Flamura, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 2296-2321)
1972-04-08 / nr. 2302
SPORT ■ SPORT • SPORT Na tat ie [ ALMER—DOUĂ 1101 RECORDURI NAȚIONALE INTR-O SINGURA PROBĂ (Prin telefon, de la trimisul nostru special, DORU DINU GLAVAN). Ieri după-amiază, în bazinul „23 August“ din Capitală, au început întrecerile din cadrul întîlnirii triunghiulare de înot: Austria, Franța, România, înotătorii reșițeni, selecționați în lotul reprezentativ, au avut din nou o comportare prestigioasă, aducîndu-și contribuția în buna evoluție a echipei naționale. In prima cursă a reuniunii, 1500 m liber, maestrul sportului Eugen Almer, avînd o evoluție excelentă, a doborît două recorduri naționale pe care le deținea. Primul nou record a fost realizat, în trecere, la 800 m, cu timpul de 8:57,8, una din cele mai bune performanțe continentale în bazin de 50 m, iar cel de al doilea la capătul cursei de 1 500 m, cu timpul de 16:59,5 (vechiul record 17:04,1), cu care de altfel a cîștigat proba. In proba de 100 m spate a luat startul și maestrul sportului Mircea Hohoi. Deși nu s-a putut impune pe deplin în fața francezului P. Baehr, reprezentantul nostru a înregistrat un nou și valoros record național, 1:02,3, cu 6 zecimi de secundă mai bun decit vechiul record care-i aparținea. Sosirea în această cursă a fost discutabilă, francezul înregistrînd 1:02,1, dar ea nu umbrește meritele celor doi înotători. Tot în cursa de 100 m spate a luat startul și Lavinia Donea, prima statistă a țării. Ea a avut de înfruntat două adversare redutabile ale Franței de care n-a putut trece, obținînd în final locul trei cu un timp bun 1:14,5. Spre finalul reuniunii, o hotărîre de ultim moment a antrenorului federal Aurel Hurmuzescu, a făcut ca Eugen Almer să intre în componența ștafetei de 4x100 m liber, înlocuindu-l astfel pe Alexandru Gherdan (Olimpia Reșița). Almer a făcut un prim schimb al ștafetei române ca un veritabil sprinter, 56,9, contribuind esențial la victoria finală a echipei noastre cu 3:43,7, față de cea a francezilor, 3:44,6. După prima zi a întrecerilor în clasamentul general pe țări conduce reprezentativa Franței cu 100 p, urmată de cea a României 88 p și Austriei 52 p. In clasamentul băieților, unde s-a făcut simțit aportul reșițenilor, România are 51 p, Franța 43 p, Austria 29 p. Mîine vom reveni cu noi amănunte privind întrecerile din ziua a doua. • 2 •FLAMURA —2302 GRĂDINA DE LEGUME (Urmare din pag. 1) global, pe care le redăm în tabelul de mai jos, au fost bin primite de membrii cooperator Cultura In grădina de legume activează o formație permanentă alcătuită din 50 de cooperatori care lucrează culturile de roșii, ardei, castraveți și rădăcinoase. Cartofii și ceapa, care ocupă suprafețe mari, au fost repartizate și cooperatorilor din brigăzile de cîmp. Așadar, pînă aici toate bune. Numai că, acum, cînd unele culturi trebuie să fie semănate s-a ivit o dificultate. Din cele 30 de hectare planificate cu ceapă au fost plantate doar 4, alte 4 fiind înlocuite cu usturoi. Ce se va întâmpla însă cu restul de 22 hectare ? In prezent se știe că arpagicul necesar nu mai poate fi asigurat. Se impune, așadar, o restructurare a planului, ceea ce, de bună seamă atrage după sine o serie de modificări în organizarea muncii, în sistemul de retribuire ș.a. Or, de acum timpul este destul de înaintat și este necesar ca aceste lucruri să fie clarificate. Direcția agricolă. Întreprinderea pentru producerea și