Flamura, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 2296-2321)

1972-04-08 / nr. 2302

swnínii/rnntniiiiiimiiniii/niHtr 1 ÍN INTERIOR 5 • AZI, UN „EXAMEN“ AȘTEPTAT CU INTERES ȘI... EMOȚII: PREMIE­RA REȘIȚEANA A SPEC­TACOLULUI CU PIESA „DON CARLOS“. • SPORT — EUGEN AL­MER A STABILIT DOUA NOI RECORDURI NAȚIO­NALE ÎNTR-O SINGURA PROBA. • CADRAN IN­TERNAȚIONAL — DE­CLARAȚIILE SECRETA­RULUI GENERAL AL ORGANIZAȚIEI UNITĂ­ȚII AFRICANE — EVEN­TUALITATEA UNOR CONVORBIRI INDO-PA­­KISTANEZE — ALTE ȘTIRI ȘI TELEGRAME DE PESTE HOTARE. &/////////////////////­////////////////? ANUL XIX, NR. 2302 SIMBATA, 8 APRILIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI DUPĂ ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRIMESTRU PRODOGIIUITATEA MiliUCII — un indicator care impune mai multă atenție • Fiecare întreprindere are rezerve nevalorificate • Organizațiile de partid să intervină mai activ pentru aplicarea măsurilor stabilite # în actualul trimestru trebuie recuperate integral rămînerile în urmă După cum informam la tim­pul potrivit, majoritatea prinderilor industriale din între­ju­dețul nostru au îndeplinit îna­inte de termen sarcinile stabi­lite pentru primul pătrar din al doilea an al cincinalului. Com­parativ cu alte perioade, în fie­care întreprindere consemnăm un salt calitativ, concretizat­­ in­tr-o producție suplimentară, în­­tr-o atitudine mai receptivă fa­ță de nevoile economiei, mate­rializată în respectarea con­trac­telor economice. In acest context general pozi­tiv, consecința unei susținute ac­tivități politico-educative, tre­buie să aducem în discuție din­ nou necesitatea imperioasă creșterii sistematice a producti­­­vității muncii. Fiecare cadru de conducere din întreprinderi este convins că nu trebuie să vină nimeni de nicăieri să găsească resursele de mărire a forței pro­ductive a muncii. Dimpotrivă, la fiecare loc de muncă se poate acționa pe căi multiple pentru a ridica nivelul muncii. In această productivității ordine de idei trebuie arătat că în mai multe unități sporurile cele de producție din trimestrul întîi au la bază creșterea productivi­tății muncii fizice. Așa, de pildă, oțelarii de la Oțelu Roșu, acțio­­nînd ferm pe linia creșterii pro­ducției orare, au reușit să de­pășească sarcinile ce le reve­neau, deși ele sunt sporite față de nivelul anului 1971. O ex­periență care merită consemna­tă a dobîndit și colectivul de jurnaliști de la Reșița. Așa cum ne relata ing. Richard Latinger, directorul de producție al com­binatului, în trimestrul întîi, jur­naliștii au obținut cel mai înalt indice de utilizare atins vreoda­tă. Concomitent a fost redus con­sumul de cocs cu încă 5 kg pe tona de fontă. Un rezultat au obținut și constructorii bun de motoare Diesel, care în trimestru au realizat toți primui indi­catorii prevăzuți. Cu toate acestea am enunțat, încă din titlu, necesitatea acor­dării unei atenții sporite acestui indicator, întrucît nu în toate unitățile economice productivi­tatea muncii s-a ridicat la velele prevăzute. Un calcul ne­a­­rată că, dacă și Uzina construc­toare de mașini Reșița, prinderea minieră Bocșa, între­Uni­tatea de exploatare a lemnului Bocșa, întreprinderile plast Reșița, Tehnolemn Metalo- Caran­sebeș, Granitul Oravița și al­tele, ar fi atins productivitatea muncii planificate, se putea ob­ține o producție globală supli­­m­­ent­ară de aproximativ 10 mi­lioane lei. Rămînerile în urmă, la acest important indicator eco­nomic, impun fiecărui comitet al oamenilor muncii să dezbată te­meinic modalitățile de creștere a productivității muncii. In aceste analize, întreprinse la fiecare loc de muncă, trebuie urmărite în mod stăruitor, cele mai efi­ciente măsuri pentru ca într-un timp relativ scurt să se obțină cele mai bune rezultate. Ce se desprinde dacă investi­găm situația din unitățile enu­merate mai sus ? Fiecare colec­tiv în parte a realizat produc­țiile planificate, a livrat înainte de termen unele sortimente, onorat contractele. Dar toate a­ a­ceste sporuri sunt urmarea creș­terii într-un ritm mai rapid a numărului de salariați. Or, în aceste condiții era firesc să se EUGEN FIERARU (Continuare In vag­a 2-a) Șefii de echipă Alexandru Mayer și Pavel Conțiu împreună cu lăcătușul Alexandru Ma­rius fac ultimele verificări primei carcase pentru hidrogeneratorul de pe Lotru. Boto : I. CARDOȘ Pe teme de protecția muncii In activitatea comitetelor sindicatelor, un loc important îl ocupă preocuparea față de continua îmbunătățire a con­dițiilor de muncă și asigura­rea materialelor de protecție pentru prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesiona­le. In acest scop, ele inițiază o seamă de acțiuni la care parti­cipă mase mari de oameni ai muncii. Consiliul județean al sindicatelor — sub îndruma­rea căruia acestea se desfășoa­ră — ne informează în legătu­ră cu cîteva dintre acțiunile ce au avut loc în ultimul timp. 9 Am consemnat nu de mult, organizarea, la U.C.M. Reșița, a unui concurs care vi­za propuneri concrete pe linia protecției muncii. Datorită în­drumării comitetului sindicatu­lui, a comitetelor sindicale din secții și a organelor adminis­trative, un însemnat număr de propuneri au și fost înregistrate. Ele se referă în principal la sectorul de turnătorii. S-au propus, de pildă, dotarea cu macarale cu electromagnet pentru transportul rămășițelor de la tăierea maselotelor, montarea unui troliu între ce­le două hale la T.O.M., ușurîn­du-se astfel efortul la depla­sarea vagoneților și altele.­­ De curînd, comitetul sin­dicatului din Unitatea de ex­ploatare și industrializare lemnului Caransebeș a anali­­­zat activitatea comitetelor sin­dicale din subunități privind protecția muncii. Cu acest pri­­lej, s-au stabilit măsuri con­crete de îmbunătățire a aces­teia. De menționat organiza­rea — într-un viitor apropiat — a unui control complex la fabricile de cherestea de la Ză­voi și Bocșa. MWESUM IV CN­STM «einwM U.I.C. Ute­riștii Școlii generale din Lăpușnicel au organizat o fru­moasă acțiune dedicată aniver­sării semicentenarului U.T.C.­ după expunerea tovarășei pro­fesoare Doina Topală, care a evocat momentele semnificati­ve din istoria mișcării revolu­ționare de tineret din țara noastră, elevii au prezentat un program artistic. Cătălina Toderescu, Dochia Mitițescu, Ion Răuți, Constantin Pandu­­ru și Ion Iliescu au recitat versuri închinate patriei și partidului. (Petru Țunea, elev). Recent, din inițiativa Co­mitetului județean al U.T.C. și a întreprinderii avicole de stat din Bocșa, în această u­­nitate a avut loc­ un prim și interesant concurs profesio­nal menit să stimuleze preo­cuparea tinerilor în direcția perfecționării cunoștințelor în creșterea păsărilor. In b­aza fazei de masă și a probei scri­se, a fost organizat un con­curs de genul „Cine știe cîș­­tigă“, care a evidențiat pregnanță interesul sporit ca și buna pregătire teoretico-pro­­fesională a tinerelor fete cres­cătoare de păsări din între­prinderea amintită. Firește, emulația i-a desemnat și pe cei mai buni uteciști: Ele­na Stănică, Rozalia Bodor și Aurica Pîrvu care, ocupînd primele trei locuri în con­curs, au fost onorate cu Diplome ale Comitetului ju­dețean U.T.C. și premii în obiecte. (Dr. Leonid Bo­gh­in, întreprinderea Bocșa, Uteciștii din satele Plugo­­va și Valea Bolvașnița, aparți­nătoare comunei Mehadia, au participat la o seamă de în­tâlniri cu militanți comuniști din ilegalitate și membri de partid cu funcții de răspunde­re în conducerea comunei, în­tre care Ion Crăciunescu, Pe­tru Stîngu și Ion Achim. Au fost evocate momente din is­toria U.T.C. și au fost prezen­tate principalele sarcini ce le revin tinerilor în actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre socialiste. (Nistor Pîrvulescu, secretarul Comitetului comu­nal Mehadia al U.T.C.). Intre inițiativele lansate la U.C.M.M.R., Bocșa în cinstea semicentenarului, se află la loc de frunte cea propusă de către tinerii din organizația de la „mecanică“ sub numele „Cel mai bun utecist". Concursul a început la 1 ianuarie și are un regulament stabilit în colabo­rare cu conducerile secțiilor. Pînă în prezent, în fruntea întrecerii s-au clasat uteciștii D. Rothaz, D. Tripon și I. Bod­­nariuc. (Gh. Băiaș, secretar al Comitetului U.T.C. din U.C.M.M.A. Bocșa), avicolă ANCHETA „FLAMURA“ In cele ce urmează vom con­semna cîteva aspecte desprinse cu ocazia unui recent control e­­fectuat în organizațiile comerci­ale din județ pentru verificarea modului de folosire și întreți­nere a parcului auto din dotare. De la bun început, sîntem ne­voiți să menționăm că acțiune — întreprinsă de această către specialiști ai Direcției de inves­­tiții-construcții din cadrul Mi­nisterului Comerțului Interior și ai Direcției comerciale județene — au scos la iveală o serie de nereguli, unele deosebit de gra­ve, care au generat o utilizare incompletă a mijloacelor de transport, gospodărirea nechib­zuită a pieselor de schimb și lubrefianților, ceea ce a influen­a la negativ însăși cheltuielile de circulație a mărfurilor. Dar să exemplificăm, referin­­du-ne mai întîi la coeficientul scăzut de utilizare a parcului, de autocamioane care la nici una din cele 6 organizații comerciale locale nu depășește 75 la sută, iar la Moldova Nouă și Caran­sebeș­ul este și mai scăzut. A­­ceste rezultate persistă de mai nesatisfăcătoare multă vreme, dar nimeni n-a acționat cu e­­xigență și răspundere pentru înlăturarea cauzelor care le-a ge­nerat. La O.C.L. Moldova Nouă, de pildă, au fost zile întregi cînd jumătate din parc staționa, un autocamion așteaptă de peste un an să i se facă reparația ca­pitală, iar o autofurgonetă zace de 5 luni de zile pentru a i se pune un . . . parbriz, timp în care la O.C.L. Produse industri­ale se­ găsea nu unul, ci 7 par­brize de rezervă. E mai ușor să ceri alte însă mult mijloace de transport, decit să le repari pe cele defecte, așa cum au pro­cedat cei de la Moldova Nouă. La O.C.L. Alimentara Reșița, un autofurgonet frigorific este uti­lizat circa 10 ore zilnic pentru o singură cursă cu 2—4,5 tone marfă. De necrezut și totuși a­­devărat, pentru că 7 din aceste ore se pierd deseori­ la fabrica de mezeluri, din cauza defectu­oasei distribuiri a produselor. O asemenea anomalie dăinuia de mai multă vreme, dar nimeni n-a intervenit pentru curmarea ei. De altfel, și în celelalte locali­tăți nu s-a acționat corespunză­tor pentru a se pune capăt u­­nor stări de lucruri care au di­minuat artificial capacitatea de transport existentă, perturbîn­­du-se astfel ritmul normal de aprovizionare a unităților cu mărfurile solicitate. Aceasta și din cauză că responsabilii cu problemele de transport de la unele organizații comerciale au ignorat aplicarea strictă a nor­mativelor și dispozițiilor legale, neglijînd instaurarea unei dis­cipline ferme în evidența tran­sporturilor și folosirea autove­hiculelor. Așa a fost posibil ca multă vreme foile de parcurs să fie completate cu date fictive, necontrolabile, care nici nu s-au predat la timp, nici n-au fost verificate de cei ce au această obligație. Că așa s-au petrecut lucrurile o dovedesc numeroa­sele date hilare trecute în aceste documente de bază, dar care n-au fost sesizate decit de orga­nele de control. De pildă, o au­tofurgonetă de la O.C.L. Anina, cu capacitatea de o tonă, apare în foile de parcurs că a tran­sportat la o cursă ... 5 tone, iar altădată 3 tone ! La Moldova Nouă, un autocamion cu o ca­pacitate de 3 tone, după cum rezultă din scriptele completate în birou, a putut transporta ... 