Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)
1971-10-27 / nr. 2163
ANUL XVIII, NR. 2163 -1 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 H 4 PAGINI, 30 BANI REALIZĂRI REMARCABILE IN ECONOMIA JUDEȚULUI COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE AU TERMINAT INSĂMlNȚAREA GRIULU După o activitate intensă, cooperativele agricole de producție au terminat ieri însămînțarea griului pe toată suprafața destinată acestei culturi. Datorită unei organizări minuțioase a muncii atît din partea cooperatorilor, cit și a mecanizatorilor, lucrările s-au executat într-un timp mai scurt, încadrîndu-se de fapt în perioada optimă. Față de anul trecut, bunăoară, campania a fost cu 10 zile mai scurtă. La aceasta a contribuit, așa cum relevam la timpul potrivit, ampla mobilizare de forțe inițiată de organizațiile de partid din unități, care spre satisfacția tuturor, au înțeles că numai pregătind terenul din timp, organizînd eliberarea rapidă a terenurilor ocupate de culturile de toamnă, se poate grăbi ritmul însămînțărilor. Mecanizatorii, țăranii cooperatori, îndrumați îndeaproape de specialiști, au executat lucrări la un nivel superior, ceea ce agrotehnic oferă garanția unei recolte bogate și în anul care vine, lucru dovedit și de suprafețele însămînțate în primele zile, unde grîul a răsărit frumos. Însuflețiți de indicațiile cuprinse în scrisoarea secretarului general al partidului adresată organelor și organizațiilor de partid, tuturor oamenilor muncii din agricultură, țăranii cooperatori lucrează în aceste zile intens pentru terminarea grabnică a recoltării porumbului, mnelor, plantelor furajere leguși a celorlalte culturi. CU PLANUL Realizînd lună de lună importante sporuri de producție, minerii din Anina au reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe 10 luni ca mai bi nE 10 LUNI ÎNDEPLINIT întreprinderea minieră Anina pe de opt zile înainte. Datorită creșterii productivității muncii in abataje, ei au tras peste prevederile la exzil 768 tone cărbune. întreprinderea minieră Bocșa Potrivit calculelor preliminare, colectivele de mineri din exploatările aparținătoare întreprinderii miniere din Bocșa și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ce le reveneau pe 10 luni laducția globală. Succesul proare la bază creșterea producției de minereu și îmbunătățirea calității acestuia. La Uzina Oțelu Roșu Acțiuni pentru ridicarea pregătirii profesionale a muncitorilor Uzina „Oțelu Roșu", îndelungata existență a acestei puternice unități siderurgice de pe malul Bistrei (în 1971 a împlinit 175 de ani) este „primenită" în fiecare an cu noi promoții de muncitori și cadre tehnice calificate. Oțelul, produsele laminate și alte repere de fabricație executate în uzină poartă astăzi garanția și exigența muncii tinerilor absolvenți ai școlii profesionale sau tehnice postliceale din localitate. Sectoare și secții întregi sunt formate din colective a căror vîrstă medie nu depășește 23-24 de ani, mulți dintre muncitori la început de drum în profesie. De aceea, integrarea în exigențele meseriei, ca și perfecționarea pregătirii profesionale a tuturor categoriilor de salariați sunt obiective permanente în activitatea conducerii uzinei și a organizației U.T.C. Seriozitatea și consistența cu care au fost organizate diferite forme ale reciclării (conferințe săptămînale, instruiri la locul de muncă) sunt sintetizate de cifra 700, ce semnifică numărul muncitorilor participanți în acest an. Acțiunea a cuprins, de asemenea, cadrele tehnice medii, maiștrii, ca și reciclarea specialiștilor cu studii superioare. Pe lângă aceste forme ale perfecționării în specialitate a salariaților, pentru specificul uzinei unde, așa cum ne informa și secretarul comitetului U.T.C. Mihai Meilă, o parte din tinerii muncitori nu au o calificare, s-a inițiat, de către organizația de tineret în colaborare cu factorii responsabili, desfășurarea unor cursuri cu o durată de 6, 7 și 8 luni, la sfîrșitul cărora se obține calificarea meserie și un certificat într-o de absolvire pe baza căruia se pot continua studiile. Modul de organizare și desfășurare a programului de calificare, în concordanță cu nevoile și particularitățile muncii