valorificarea legumelor și fructelor împreună cu conducerea cooperativei trebuie să stabilească cu precizie culturile legumicole ce vor fi cultivate în locul cepei, aceștia manifestîndu-și dorința de a munci în așa fel, încît să obțină recolte superioare celor stabilite. Tariful de plăți la 1 tonă produse. Retribuția să fie luate grabnic măsuri de asigurare a bazei materiale cesare și mai cu seamă, să nese aibă în vedere că prin aceste schimbări planul de venituri al cooperativei să nu fie diminuat. Așa cum am arătat mai înainte, la Socol există condiții ca legumicultura să devină o ramură aducătoare de mari turi. Conducerea fermei de venicătre un specialist, inginerul Titus Manovici, cooperatori pricepuți ca Jivco Stefanovici, Jarco Nicolici, Elia Perovici, Mila Vladislavlevici, Emilia Giurcovici și mulți alții, pămîntul bun, dotarea corespunzătoare cu utilaje mecanizate, posibilitățile de irigare, sînt tot atîția factori care pledează pentru o legumicultura avansată. — Din discuțiile purtate în recenta adunare generală a organizației de partid din ferma legumicolă, am desprins interesul cooperatorilor noștri de a obține recolte mari de legume. Comitetul comunal de partid va sprijini în continuare activitatea din grădină, vom lua toate măsurile ce stau în puterea noastră pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite, ne-a spus Ion Gorun, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid. Roșii 142 lei, 150 kg grîu, 500 kg porumb ardei 60 lei, 200 kg grîu 500 kg porumb castraveți 115 lei, 300 kg porumb, rădăcinoase 46 lei, 150 kg porumb cartofi 180 kg cartofi ceapă 33 lei, 160 kg grîu 200 kg porumb S-a autoexecutat! Executorul judecătoresc Cornel Marin din cadrul judecătoriei din Oravița a săvîrșit un șir de fapte incompatibile cu calitatea funcției sale ; profitând ades de buna credință a unor oameni care aveau de achitat ori de încasat sume de bani, s-a apucat să-i escrocheze, storcîndu-le banii, chipurile, în contul unor transporturi, de cele mai multe ori fără a le elibera vreo chitanță. Ca, Emanoil Etalat din Ravens- Gheorghe Baba și Ion Herac din Stancilova, Floarea Vesiotă din Șopotu Nou și alți 7 cetățeni de prin părțile Bozovteiului, au fost astfel „ușurați" cu sume între 100 și 400 de lei. Pentru toate acestea, executorului judecătoresc i s-a desfăcut contractul de muncă, urmând să apară și în fața instanței. . Cu alte cuvinte, Cornel Marin s-a autoexecutat! Duș— întors Pe una din arterele orașului Caransebeș a fost oprit autocamionul 21 CS-752, condus de Ion Cârpaci. Transporta lemn de foc. — De unde sunt lemnele ? a fost întrebat conducătorul auto de către reprezentanții organului în drept. — De la Balta Sărată. — Și unde le duceți ? — La pădure, sunt destinate muncitorilor forestieri de pe șantierul de construcții forestiere din Bucova. Firește, au fost controlate actele. Ele confirmau spusele șoferului. Se naște totuși o întrebare : cine a dispus efectuarea acestor curse lungi de 90 km (Bucova-Caransebeș, dus-întors) din moment ce lemn de foc se găsește din abundență și în imediata vecinătate a șantierului ? Să se rețină: nu-i vorba de un singur transport, ci de circa 60 de asemenea curse, echivalentul a 500 m steri ce trebuie transportați conform repartiției. Asta, da, zicem noi, (dez) organizare științifică ! „Record“ Unii lucrători ai poștei se întrec de la o vreme, să obțină adevărate recorduri în deservirea populației. Deoarece sunt mulți