Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-26 / nr. 2936

FLAMURA—2936 In ultimul timp, tot mai mulți cetățeni se întreabă ce este cu hîrtia, de ce se impune cu atita acuitate folosirea rațională a a­­cesteia și valorificarea fiecărui gram de deșeu. Răspunsul se de­duce și din comentariile apăru­te în presa noastră, dar și din ce­le publicate în presa internațio­nală. Ziarul „Le Monde“, de pil­dă, în articolul intitulat „Hîrtia, ca și petrolul" releva creșterea explozivă a cererii de hîrtie și produse de papetărie, precum și a costurilor la acestea. Prețul materiei prime — lemnul — a sporit în Franță cu 80—100 la sută, iar al produsului interme­diar — pasta de hîrtie — cu 20 la sută, anunțîndu-se pentru iulie o nouă scumpire a acesteia­­ cu 30 la sută. In semestrul II al anului trecut, Canada, cel mai mare producător în materie, sporit prețul pastei de hîrtie cu a 25 la sută. Scumpirea materiei prime a determinat intensificarea preocupărilor pentru folosirea ra­țională a hîrtiei și recuperarea și revalorificarea maculaturii. Doar cu titlu informativ, amintim că anul trecut în R.F. Germania au fost colectate 2,7 milioane tone de deșeuri de hîrtie. In acest context general, se în­țelege de la sine de ce și în țara noastră — care fabrică hîrtie, dar și importă anual 26 000 de tone — cetățenii sunt chemați să utilizeze rațional hirtia și să par­ticipe în mai mare măsură la recuperarea maculaturii. Anumite cantități de deșeuri de hîrtie sunt colectate și în prezent. Numai că, așa cum afirmă unii specialiști, acestea abia dacă se ridică la 40 la sută din hîrtia consumată. Și atunci, ce rămîne de făcut? Pornind de la realitățile județu­lui nostru, am spune că, o dată cu aplicarea unor măsuri de ra­ționalizare a consumului — aces­tea fiind de acum cunoscute, fie­care colectiv stabilind acțiuni proprii —, este necesar să învă­țăm să nu mai risipim, și întîi de toate să nu aruncăm hirtia folosită, ci să o colectăm pentru a fi revalorificată. Interesîndu-ne mai îndeaproape asupra acestui aspect, am reținut că numai în ultimele 3—4 zile la centrul de colectare din Reșița eu fost predate aproape 5 tone deșeuri. După cum spunea res­ponsabila unității, lunar se string aproximativ 30 de tone de hîrtie uzată. Cantitatea nu este de na­tură să impresioneze pentru că în Reșița, dacă scotocim bine, gă­sim zeci de tone de maculatură. Dacă aceasta nu este recuperată încă, faptul nu se datorează doar cetățenilor, ci și unor imperfec­țiuni ce se manifestă în sistemul de colectare, asupra cărora vom reveni într-un alt articol. Urmărind în municipiu cum se predau deșeurile, am reținut în­să și două fapte meritorii, întîi, unitățile comerciale gospodăresc mai bine hîrtia de ambalaj, pre­­dind sistematic ceea ce le pri­sosește, un exemplu fiind în a­­cest sens și magazinul alimentar nr. 7 din Lunca Birzavei. Al doilea­­ cea mai chibzuită unita­te se dovedește a fi combinatul siderurgic, care anul trecut a pre­dat 31 de tone de deșeuri. Iată așadar că siderurgiștii au în­vățat nu numai să topească mi­nereu și să facă metal, dar șî să „scoată“ materie primă pentru fabricile de hîrtie! Faptul ne-a determinat să încercăm să cu­noaștem mai în detaliu întregul mecanism de strîngere, depozita­re și predare a deșeurilor. ... La serviciul desfacere, so­licităm primele informații. Dar în loc de cifre globale, aici luăm cunoștință de o inițiativă in­teresantă. Conținutul coșurilor de hîrtie din fiecare birou nu mai este deșertat în lada de gunoi, ci într-un sac anume, existent