinile și le așezase calme pe genunchi. Cît potențial de viață ascund aceste mîini aspre, acum destinse. Nu se poate ca tineri ca­ii, care au apucat pe o cale greșită în viață să dispară. Fiecare vis. fiecare generație trebuie să-și găsească drumul. Generația noas­tră are fericirea de a fi fost sfă­tuită și condusă de partid. Si­mion Uț, în comunistul Martin Gavrilă a găsit primul sfătuitor. De la el a aflat dinții, tînărul fără căpătîi, chipul adevărat al vremurilor pe care le trăim. Ti­neri ca Uț sînt destui. Cum să-i lași să se piardă, se indignează Martin Gavrilă. Să-i vezi că se îndreaptă pe cine știe ce căi pe­riculoase și să-ți închizi ochii, ori să-ți astupi urechile la ceea ce a amăgit și a pierdut atîtea capete... Vorba lui Martin Gavrilă e simplă, ca întreaga lui viață, ca întregul lui comportament. In mină n-ai voie să te complici. Nici în viață. Din fiecare ungher al minei poate țîșni griza, gazul omorîtor. Din fiecare ungher al vieții pot țîșni tentații de viață ușoară, fără muncă. Societatea noastră e în transformare. Și a­­ceasta înseamnă luptă. Cu sără­cia lucie, cu primitivismul și înapoierea economică de ieri, dar și cu rămășițele degradante ale unor concepții morale și de eti­că, pe care, lustruite și înșelă­toare, cu volănașe false dar ispi­titoare și cu ținte strălucitoare la nădragi ne sînt revărsate și azi. In ritmuri ce se vor tinerești și dinamice și nu sînt decît masca­rada menită să seducă, să atra­gă, să dezorganizeze, să tulbu­re apa limpede a vieții de mun­că cinstită și s-o transforme în­tr-o mlaștină din care, tînărul în­că necăjit, sufocat pînă la uitare de sine să nu mai poată fi salvat. Nu i-o fi vorbit chiar așa Martin Gavrilă. Cuvintele i-au fost obișnuite. Dar sensul lor ca­tă să fi fost acesta. Flăcările marilor realități ale patriei noas­tre truditoare, dar mîndră de truda ei și de rezultatele­ acestei trude, asupra căreia s-a aplecat cu toată încrederea inimii lui cinstite i-a ridicat lui Martin Gavrilă gîndirea pînă la sfera înțelegerii conștiinței­ umane, a conștiinței socialiste, descifrînd PAVEL POPA (Continuate in pag. a 3-a) Două scrisori, două destine "TeJteJS S JJs/s* Jee'et'/eC I* Jefie*m JmPtț I asjJee'efij. T^sfij teeaiJJ fee/rJeS * *m 0s/teer4‘ Sf/s'/tSSuJte'* /Jse/tt Jaitelfție/00 î» Jie/tu? testúj JesOfi Je U ette «** Îefit/,J s tame Jetté •Je l<rf00wr iu0S. Oțea' pr'aJ se.m 0« fieifi p/etJt -ifiejy 0m umiS-tfiJ'é rg{/0pet*Jeee Jt , "e fiepee* Jte0/ sevm Jafiee/fij oeet/ttJ amt m/- tm eytki/ }te uf Je muses Ut Je tm/ps/ees Ja m.teete/ lefirjefi' ma {froJufiftC es y JttfieJit" »0/ Je mutte J Ko /'? Ja muttcS mfS­Jv-m* ttfie uterf» éeesí/s ftitsJu/r/g Jse eref y /eMosf itt/ ftitV/ti eJc* JtyJ itc/t ițt/ureee pSmtfie Je fis aeet/ *m/ 0tr lo la 00 tf/rlt / itt ■ # „> fjeetf 0m tpe0/e* m/lf e0 uspöf/'te/'t’pmtJe W treiie taJ/i/e Je0seees Je fis efis-e ye#/*’'“""?' heevet* W, pU ia' Ues «V m* ff «’s JJUs esfiTbmes, J^uieM. «W/, /'i %& rn.Ut.eje oenfiJem J‘t is'*' (// firm/Sm­ees’fi teefii fiifi N

Next