pretendenți la una din medalii, o comisie specială analizează cine de fapt a obținut cel mai important record. Ii supunem spre triere și recenta ispravă a celor care asigură transportul efectelor poștale între Reșița și Duleu. Nu știm ce mijloc au folosit respectivii de au reușit să predea destinatarului din Duleu, după 5 zile (14 — 19 martie) o scrisoare expediată din Reșița. Sîntem convinși că au trebuit depuse mari eforturi deoarece pînă acum o scrisoare nu făcea mai mult de trei zile. Pentru un asemenea record merită felicitați toți participanții, inclusiv cei de la Oficiul Friling. Rubrică realizată de: CORNEL CAR și E. FLORESCU I „ZIUA SĂNĂTĂȚiI" A devenit o tradiție ca în fiecare an, la 7 aprilie, să se sărbătorească în sara noastră „Ziua Sănătății“. Ea coincide cu „Ziua Mondială a Sănătății", hotărîtă de O.M.S. De fiecare dată, această zi constituie un bun prilej de trecere in revistă a activității cadrelor medico-sanitare, de la noi și de pretutindeni, în munca și lupta lor pentru apărarea sănătății. La Reșița, „Ziua Sănătății“ a fost marcată în adunarea festivă care a avut loc in sala de festivități a policlinicii. Au participat cadrele medico-sanitare din municipiu și alți lucrători care își aduc contribuția în această nobilă misiune. Despre importanta evenimentului a vorbit tovarășa dr. Stela Ghițescu, directoarea Spitalului S.M.S. Relevînd grija partidului și statului nostru pentru asigurarea condițiilor optime privind asistenta medicală pe plan national, vorbitoarea a scos în evidență activitatea prodigioasă a corpului medico- sanitar din municipiu in astfel de condiții, in continuă creștere calitativă. In cuvintul său, președintele Filialei județene a Societății științelor medicale, dr. Constantin Chirilă, a prezentat sarcinile cadrelor medico-sanitare în perioada 7 aprilie — 7 mai 1972, perioadă declarată de O.M.S. ca lună consacrată bolilor cardio-vasculare cu tema: „Inima, in inima sănătății“. IBBBBBBBBBBBBBBBB Azi, un „examen“ așteptat cu interes și...emoții: premiera jon amor de F. Schiller Repetiția se încheiase de o jumătate de oră, dar colectivul se afla încă în atmosfera specifică pregătirilor febrile. Explicabil, dacă ne gîndim că se apropie cu pași mari premiera la „Don Carlos“, de Schiller și întregul colectiv al Teatrului de stat din Reșița trăiește intens așteptarea acestui eveniment. Și totuși, de ce, între atâtea puneri în scenă ale teatrului reșițean, tocmai cea de azi este considerată ca ceva deosebit ? O întrebare la care am încercat, în numele spectatorilor, să găsim un răspuns prin dialogul purtat cu MIRCEA AVRAM, regizorul spectacolului. — Prin urmare, de ce „Don Carlos“ și de ce „eveniment" ? — Din mai multe motive. Unul dintre ele, și poate cel mai important ar fi faptul că de mult timp Teatrul de stat din Reșița n-a mai montat un spectacol „clasic“, care să pună la încercare și să valorifice integral potențialul artistic real al colectivului. A te măsura de la egal la egal (altfel nu ai nici o șansă) cu un text a lui Schiller înseamnă a trece o adevărată probă de joc. Intre actorii reșițeni (din generația tînără sau din cei mai vîrstnici) am descoperit, cred, cîțiva buni interpreți ai protagoniștilor din lucrarea scriitorului german. Deși avem un colectiv restrâns, nu am apelat la nici un actor din afara teatrului. Cei care nu aveau inițial datele cerute de personaje au făcut efort să se adapteze, să se apropie de rol. Al doilea