colectivului, a permis o participare bună din partea tinerilor interesați. Ținute de trei ori pe săptămînă după orele de muncă, cu lectori recrutați dintre cadrele tehnice ale uzinei, aceste cursuri s-au dovedit a fi o formă eficace de calificare a tinerilor. Intr-adevăr, dintr-o statistică întocmită la biroul învățămînt rezultă că în acest an peste 200 de tineri au obținut calificarea în meseria de laminator, finisator sau alimentator cuptoare industriale. In acest trimestru se vor deschide încă trei cursuri, numite de gradul I și II, în funcție de vechimea în muncă, pentru care s-au întocmit programele analitice și s-a stabilit orarul calendaristic. Desigur, aceste acțiuni la Uzina „Oțelu Roșu", cu de avantaje atît cît și pentru pentru salariați întreprinderea, merită a fi extinse și permanentizate în toate unitățile economice din județul nostru. B. C. RADUȚ Furnaliștii din Reșița Intre colectivele Combinatului siderurgic din Reșița care se disting pentru rezultatele obținute în întrecerea pe acest an la loc de frunte se situează furnaliștii. Și în această lună harnicii muncitori de la cele două furnale au reușit să depășească zi de zi producțiile planificate, cînd sporul față de planul ridica zi la peste 11200 tone. O dată cu producția realizată în schimbul de ieri jurnaliștii au îndeplinit noaptea planul pe 10 luni. Este de menționat că o mare parte din sporul de producție a fost obținut din cocs economisit, ■obiectiv central al întrecerii colectivului secției. în ediția de azi: • Carnet cultural • Fel de fel • In pragul unui nou an în învățămîntul de partid • Restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la I. N.1. U.C.M.R. Secția Diesel: se execută danturarea unei roți de sincronizare pentru un nou motor. Foto: I. CARDOȘ TELEGRAMA Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza progresului și păcii în lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și importanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că în noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile zilele poarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate pofi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în promovarea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guvernaneze relațiile dintre state. Folosim acest prilej, pentru a ne reafirma convingerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. Urăm din toată inima succes deplin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura în Organizația Națiunilor Unite și în celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România UNIVERSITĂȚILE POPULARE * la început de drum Eveniment de primă însemnătate în viața culturală a județului, inaugurarea în aceste zile a cursurilor Universității populare din Reșița, respectiv a celor din orașele Anina, Bocșa, Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și Oțelu Roșu se îmbogățește cu noi semnificații în contextul aplicării amplului program educativ elaborat de conducerea partidului nostru. Intr-adevăr, prin însăși structura lor, ca și prin aria tematică abordată, universitățile populare sunt concepute ca niște mijloace eficiente de transmitere a cunoștințelor politico-ideologice, științifice, tehnice și de cultură generală, ca niște factori activi în procesul ridicării nivelului conștiinței socialiste a cetățenilor. Faptul că în acest an de învățămînt funcția formativă a cursurilor va fi predominantă, fără să se diminueze caracterul de informare multilaterală, în diferitele domenii ale cunoașterii, a cursanților conferă universității populare un atribut în plus, acela de for cultural deplin angajat în acțiunea de modelare a profilului interior al omului societății socialiste, constructor conștient și responsabil al edificiului României de azi și de mîine. Fiindcă, practica a confirmat-o, însușirea cunoștințelor științifice exercită o influență favorabilă asupra conștiinței doar în măsura în care acestea sunt raportate la un sistem filozofic unitar, sunt integrate concepției materialist-dialectice despre fenomenele lumii și evoluției societății. Față de anul precedent, pe lângă sporirea numărului universităților populare cu încă una, la Anina, putem sconta așadar, în