într-o debara. Și așa, la o săptă­­mînă­ două se ridică saci întregi de maculatură. Asemănător se procedează și în celelalte servi­cii. In clădirea C.F.U., unde sînt concentrate mai toate serviciile consumatoare de hîrtii, la fieca­re etaj există o ladă pentru de­pozitarea deșeurilor, întreaga o­­perațiune de colectare a macu­laturii este condusă și dirijată de serviciul administrativ care se ocupă și de prelucrarea și darea ei. Astfel, combinatul pre­are amenajat un depozit unde hîrtiile sunt tăiate și apoi balotate. De­sigur, faptele amintite de noi pot fi socotite mărunte, dar ele ilus­trează atitudinea plină de răs­pundere față de problema în dis­cuție. Poate părea paradoxal la prima vedere, dar de cîțiva ani combinatul predă la D.C.A. mai multă hîrtie folosită, decit can­titatea de hîrtie de birou primită într-un an. De altfel, cum ne spuneau tovarășii din serviciul administrativ, din 1970 — cînd a apărut actul normativ privind obligativitatea organizațiilor și întreprinderilor economice de a preda, pe bază de contract, în­treprinderilor D.C.A. toate de­șeurile de hîrtie și din saci de hîrtie —, combinatul a depășit mereu cantitățile contractate. A­­șa cum arătam, anul trecut au fost predate 31 de tone, cu trei mai multe decit prevedea con­tractul. Anul acesta siderurgiștii au prevăzut din nou să predea 28 de tone maculatură. Nu dis­cutăm dacă această cantitate es­te mare sau mică. Gospodarii combinatului își dau singuri sea­ma de resursele pe care le au și, cum îi știm, nu-și vor crea stocuri supranormative de macu­latură ! De altfel, mai poate evidențiat că programul de pro­fi­xare a fost defalcat — pe servi­cii funcționale și secții produc­tive — în raport cu consumul de hîrtie, sarcina cea mai mare re­venind serviciului administrativ, care a găsit și o formă de sti­mulare materială a personalului care participă la strîngerea, de­pozitarea și predarea deșeuri­lor. Premiile nu sînt prea mari, fiind în raport cu cantitatea de hîrtie colectată, dar cum C.S.R. își realizează trimestrial progra­mul stabilit, oamenii sunt inte­resați să fie gospodari. De fapt, pînă la 20 aprilie a.c., din cele 28 de tone de deșeuri contractate pe 1974, au fost predate 11 tone. Cifra putea fi, desigur, mai mare dacă în secții nu s-ar mai folosi și metoda mai lesnicioasă de a a­­runca hîrtiile la gunoi. Am insistat asupra experienței siderurgiștilor pentru a contribui și în acest mod la generalizarea preocupărilor existente. Mai ales că, pe ici-colo, mai găsim unități industriale care încă n-au înțe­les că hîrtia este mult prea scumpă pentru a ne putea permi­te să nesocotim deșeurile. Iată o întîmplare de dată recentă: Mai mulți cetățeni s-au prezentat la centrul de colectare cu o can­titate însemnată de hîrtie. Sesi­­zîndu-se de volumul exagerat, responsabila centrului din Reșița al întreprinderii de preindustria­­lizare și valorificare, și-a aruncat privirea prin unele din Intuiția a fost confirmată , hîrtii, ma­culatura provenea de la o între­prindere industrială — I.C.M. Re­șița — unde s-au găsit oameni mai comozi, care în loc să se manifeste ca gospodari, au pre­ferat să trimită cîteva camioane la halda de gunoi. Prin grija u­­nor cetățeni, o parte din hîrtie a reintrat în circuitul normal, cealaltă a rămas însă îngropată. Sesizată, întreprinderea a luat măsuri, prevenindu-se un nou transport la groapa de gunoi și astfel, în scripte apere că în ziua de 10 aprilie I.C.M.R. a predat 750 de kg de deșeuri. Intrucît exemplul amintit nu este un caz izolat, ne-am