considerent, care trebuie neapărat relevat, este actualitatea piesei lui Schiller. Este adevărat că, în ultimul timp, prin montări originale sau prin încercări teoretice, a fost readusă in discuție actualitatea clasicilor. Dumneavoastră ce înțeles prioritar acordați acestui termen ? — Mesajul, înainte de toate. Așa cum unele din ideile „Sturm und Drang“-ului au putut fi transpuse în vremea lui Filip, regele Spaniei, o parte rămîn valabile și pentru epoca noastră. E o lucrare de înalt patos revoluționar ceea ce a făcut ca la prima reprezentare să stârnească proteste. Intre problemele puse cu deosebită claritate de Schiller, cărora lumea contemporană le caută încă un răspuns, sunt cele de libertate națională și libertate de conștiință. — Autorul și-a subintitulat piesa poem dramatic ... — Textul (foarte frumos tradus de academicianul Alexandru Philippide) este străbătut de un puternic flux poetic. Strădania noastră țintește deopotrivă să nu-i știrbească această trăsătură, dar totodată, s-o apropie de spectator, simplificînd și nuanțând acolo unde am crezut că este necesar. — Vom vedea, totuși, o piesă istorică în sensul obișnuit al cuvîntului ? — Numai în măsura în care am reușit să transformăm istoria în adevăr scenic și nu invers. — Cu alte cuvinte, va fi un spectacol modern. Prin ce anume ? — Frazare logică, ritm (nu există pauze între tablouri), concizie (altfel reprezentarea ar dura 5 ore), ridicarea semnificației la grad de simbol. Dar dorința noastră este ca aceste trăsături să le recepteze spectatorii fără explicații și justificări. Vrem ca „Don Carlos” să fie receptat și ca valoare dramatică intrinsecă și ca mesaj social. — Aveți emoții ? — Ca înaintea unui examen important. Dorim să obținem calificativul „foarte bine" cu toții s actori, croitori, sculptori în lemn, tîmplari, pictori, scenografi. Și, dacă se poate ... regizorul ! Emoțiile sporesc dacă îmi amintesc că acum 19 ani am pus în scenă la Reșița o altă lucrare a lui Schiller „Intrigă și iubire“. De atunci însă posibilitățile teatrului, exigențele mele și, normal, așteptările publicului au sporit simțitor. Fiind vorba de „trac" ne-am adresat și unui reprezentant al celor care simt cel mai direct emoția întâlnirii cu publicul — actorii. Iuliana Doru : M-am apropiat cu multă dragoste de rolul reginei. E un personaj de mare frumusețe interioară, purtătorul unor înalte virtuți morale și tocmai de aceea greu de interpretat. Elisabeta pe care deseară o vor vedea spectatorii reșițeni, s-a închegat treptat cu fiecare repetiție și cu mult, mult studiu individual. NICOLAE SÎRBU ■la ai Biii Bii Bi Bii (Urmare din pag. 1) obțină și o producție mai mare. La U.C.M. Reșița, de pildă, numărul mediu scriptic de muncitori nu a avut corespondent decit în mică măsură în producția fizică obținută. Cauza constă fără îndoială și în nivelul de pregătire profesională a redus celor angajați în această perioadă, care nu au putut produce pretențiile impuse de tehnicitatatea uzinei, a procesului de producție. Dar nu numai aceasta a frînat realizarea productivității muncii pe primul trimestru al anului. Mai pot fi amintite întreruperile de producție din timpul schimbului, absențele nemotivate care reprezintă 10 la sută din totalul fondului de timp neutilizat, plimbările inutile prin secții, slaba aprovizionare locurilor de muncă cu materiale și scule etc. Dacă nu se tolerau asemenea neajunsuri, dacă fiecare salariat realiza productivitatea