25 de tone în 3 curse ! La fel stau lucrurile și cu distanțele parcurse, care cresc proporțional cu . . . inventivitatea șoferilor și în funcție de benzina consu­mată, înșiruirea unor ne-ar ocupa prea mult exemple spațiu, dar depistarea existenței lor ne întărește și mai mult convinge­rea că în spatele acestor se ascund multe curse ilicite cifre și incorectitudini, grave abateri de R. FAULESCU (Continuare in pag. a 2-a) Dacă se face „rabat“ răspunderii și exigenței, mijloacele de transport ajung pe butuci .­ Șefii închid ochii, iar subalternii își fac de cap 11 Foi de parcurs completate din... burtă și din birou 11 intr-un loc piesele de schimb prisosesc, în altul nu se găsesc! SAPTAMM MERVIOMĂ Joi a luat sfîrșit vizita pe ca­re președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, a efectuat-o în opt țări ale continentului african. Vizita a constituit o afirmare strălucită a României socialiste în arena internațională, o ex­presie a principiilor care stau la baza politicii externe a țării noastre și, în același timp, confirmare­a prestigiului de ca­­­re se bucură această politică, șe­ful statului nostru, patriot și in­ternaționalist înflăcărat, mili­tant pentru înțelegerea între popoare, pentru cauza colaboră­rii și păcii în lume. „Republica Socialistă România, poporul său, prestigiosul șef de stat care sîn­­teți, domnule președinte, suscită admirația lumii întregi în ge­neral și a Republicii Africa Centrală, în particular", declara președintele Jean Bedel Bokassa, cu prilejul vizitei tovarășului Ceaușescu în Africa Centrală. După cum se știe, una din tră­săturile de bază ale politicii ex­terne românești o constituie dez­voltarea relațiilor prietenești și de colaborare cu statele care au scuturat jugul asupririi colonia­le, pe baza principiilor unanim recunoscute ale independenței, suveranității, egalității în drep­turi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Vizita a oferit, din acest punct de vedere, o admirabilă confir­mare a politicii noastre față de tinerele state independente din Africa, creînd un cadru din ce­le mai favorabile pentru adînci­­re și extinderea colaborării României cu aceste țări. In ace­lași timp, ea a constituit o ma­nifestare elocventă a solidarită­ții militante a poporului român cu lupta tinerelor state pentru consolidarea independenței lor politice și economice, împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului. Sintetizînd rezultatele convor­birilor avute cu șefii statelor vi­zitate, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu a declarat: „Vreau să menționez de la început că în toate aceste țări — la conducă­tori, la organizațiile politice — am constatat dorința unanimă de a dezvolta larg colaborarea cu România în toate domeniile de activitate. Ca urmare a a­­cestei voințe reciproce — atât a României, cît și a popoarelor din țările vizitate — s-au stabilit o serie de înțelegeri de cooperare în domeniile economic, tehnico­­științific, cultural, în activitatea comună pentru a asigura popoa­relor noastre o rapidă dezvolta­re economico-socială, bunăsta­rea, fericirea, independența“. Baza cooperării largi dintre România și țările vizitate rezi­dă în preocuparea comună pen­tru asigurarea deplină a inde­pendenței naționale, în dorința asigurării dezvoltării economice și progresului, în preocuparea pentru ridicarea bunăstării ma­teriale a propriilor popoare, pre­cum și în opțiunea­­ acestor țări pentru edificarea unei orînduiri sociale noi. Discuțiile asupra problemei dezvoltării contemporane, ale si­tuației internaționale care s-au aflat pe agenda convorbirilor în fiecare țară vizitată, au confir­mat larga adeziune pentru acele principii pe care România le promovează cu consecvență re­cunoscută și care urmăresc in­staurarea unor relații noi între state și națiuni, asigurînd drep­­­tul fiecărui popor de a-și hotărî singur