propus să continuăm investigația și în alte unități economice, prin școli și cartiere, mai ales că în discuțiile avute pînă acum au fost formu­late o seamă de propuneri intere­sante. Așteptăm și de la cititori sugestii privind perfecționarea modului de colectare a deșeuri­lor. Eugen FIERARU Cum e mai bine: DEȘEURILE DE HIRTIE ♦ la discreția șoarecilor, ori * > 7 A FOLOSIM GOSPODĂREȘTE? Cîteva întreprinderi argumentează concret eficiența unor preocupări sistematice V Ritm intens la lucrările miniere Angajat puternic în emula­ția națională pentru a întîm­­pina cu succese deosebite a XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, colectivul șan­tierului din Anina al I.P.E.G. Caransebeș obține importan­te realizări în înfăptuirea o­­biectivului principal: îndepli­nirea cu o lună mai devreme a lucrărilor miniere menite să pună în valoare șisturile bitu­minoase. Astfel, in aceste zi­le, muncitorii mineri și sudori raportează îndeplinirea cu șa­se zile mai devreme a preve­derilor de plan pe primele patru luni. In dobândirea a­­cestui succes se evidențiază brigăzile conduse de Gh. Geor­­gescu, Alex­ Grigore, și Pan­­telie Butaru, cele de mineri coordonate de maistrul miner Lucia Glăman. Incepind cu luna martie, ea a condus pri­ma lucrare rapidă de mină, organizind activitatea echipe­lor conduse de minerii Vio­rel Mastan, Petru Berce și Vasile Blănaru. (ION GHI­­NEȚ din subredacția noastră voluntară de la Anina). V ^ TINEREȚE FARA BATRINEȚE... O reîntilnire emoționantă cu tinerețea și prospețimea unui om de 68 de ani.. . A trecut din nou, după ani, prin orașul municipiu și 2 prin redacția noastră Gheor­­ghe Păun, din Craiova. Pasiu­nea sa pentru drumeție a ră­mas aceeași. Mai are de km și încheie turul 4—500 Vine dinspre Caransebeș, țării, pornește spre Oravița, Moldo­­­va Nouă. Ceea ce l-a adus pe meleagurile acestea e deopo­trivă admirație pentru fiecare colțișor al naturii, cit și pen­tru mărețele înfăptuiri din a­­nii noștri. Ieri­ purta același „jurnal de bord" pe care Ni­­colae Iorga își pusese cu mulți ani în urmă semnătura, iar pe piept insigne și monede din vremuri și locuri diferite, de fapt doar o parte din măr­turia a ceea ce se numește pasiune pentru numismatică. Cuvintele calde de apreciere înscrise pe ultimele pagini a­­le acestui jurnal poartă în marea majoritate semnătura unor factori cu munci de răs­pundere în rîndul organiza­ției de tineret, unor tineri, însemne ale prețuirii pe ca­re generația tinără o are față de Gheorghe Păun sînt și mănunchiul acela de (acordate de tineri) de medalii care nu se desparte niciodată. Alăturăm și noi cuvintelor înscrise în jurnal, omagiul nostru... RITMUL SUCCESELOR (Urmare din pag. 1­­perativ, o măsură operativă, care privește direct bunul mers al producției. Mai ales în aceste zile, cînd întregul colectiv s-a angajat în recu­perarea integrală a restanțe­lor din lunile anterioare. O veste nu tocmai curătoare ne parvenea îmbu­după prima lună a acestui an, sec­ția Diesel a rămas restantă față de plan cu 8 motoare. Au existat, desigur, niște pertur­bații în colaborarea cu alte în­treprinderi, care n-au livrat la timp cîteva repere. To­tuși, o asemenea rămînere în urmă cerea ca atenția să fie îndreptată și spre probleme­le interne, care țin în princi­pal de o mai bună organizare. Iată ce ne-a spus tovarășul ing. Ion Tudora, șeful secției, acum, cînd lucrurile au luat o turnură favorabilă: „Proble­ma întreținerii mașinilor re­prezenta pentru noi un serios impediment. Așa că s-a for­­mat o nouă