muncii prevăzută, uzina putea realiza o producție suplimentară de peste 4,7 lei. Or, înregistrînd un milioane indice scăzut de utilizare a timpului de lucru, planul producției globale pe trimestrul I a fost depășit doar cu 1,6 milioane lei. Cunoscindu-se toate aceste cauze, conducerea uzinei, alți factori de răspundere trebuie să manifeste o mai mare procupare pentru organizarea mai bună a muncii, pentru înlăturarea neajunsurilor care împiedică pe muncitori să lucreze efectiv pe toată durata schimbului. Aminteam începutul acestor rînduri de collectivul secției motoare Diesel, colectiv care și-a onorat sarcinile. Fără a subestima eforturile depuse trebuie arătat că tovarășii de aici, își pot permite totuși să mențină mașini nefolosite la capacitate, muncitori care se plimbă de ici, colo, etc. Desigur, se pot găsi explicații pentru a argumenta rămînerea în urmă. Intre altele și prin aceea că în lunile ianuarie, februarie, martie au părăsit uzina peste 800 de muncitori și s-au angajat doar ceva mai mult de 600. Unii au plecat să-și satisfacă stagiul militar, dar cei mai mulți rămîneau dacă și conducerea uzinei își înscria pe agenda de lucru soluționarea unor aspecte legate de crearea condițiilor optime de muncă și de viață, de integrare în colectiv. Măsuri hotărîte pentru folosirea rațională a forței de muncă trebuie inițiate și la celelalte unități amintite, care toate folosesc un număr mai mare de salariați, fără a produce și un Volum corespunzător de mărfuri. Cu alte cuvinte și la I.M. Bocșa și la Metaloplast, și la Tehnoloma Caransebeș, neajunsurile în organizarea muncii sunt „acoperite" prin angajarea unui personal suplimentar. Dar, așa cum arată faptele, o asemenea metodă rămîne un paleativ, ea neputînd acoperi deficiențele in pregătirea și folosirea cadrelor, în utilizarea la maximum a mașinilor și a timpului de zi, mai devreme sau mai lucru, tîrziu unitățile amintite nu-și vor mai putea îndeplini sarcinile, deoarece întreprinderea care nu realizează decît 94,3 la sută din sarcina de productivitate — cazul Tehnolemnului — are totuși ceilalți indicatori îndepliniți, înseamnă că sarcinile stabilite nu au o bază reală. Evident, o asemenea „planificare de cabinet“ nu are darul să stimuleze gîndirea creatoare, cum greu de explicat rămîne și acel salt realizat de aceeași unitate în luna martie. Investigînd cauzele pentru care nu toate întreprinderile au atins nivele de productivitate prevăzute, trebuie să spunem că multe din neajunsurile legate de folosirea capacităților de producție, la parametri superiori, sunt o urmare a aplicării cu întîrziere a propriilor măsuri. Deși, sarcinile au fost cunoscute din toamna trecută, nu s-a acționat suficient de ferm pentru crearea condițiilor care să permită muncitorului să folosească efectiv și cu spor cele opt ore. In consecință, încă din această lună este imperios necesar să se urmărească riguros aplicarea în practică a măsurilor desprinse din documentele Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții. Este o îndatorire de onoare a comitetelor oamenilor muncii, a organizațiilor de partid să acționeze ferm pentru atingerea unor nivele înalte de productivitate a muncii. Muncitorii pot să contribuie la înfăptuirea acestei cerințe, realizîndu-și exemplar normele de muncă, folosind intensiv fiecare oră a schimbului. Spre asemenea obiective se cere orientată și munca politică de masă. Ante forme de agitație Prin difevizuală trebuie explicate ce producții se pot obține în plus prin folosirea rațională a forței de muncă, mașinilor și timpului de lucru. Nici o clipă nu trebuie pierdută din vedere, că numai o înaltă productivitate asigură creșterea nivelului de trai. Productivitatea muncii ^uminnruimtumuinnmmimimnnmmmmuimiiimnn'uuimmitiimunmuumuiHHmnmnmnnmmtmmmmnmmvmmiiuHnmmminînnmuHiiiUHiinHHiimiuimin, I 8 APRILIE H REȘIȚA. Muncitoresc : Puterea și Adevărul, seriile I și II (orele 11, 16. 