perspectivă, un adaos calitativ simțitor, creșterea rolului lor în ansamblul formelor organizate de instruire și educare a cetățenilor. Precedată de o utilă investigare a preferințelor publicului, a intereselor specifice de ordin cultural și educativ ale diferitelor categorii de cursanți — și e de remarcat că posibilitățile de opțiune au fost suficiente — configurația cursurilor, așa cum s-a stabilit la nivelul fiecărei localități, este deci, rezultatul unor consultări largi, al chibzuinței mature a tuturor factorilor, sub îndrumarea organelor locale de partid. Cursuri ca „Momente glorioase din istoria poporului român", „România socialistă — realități și perspective", „Tribuna actualității internaționale", „Etica și morala în societatea socialistă" sau „Tineretul și viața temporană", înscrise la loc conde frunte în toate planurile de învățămînt, ilustrează angajarea decisă a universităților populare în dezbaterea problematicii majore a timpului nostru. O altă serie tematică înmănunchiază AL. BÎRSESCU (Continuate In arian 2-ai APORTUL TINERILOR Anul acesta în Oțelu Roșu peste 1 500 de uteciști au contribuit prin munca lor la adăugarea unui spor de frumusețe și bună îngrijire orașului. Sub conducerea organizațiilor U.T.C., elevi, muncitori de la uzina siderurgică și din alte instituții, constituiți în echipe și brigăzi de muncă patriotică au prestat cca. 800 000 ore efectuînd lucrări în valoare de peste 1 400 000 lei. Dintre obiectivele realizate prin munca tinerilor amintim : amenajarea stadionului numeroase scuaruri „Metalul“ și spații verzi, baze sportive la liceu și școala profesională, plantarea a 1800 pomi ornamentali la ștrandul tineretului. Viu preocupați de curățenia și frumusețea uzinei lor, muncitorii uteciști au amenajat aleile interioare și au creat în incinta fiecărei secții zone verzi. De altfel, aici la uzină s-a luat inițiativa ființării unor grupe permanente de tineri care să urmărească păstrarea curățeniei la locul de muncă și în halele de producție. ma ÍN OGLINDA CONȘTIINȚEI u există satisfacție mai mare pentru un ziar decit atunci cînd primește scrisori de la cititorii săi. Mai cu seamă cînd rînduri_______ le trimise vin să mărturisească sentimente dintre cele mai intime, pe care doar unui membru apropiat de familie i le-ar împărtăși. Este aceasta o dovadă a încrederii, a legăturii nemijlocite între redacție și cititori. De aci și satisfacția de care vorbeam. O astfel de scrisoare am primit de la um tînăr din Anina : Simion Uț, miner la E.M.A. sectorul II Vest. O reproducem în facsimil : Trăiesc o viață fericită. Așa își începe rîndurile tînărul nostru prieten din Anina. El, care mai departe recunoaște, că pînă nu demult era un pierde-vară, care umbla din întreprindere în întreprindere. Și-a găsit vocația, locul de muncă și acum se străduiește ca și tovarășii săi să fie mulțumiți. Ni se încredințează cu sinceritate o părticică de viață. Tînărul o face și cu gîndul de a-și exprima și în acest fel recunoștința față de acel, care într-un moment hotărîtor pentru el, vagabond prin lume, a știut să intervină la momentul oportun, determinîndu-i calea poate pentru toată viața. O cale a hărniciei și demnității cu toate bucuriile ce decurg din ea. Sala lămpilor de la mina Anina. Trepte tocite pînă la rădăcină duc la etajul clădirii. Generații de mineri și-au lăsat aici urma pașilor, dînd pietrii patina și luciul cărbunelui. Totul în jur, de altfel, poartă pecetea specifică acestei grele, dar atît de prețuite profesiuni. S-au adunat în jurul reporterului : Aurel Ticu, Petru Ungureanu, Iosif Marian maiștri la sectorul II Vest, Sandu Dolniceanu, artificier, Iosif Knapp, normator. Se pregătea intrarea în schimbul următor. „Da, e adevărat ce scrie în scrisoare", ni se spune. Ii cunosc cu toții pe tînărul Uț. Gavrilă Martin i-a fost al doilea părinte. Pînă la sosirea acestuia a plecat după exploziv la magazie, fiecare ține să adauge un mic amănunt în completarea scrisorii, a biografiei tînărului. „Are casă grea Martin Gavrilă. Șase persoane". Patru copii, dintre care Viorel, are abia trei ani. Cînd a venit Ul la el, l-a privit îndelung. Nu știa ce să facă. Pînă spus : „dormi aici, la urmă i a cu Leontin (fiul cel mai mare), în același pat, dacă vrei. Pînă te aranjezi. Pînă la primul salar. Apoi ,om vedea. Cît să plătească ? Cum, cit să plătească ? Nimic. De unde să plătească ? Ba, i-a dat, o vreme și de mîncare. Din mîncarea celorlalți. Soția lui Gavrilă l-a „spălat", l-a îngrijit ca pe copilul lor. . Stînd , de vorbă, mi se părea că-i încearcă regretul de a nu fi prins și ei, mai devreme, tumultul sufletesc pe lângă care le-a fost dat să treacă, să-l cunoască în desfășurarea lui. Regretul de a nu fi participat mai deplin la limpezirea lui. După ce a sosit Gavrilă Martin, am fost lăsați singuri. Să încerci un portret ? E greu. Un om cu fizic obișnuit. Nu se deosebește cu nimic de alți mineri. Mai mult scund, îndesat, mîini aspre, privire cinstită. Cînd îi vorbești te privește, atent, în ochi, puțin încruntat, concentrat. Parcă ar vrea să prindă din privire întregul înțeles al cuvintelor.Cum să începi vorba ? Nu-ți vine să-i pui stereotipa întrebare: „Cum ați procedat?", „Cum ați reușit?".. Totuși, dialogul se încheagă. A înțeles despre ce-i vorba. Și povestește simplu. Simplu și curat cele ce le știam de acum. Te impresionează molcomă, de dură logică, vorba de intransigentă gîndire. Mîinile și le așezase calme pe genunchi. Cît potențial de viață ascund aceste mîini aspre, acum destinse. Nu se poate ca tineri caii, care au apucat pe o cale greșită în viață să dispară. Fiecare vis. fiecare generație trebuie să-și găsească drumul. Generația noastră are fericirea de a fi fost sfătuită și condusă de partid. Simion Uț, în comunistul Martin Gavrilă a găsit primul sfătuitor. De la el a aflat dinții, tînărul fără căpătîi, chipul adevărat al vremurilor pe care le trăim. Tineri ca Uț sînt destui. Cum să-i lași să se piardă, se indignează Martin Gavrilă. Să-i vezi că se îndreaptă pe cine știe ce căi periculoase și să-ți închizi ochii, ori să-ți astupi urechile la ceea ce a amăgit și a pierdut atîtea capete... Vorba lui Martin Gavrilă e simplă, ca întreaga lui viață, ca întregul lui comportament. In mină n-ai voie să te complici. Nici în viață. Din fiecare ungher al minei poate țîșni griza, gazul omorîtor. Din fiecare ungher al vieții pot țîșni tentații de viață ușoară, fără muncă. Societatea noastră e în transformare. Și aceasta înseamnă luptă. Cu sărăcia lucie, cu primitivismul și înapoierea economică de ieri, dar și cu rămășițele degradante ale unor concepții morale și de etică, pe care, lustruite și înșelătoare, cu volănașe false dar ispititoare și cu ținte strălucitoare la nădragi ne sînt revărsate și azi. In ritmuri ce se vor tinerești și dinamice și nu sînt decît mascarada menită să seducă, să atragă, să dezorganizeze, să tulbure apa limpede a vieții de muncă cinstită și s-o transforme într-o mlaștină din care, tînărul încă necăjit, sufocat pînă la uitare de sine să nu mai poată fi salvat. Nu i-o fi vorbit chiar așa Martin Gavrilă. Cuvintele i-au fost obișnuite. Dar sensul lor cată să fi fost acesta. Flăcările marilor realități ale patriei noastre truditoare, dar mîndră de truda ei și de rezultatele acestei trude, asupra căreia s-a aplecat cu toată încrederea inimii lui cinstite i-a ridicat lui Martin Gavrilă gîndirea pînă la sfera înțelegerii conștiinței umane, a conștiinței socialiste, descifrînd PAVEL POPA (Continuate in pag. a 3-a) Două scrisori, două destine "TeJteJS S JJs/s* Jee'et'/eC I* Jefie*m JmPtț I asjJee'efij. T^sfij teeaiJJ fee/rJeS * *m 0s/teer4‘ Sf/s'/tSSuJte'* /Jse/tt Jaitelfție/00 î» Jie/tu? testúj JesOfi Je U ette «** Îefit/,J s tame Jetté •Je l<rf00wr iu0S. Oțea' pr'aJ se.m 0« fieifi p/etJt -ifiejy 0m umiS-tfiJ'é rg{/0pet*Jeee Jt , "e fiepee* Jte0/ sevm Jafiee/fij oeet/ttJ amt m/- tm eytki/ }te uf Je muses Ut Je tm/ps/ees Ja m.teete/ lefirjefi' ma {froJufiftC es y JttfieJit" »0/ Je mutte J Ko /'? Ja muttcS mfSJv-m* ttfie uterf» éeesí/s ftitsJu/r/g Jse eref y /eMosf itt/ ftitV/ti eJc* JtyJ itc/t ițt/ureee pSmtfie Je fis aeet/ *m/ 0tr lo la 00 tf/rlt / itt ■ # „> fjeetf 0m tpe0/e* m/lf e0 uspöf/'te/'t’pmtJe W treiie taJ/i/e Je0seees Je fis efis-e ye#/*’'“""?' heevet* W, pU ia' Ues «V m* ff «’s JJUs esfiTbmes, J^uieM. «W/, /'i %& rn.Ut.eje oenfiJem J‘t is'*' (// firm/Smees’fi teefii fiifi N