echipă de întreți­nere a utilajelor din 17 lăcătuși și șase electricieni; în același timp, o altă echipă de 16 oa­meni se preocupă de readu­cerea mașinilor la parametri maximi. Ca urmare, defecțiu­nile accidentale, care ajun­geau silnic la 25 — 30, s-au redus cu 30 la sută. Și în sectorul ambielaj, s-a produs un adevărat ment: Ioan Fărcaș — șef revizi­de atelier: „La ora aceasta sun­tem­ la și cu ambielajul. Deși, in citeva cazuri, a trebuit să pregătim oameni din mers, unii fiind plecați la speciali­zare. Chiar la mașina de ale­zat, cei doi strungari, cărora le-am cerut să se recalifice pentru o nouă operație — Ior­­gu Tom­a și Dumitru Rado­­savlevici — s-au adaptat des­tul de repede și cu randa­ment ridicat la noul lor loc de muncă“. Aflăm, de asemenea, că, ți­­nîndu-se seama de importan­ța pentru producție a acestei mașini unicat, a fost pregătit și cel de-al 4-lea om care, oricînd, poate înlocui pe unul dintre ceilalți. Și un alt exemplu e­­dificator. Atunci cînd un a­­gregat de găurit bielă a in­trat în reparație, a fost adap­tat un alt strung cu ajuto­rul căruia să se execute ace­eași operație. Dar, dincolo de o mai bu­nă organizare în cadrul sec­torului, în momentul cînd au sosit materialele necesare, fost nevoie de un efort supli­a­mentar din partea fiecărui lucrător. Recuperarea restan­țelor la secția motoare Die­sel depindea în mare măsură de ambieiaj. Numai astfel se putea intensifica și­ ritmul de montaj. Despre aceasta ne-a vorbit maistrul Cernea, secretarul Constantin organiza­ției de bază din sector : „Ma­joritatea celor care fac efor­turi deosebite sunt, la noi, co­­muniștii. Frezorul Ilie Panait, strungarul Pavel Fabian, lă­cătușii Ion Titirică și Gh. Giuglea și-au dovedit din nou destoinicia in ceea ce priveș­te calitatea lucrărilor, cit și in ritmul de execuție“. Vom mai scrie despre suc­cesele celor de la Diesel. Efor­turile lor de a regăsi ritmul succeselor oe îndreptățesc să­­ vedem în ei. Viața cooperativei agricole (Urmare din pag 1) acționat pentru redarea în circuitul agricol a noi suprafețe de prin defrișări și terenuri îngus­tări sau renunțarea la unele drumuri. Consi­der bună și măsura ca­re s-a luat pentru ca cele 5 ha de vie îmbă­­trînită să fie destinate altor culturi. — Cred că trebuie să se continue cu mai mul­tă fermitate pe această linie, pentru că mai sunt, ce-i drept și alte suprafețe puține, care pot fi cultivate cu ce­reale — spunea la rân­dul său tovarășul Filip Minghel. Poate că n-ar strica o privire în curți­le oamenilor , comuniș­tii ar trebui să fie pri­mii care să dea exem­plu în organizarea unor grădini de legume mo­del în jurul caselor. — înainte de a înce­pe dezbaterea, mi-am aruncat privirea pe gra­ficul din sală care ne informează cum stăm cu producția de­­ lapte — a intervenit în discu­ție tovarășul Varga. Dată fiind Ștefan de­pășirea planului pe pri­mul trimestru, aș pu­tea să zic că stăm bine. Poate că am sta și mai bine dacă de pe supra­fețele cultivate cu fu­raje s-ar obține produc­ții sporite. Spun aceas­ta, pentru că nu trebu­ie să ne fie indiferent cu­ pămînt afectăm ob­ținerii furajelor și la ce preț se ridică zona de nutrețuri. Cursanții, printre ca­re Elena Gomonea, B. Iosif, vorbind despre hărnicia tovarășilor Ma­ria Ritivoi, Florica Chio­­ran, Ana Buholtz, Ion Achimaș și a altor co­operatori, au arătat că ridicarea eficienței pă­­mîntului nu poate fi a­sigurată dacă nu se a­­cordă toată atenția fer­tilizării. La Măureni, a­­nul acesta au fost ferti­lizate culturile de toam­nă cu 250 