19); Arta : Copacii mor în picioare (orele 11, 15.30, 17.30, 19.30); Cultural : Waterloo, (orele 11. 16. 19).seriile I și II B BÂILE HERCULANE. 23 August: filmul Femei în ofsaid. m CARANSEBEȘ. Tineretului : Atunci i-am condamnat pe toți la moarte. B BOCȘA Progresul : Arna celor 1000 de zile, seriile I și II. Ü MOLDOVA NOUA Minerul : Aeroportul, seriile I și II. 8 APRILIE K REȘIȚA. Premieră Don Carlos dramă de Fr. Schiller (ora 19.30), televiziune SÎMBATA, 8 APRILIE 9.00 Deschiderea de dimineață. Telex. emisiuniiblioteca pentru toți. 9.05 BiVasile Alecsandri (III). 9.40 De vorbă cu gospodinele. 9.55 Tele enciclopedia. 10.40 Bucureștiul necunoscut: „Palatele orașul SIMBATA. Programul I : 6.00 Muzică și actualități. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Miorița 10.05 Selecțiuni din operete. 11.05 Muzică ușoară de Temistocle Popa. 11.15 Radioclub turistic. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Radiorecording. 16.25 Transmisiune directă , meciul de fotbal România — Franța. 18.20 Oreluii. 11.05 Desen animat „Lupul și mielul". 11.15 „Mîndrele“. Program de cîntece și dansuri populare. 11.55 Emisiune de educație sanitară. 12.10 Telejurnal. 15.20 Matineu de vacanță. Aventurile echipajului Val-Vîrtej : „Dinosaurul singuratic". 16.30 Fotbal . România — Franța. Transmisiune directă de la stadionul „23 August". 18.15 Emisiune în limba germană. la serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.30 Expres melodii. Programul II. 6.00 Program muzical de dimineață. 8.05 Tot înainte. 9.35 O nouă interpretare a operei „Africana" de Meyerbeer. 10.05 Evantai muzical. 11.30 Melodii din muzica ușoară. 12.30 Știință, tehnică, fantezie. 13.15 Viața de concert a orașului Ploiești. 14.05 De toate pentru toți. 15.30 Radioșcoala. 16.15 Muzică de carne 17.05 Concert de muzică 19.00 Ritm, tinerețe, dans. 19.20 1001 de seri . Aventurile celor doi căței 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Africa (I). 21.00 Muzică populară. 21.15 Film serial „Invadatorii“. 22.05 Emisiune de divertisment : „Mai ceva ca-n filme. 22.40 Telejurnal. 22.50 Săptămâna sportivă. 23.10 Gala vedetelor. 23.50 Romanțe populară. 17.30 Teatru serial : Să nu uiți, Darie de Zaharia Stancu. 18.20 Pagini simfonice de mare popularitate. 19.05 Melodii de estradă. 20.00 Seară de operă : Lakmé de Leo Delibes. 22.10 Albumul amintirilor: 23.05 Seară de dans. BULETINE DE ȘTIRI ȘI RADIOJURNALE. Programul I. Orele 7.00, 10.00, 11.00, 13.00, 15.00, 16.00, 22.00, 24.00, 2.00, 4.00, 5.00. Programul II . Orele 6.05, 7.00, 9.00, 12.00, 13.00, 14.00, 16.00, 17.00, 19.00, 23.00, 0.55.5 Dacă se face „rabat“ (Urmare din pag. 1) la reglementările în vigoare sursa unor pierderi bănești ocasizionate de cheltuielile cu transportul. Aceste nereguli, cum am mai spus, se datoresc în primul rînd șefilor sectorului transporturi, care, fie că nu au o pregătire de specialitate, fie că nu-și respectă întru totul obligațiile ce le revini Bunăoară. Ion Vîlcu, șef de