dezvoltarea. S-a distrat, din acest punct de înre­ve­dere, o deplină identitate de vederi în ce privește lupta potriva politicii imperialiste, îni­a colonialismului și neocolonialis­mului, necesitatea găsirii, în a­­ceastă lume a existenței unor o­­rînduiri sociale diferite, a unor modalități și căi pentru dez­voltarea relațiilor între toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza principiilor coexistenței pașnice. De comun, acord s-a stabilit că trebuie fă­cut totul pentru excluderea din viața internațională a folosirii forței sau a amenințărilor cu forța. Ținînd seama că în Africa co­lonialismul domină încă serie de regiuni, România, în­tr-o con­secventă principiilor politicii sa­le externe, împreună cu repre­zentanții țărilor vizitate și ai mișcărilor de eliberare din An­gola, Mozambic, Namibia și A­­frica de sud a exprimat necesi­tatea și acordul asupra intensi­ficării sprijinului pentru aceste mișcări în scopul victoriei lor în lupta de eliberare. Este un drept sacru al popoarelor care trăiesc încă sub jugul colonial, pe care România îl respectă și îl aplică, ca acestea să folosească toate formele de luptă, inclusiv forma armată, pentru a-și asigura in­dependența, pentru a deveni stă­­pîne la ele acasă. Unele probleme specifice, cum ar fi problema Orientului Apro- I. SOCACIU (Continuare In pag. a 4-a) LA C.A.P. SOCOL Grădina de legume poate și trebuie să-și aducă o contribuție mai importantă la consolidarea multilaterală a unității • Măsurile organizatorice și tehnice sunt la înălțimea sarcinilor A • In structura planului de cultură au intervenit modificări. Aces­tea nu trebuie să fie în dauna veniturilor planificate! Cooperatorii din Socol se si­tuează pe un loc fruntaș pe ju­deț în ceea ce privește produc­țiile realizate la principalele culturi cerealiere, grîu și po­rumb. Ca urmare a terenului fer­til pe care îl dețin, a grijii spo­rite a consiliului de conducere, a specialiștilor și mecanizatori­lor pentru efectuarea la timp și de bună calitate a tuturor lu­crărilor prevăzute în tehnologia fiecărei culturi, recoltele reali­zate au sporit an de an, ceea ce a adus deplină satisfacție, a per­mis unității să-și îndeplinească angajamentele luate față de stat și de membrii cooperatori. în ceea ce privește însă sectoarele zootehnic și legumicol, acestea nu au ținut pasul cu sec­torul vegetal, ceea ce a influen­țat negativ rezolvarea unor pro­bleme bănești privind dezvolta­rea și consolidarea și retribuirea țăranilor cooperativei coopera­tori. Pentru a ieși din impas, în a­­cest an cooperatorii din și-au propus să cultive 80 Secal hec­tare cu legume și cartofi, pro­ducția contractată cu statul ur­­mînd să aducă un venit de a­­proape jumătate milion lei. în­că din toamna anului trecut, s-a acționat cu fermitate, repartizîn­­du-se pentru legume și cartofi cel mai bun teren, cu posibilități de irigat. Au fost administrate îngrășăminte naturale și chimi­ce, iar la desprimăvărare au fost efectuate lucrări de nivelare a solului, pentru conservarea re­zervei de apă și combaterea bu­ruienilor. Cu multă grijă s-a lu­crat la amenajarea paturilor cal­de și însămînțarea în răsadnițe, astfel, vncit de la începutul lunii aprilie au fost asigurate toate răsadurile necesare. In atenția deosebită a comite­tului de partid și a organizației de bază din ferma legumi­colă, se află organizarea judicioasă a muncii, stabi­lirea unui sistem stimula­tor de retribuire a lucrătorilor din grădină pe bază de acord global. Recent, în cadrul adună­rii generale a organizației de bază din fermă, au fost temei­nic dezbătute aspectele privind munca din legumicultură și au fost stabilite unele măsuri care să asigure realizarea producției și a veniturilor planificate. Tari­fele de plată pe bază de acord F. ALEXA (Continuare In oag a 2-a) IN PAGINA A III-A magazin ...de buzunar

Next