kg îngrășă­minte chimice, iar pe 70 ha s-au împrăștiat 60 de tone gunoi grajd. Prioritate au de a­­vut in această privință suprafețele destinate culturii cartofului. Dovedind cunoașterea ideilor cuprinse în do­cumentele de partid, a indicațiilor prețioase da­te de secretarul gene­ral al partidului la re­centa Consfătuire cu ca­drele de conducere din agricultură, participan­ții la dezbateri au făcut și critici la adresa bi­roului organizației de bază, a consiliului de conducere al C. A .P. pentru că nu în toate împrejurările au știut să mobilizeze întreaga masă de cetățeni la ac­țiunile întreprinse de consiliul popular, de or­ganizația de partid pen­tru redarea în circuitul agricol a noi suprafețe de teren sau la executa­rea la timp a lucrărilor. Privite și din acest punct de vedere, credem că dezbaterile au la obiect, secretarul fost de partid și președintele C.A.P. reținînd propu­neri valoroase în legă­tură cu îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, activității ge­nerale de educație, ast­fel încît toți cooperato­rii să se simtă răspun­zători față de felul cum este folosit pămîntul și dacă producțiile sînt pe măsura cerințelor ac­tuale, a condițiilor crea­te. o m XXV • Expoziția deschisă la Școala permanentă generală nr. 1 din Oțelu Roșu, întru­nind, prin strădania elevilor, aspecte din istoria unității de pionieri din școală și în­chinată aniversării semicen­tenarului organizației, se îm­bogățește mereu. De curînd au apărut aici noi fotografii în­­fățișînd aspecte din activita­tea generațiilor anterioare de pionieri. (DANIELA STRA­TUL, clasa a VII-a B). • Pionierii din Secu par­ticipă cu hărnicie la înfrumu­sețarea comunei lor. Printre acțiuni au înscris și curățirea rigolelor din întreaga comu­nă. • Explozia florală a pri­măverii a făcut ca parcurile din orașe și sate să se acope­re de cele mai proaspete și neașteptate combinații cro­matice. De declanșarea explo­ziei nu sunt străini nici pio­nierii din întregul județ care au în grijă însemnate supra­fețe de spații verzi. Deci și în aceste zile purtătorii cravate­lor roșii din Oțelu Roșu, Mar­­ga, Reșița, Caransebeș au pu­tut fi întîlniți săpînd, trasînd ronduri, plantînd iarbă și în­tărind bordurile parcurilor.­­ De la cei mai mici, din clasa I, pînă la „cei mari“, uteciști din clasa a VIII-a, cu toții au pus mina și în timp de două ore au reușit să cu­rețe un hectar de izlaz. Prin­tre elevii Școlii generale din Glimboca s-au distins în a­­ceastă acțiune brigăzile de­tașamentelor clasei a IV-a și a VI-a. (GHEORGHE TRUȚA, clasa a IV-a). în legătură cu reluarea cursurilor universitare după vacanță Ministerul Educației și In­­vățsimintului anunță că re­luarea cursurilor universitare după vacanță se va face luni, 6 mai a.c. — C­2­O Ce știți despre GENERALIZAREA TREPTEI I DE LICEU? • BURSE Hotărîrea privind generali­zarea primei trepte a învăță­­mîntului liceal incepind cu a­­nul școlar 1974/1975 stabileș­te și anumite măsuri cu pri­vire la acordarea burselor și a altor forme de sprijinire ma­terială a elevilor. Procentul bursierilor va fi mai mare în liceele de specialitate (36 la sută) decit în liceele real-u­­maniste (15 la sută), procent direct proporțional cu cuprin­derea elevilor în aceste licee: 70 la sută în cele de specia­litate și 30 la sută in cele de cultură generală. Se pot a­­corda de asemenea, semibur­­se. O parte din burse se pot folosi pentru acoperirea chel­tuielilor de transport ale ele­vilor care locuiesc la peste 5 km dus-întors. Pe lângă aces­tea, întreprinderile