coloană la O.C.L. Moldova Nouă, a neglijat întreținerea și rarea parcului, întocmirea repansei evidențe clare — completând el personal foile de parcurs — a dat dovadă de o condamnabilă delăsare în muncă, toate acestea oglindindu-se în starea deplorabilă a parcului auto și în funcționarea lui cu mult sub cerințe. Pentru abaterile săvîrșite, el a fost destituit din funcție. Cum de a fost însă posibil ca el să fie tolerat atîta vreme post în care a adus multe într-un prejudicii întreprinderii ? Conducerea O.C.L. nu i-a analizat activitatea, n-a cunoscut nici din aceste nereguli bătătoare una la ochi ? întrebarea este valabilă și pentru conducerile celorlalte organizații comerciale, în special a celor din Anina și Caransebeș. Măcar de acum înainte, ele au obligația să nu scape de sub control activitatea sectorului de transporturi, să nu acorde nici un fel de rabat răspunderii pe care trebuie să o dovedească cei care sunt plătiți pentru ca munca să se desfășoare normal, nu pentru a pune mașinile pe butuci. Desigur, sunt și alte cauze care au dus la o utilizare incompletă a mijloacelor de transport, printre care se numără neasigurarea integrală a necesarului de piese de schimb, lipsa unor ateliere de reparații, mecanici, utilaje și scule,, nerespectarea termenelor de revizii și reparații (de altfel, nici nu există o planificare în acest sens), întreținerea necorespunzătoare a mașinilor de către unii conducători auto etc. Aspectele amintite au fost dezbătute la nivel de direcție județeană, cînd s-au stabilit și măsuri menite să impulsioneze această activitate. Esențial este acum, ca măsurile respective fie integral aplicate în viață să într-un timp cît mai scurt, asttfel încît situația constatată ,să cunoască cît mai grabnic o îmbunătățire simțitoare, iar activitatea de transporturi să contribuie nemijlocit la buna aprovizionare a populației, la reducerea cheltuielilor de un deziderat pentru circulație, rea căruia atît direcția înfăptuicomercială, cît și conducerile organizațiilor comerciale locale trebuie să acționeze în permanență și să acorde sprijinul cuvenit. vremea PENTRU 8 APRILIE 1972 Vreme instabilă, cu cerul temporar noros ziua. Vor cădea averse slabe de ploaie. Vântul va sufla moderat cu intensificări temporare din vest și nord-vest. Temperatura staționară: minimele noaptea vor fi cuprinse intre 2 și 6 grade, iar maximele ziua, între 14 și 19 grade. PENTRU 9 ȘI 10 APRILIE Vremea devine schimbătoare, cu cerul noros. Local vor cădea ploi locale. Temperatura staționară. staționară. PENTRU MUNTE Vreme instabilă, cu cerul noros ; după-amiaza vor cădea averse de ploaie. Temperatura 11 APRILIE 1972 MAREA TRAGERE SPECIALĂ A PRIMĂVERII Se pot cîștiga în număr nelimitat . AUTOTURISME: „Dacia 1300", „Dacia 1100“ și „Skoda S100" EXCURSII în U.R.S.S. și FINLANDA cu trenul pe itinerariul : Moscova — Helsinki — Leningrad. Durata aproximativ 14 zile. BANI Câștiguri de valoare fixă și variabilă. 0 Se extrag 36 numere . Se atribuie 25 de categorii de cîștiguri. DUMINICA ȘI LUNI ULTIMELE ZILE cînd vă mai puteți procura biletele. (161) »MICA PUBLICITATE« PIERDUT legitimație eliberată de I.R.E.T. Timișoara pe nunele Buzzi Gherghina. Declaranlă. (159) SCHIMB LOCUINȚA, Lunca Bîrzavei, Microraionul II, Blocul 30, scara 2. Apartament 17, 2 camere, gaz metan, cu apartament 2 camere in Moroasa, tnde sire, Lunca Pomostului Informații Reșița — strada Corbului nr. 5 scara 2 apartament 15, Tețcău. (160)