pot acor­da burse elevilor cere înche­ie un contract pe termen de 5 ani cu întreprinderea pectivă, contract ce intră­res­în vigoare după terminarea trep­tei I de liceu. Acești elevi își vor putea continua studiile liceale la formele de învăță­­mînt seral și fără frecvență care se vor dezvolta. • CONCURS DE ADMITERE Dată fiind obligativitatea cuprinderii tuturor absolven­ților claselor a VIII-a în pri­ma treaptă de liceu, concursul de admitere a fost desființat. Totuși vor fi licee în care nu­mărul elevilor care doresc să-i urmeze cursurile va de­păși numărul locurilor. In a­­semenea situații se vor folosi testele de aptitudini (ce vor fi hotărîtoare în cazul unor li­cee cum sunt: cele de muzică sau arte plastice, de exemplu) și probe de verificare a cu­noștințelor, la obiectele de profil studiate în școala ge­nerală. O importanță deosebită va câștiga în aceste condiții exa­menul medical care va avea și rolul de testare a condiției psiho-fizice pentru meseria a­­leasă. • CLASELE AFILIATE Pentru a înlesni rămînerea elevilor pe teritoriul comunei (orașului), ținînd seama de posibilitățile de transport în comun, de cazare în interna­te școlare, pe baza unui măr suficient de opțiuni nu­ale elevilor dintr-o localitate, pen­tru un anumit tip de liceu, se vor înființa pe lingă aces­te licee, clase afiliate pe te­ritoriul localității respective (sau chiar în localitatea unde se află liceul). Clasele afilia­te trebuie să dispună obliga­toriu de o bază materială constînd în spații de școlari­zare, laboratoare- ateliere șco­lare și cadre cu pregătire co­respunzătoare, la fel ca și cla­sele din unitatea școlară pe lângă care sunt afiliate. în sprijinul orientării școlare și profesionale AZI VĂ PREZENTĂM INSTitUTUL DE Su­BINGINERI Mai mulți elevi, din anii IV și V, ai liceelor din județul nostru, ne-au pus întrebări și ne-au cerut amănunte în legătură cu primul institut de invățămînt superior din Caraș-Seve­­rin — Institutul de­ subingineri din Reșița. Pentru a le înlesni cunoașterea lui, ne-am adresat tovarășului prof. dr. Nicolae Bogoe­­vici, prorector al institutului, care a răspuns cu deosebită amabilitate întrebărilor adresate. — Stimate tovarășe prorector, am dori să ne spuneți citeva cuvinte in legătură cu secții­le institutului. — în anul universitar 1974/1975, vor func­ționa în institutul nostru următoarele secții, pentru cursurile de zi : Tehnologia construcțiilor de mașini grele, Tehnologia sudării, Mașini și aparate electrice (electrotehnică), Pentru cursu­rile de zi durata studiilor va fi de trei ani. Pen­tru cursurile serale în institut vor exista ace­leași secții cu durata studiilor de 4 ani. Pen­tru cursurile serale pe lângă întreprinderi, sec­țiile vor fi: Turnătorie (I.C.M. Reșița) și Defor­mații plastice și tratamente termice (C.S. Reși­ța). Acest ultim gen de cursuri cu durata de 4 ani presupune un angajament prin contract, ca­re stipulează obligativitatea ca, după absolvire, subinginerul să muncească 5 ani în întreprinde­rea cu care a încheiat contractul.­­ Absolvenții liceelor din această promoție se pot înscrie, după angajare, in această formă de invățămînt seral ? — Da, dar cu condiția să aibă o calificare in specialitatea respectivă. Deci ar putea să se înscrie doar absolvenții liceelor industriale, cei­lalți puțind să o facă după calificare, în anul următor. — Vă rugăm să ne faceți cîteva precizări în legătură cu admiterea din anul acesta. — Concursul de admitere va începe în în­treg învățămîntul superior tehnic, la toate for­mele (cursuri de zi, serale și fără frecvență) deci și în institutul de subingineri, la aceleași date ca și în 1973, adică vara la 10 iulie a.c., iar toamna la 5 septembrie a.c. Media minimă de admitere va fi 5. Probele de admitere pentru secțiile institutului de subingineri se vor desfă­șura numai sub formă scrisă la următoarele dis­cipline : 1) algebră, geometrie plană și trigonometrie; 2) fizică (mecanică și electricitate) sau la a­­legere una din disciplinele tehnologice de spe­cialitate (pentru Tehnologia sudării, de exem­plu, în loc de fizică, proba se poate da din uti­lajul și tehnologia sudării, pentru Tehnologia construcțiilor de mașini grele din tehnologia construcțiilor de mașini, iar pentru Mașini aparate electrice din tehnologia fabricării ma­și­ninilor și aparatelor electrice). Programa analitică a materiei de concurs e cea precizată în broșura Admiterea în învăță­­mîntul superior 1973. E de remarcat că anul a­­cesta vom avea, pentru anul I, un număr mai mare de locuri. Să amintim, de asemenea, în legătură cu admiterea, că încă de la 1 februa­rie a.c. s-au organizat consultații pentru candi­dați, consultații ce au loc în fiecare duminică între orele 9 și 11 și vor continua pînă la data concursului. — Ce condiții materiale oferă Institutul de subingineri din Reșița studenților săi ? — Studenții de la cursurile de zi beneficia­ză de burse. Bursierilor li se asigură cazarea în cămin și masa la cantina studențească. Pentru buna desfășurare a procesului ins­­tructiv-educativ institutul dispune de 15 labo­ratoare (în care studenții execută lucrări prac­tice la disciplinele tehnice generale și de spe­cialitate) cum ar fi : laboratorul de electroteh­nică și măsurători electrice, de rezistența ma­terialelor, de organe de mașini și mecanisme etc. La unele discipline de specialitate lucrările se execută direct în laboratoarele și secțiile ce­lor două mari uzine reșițene. Institutul dispune de asemenea, de o bibliotecă, deocamdată de 10 000 de volume, aflată în continuă creștere. — Ce se întimplă cu absolvenții Institutului de subingineri ? — Absolvenții sînt repartizați in producție după aceleași norme și reguli ... și oricare alți absolvenți ai institutelor de invățămînt supe­rior tehnic din țară. După aprecierea noastră cele mai multe locuri pentru absolvenții Insti­tutului din Reșița, vor fi în cele două întreprin­deri I.C.M.R. și C.S.R., precum și în zonă, in ceea ce privește promovarea pe mai departe a tinerilor subingineri. Legea nr. 12, prevede clar posibilitatea ca ei să poată promova în toate funcțiile de conducere, inclusiv în aceea de di­rector ! — Ce ne puteți spune în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare ale institutului ? — încă de la începutul ac­estui an s-au fixat, de către conducerea de partid și de stat, cîteva saloane privind dezvoltarea învățămîntului su­perior în Reșița. Astfel s-a fixat, în vatra orașu­lui, amplasamentul viitoarelor obiective desti­nate acestui scop. Incepind de la toamnă, stu­denții vor fi cazați într-un nou cămin aflat în construcție în Lunca Birzavei, avînd 312 locuri In 1975 va începe construcția unui nou cămin de 400 de locuri și a unei cantine ce va servi 800 mese pe zi. După cum ați putut constata, dragi elevi și viitori absolvenți ai liceelor, Institutul de sub­ingineri, e pregătit să vă întîmpine cu porțile primitor deschise ! P.S. Pentru alte amănunte iată adresa Ins­titutului de subingineri Reșița : Piața V.I. Lenin nr. 1, telefon 1­39 Ol. Rubrică redactată de Ana RAICA _L4 1

Next