Flamura, ianuarie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 3503-3528)

1985-01-15 / nr. 3505

CETĂȚENI AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN , ANUL XXXVII, NR. 3505 « REȘIȚA, MARȚI, 15 IANUARIE 1985 © 8 PAGINI, 1 LEU Să aplicăm cu mare strictețe indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C.al P.C.R. pentru creșterea producției de energie și reducerea consumurilor energetice! t L SUB PREȘEDINȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC (»CUTIE­M C.C. Al P.C. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, duminică, 13 ia­nuarie, a avut loc, la Predeal, ședința Comitetului Politic E­­xecutiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, în cadrul ședinței, Comite­tul Politic Executiv a exa­minat și dezbătut un program privind asigurarea producției de energie și folosirea rațio­nală a energiei electrice, ter­mice, a gazelor naturale, pre­cum și regimul de lucru al unităților economice și socia­le pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicații­lor și orientărilor secretaru­lui general al partidului, pre­ședintele Republicii Socialis­te România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, programul stabi­lește măsuri ferme și eficien­te de organizare a producției și de utilizare cu maximum de spirit gospodăresc a ener­giei electrice, gazelor și căl­durii, astfel incit să se asi­gure depășirea create de condițiile greutăților deosebit de grele ale acestei ierni, de gerurile extrem de mari care au afectat, în ultimul timp, țara noastră și rare au dus la înghețarea Dunării și a gu­rilor interioare, ceea ce a de­terminat reducerea energiei electrice produsă în hidrocen­trale, funcționarea necores­punzătoare a centralelor pe cărbune, diminuind în mod simțitor producția de energie electrică necesară desfășură­rii normale a activității eco­nomice și sociale. Pornind de la această situ­ație, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cerut guvernu­lui și ministerelor, precum și comitetelor județene de partid, organelor și organiza­țiilor de partid să ia toate măsurile pentru ca toate cen­tralele electrice să funcțio­neze la întreaga capacitate și să asigure livrarea de e­­nergie în conformitate cu pre­vederile planului. In mod deo­sebit, s-a indicat să se acțio­neze cu cea mai mare ener­gie pentru ca marile centra­le electrice pe cărbune — Mintia, Ișalnița, Paroșeni, O­(Continuare in pag. a 3-a) In fiecare mină, PRODUCȚIA ZILNICA DE CĂRBUNE­­ PESTE PREVEDERILE PLANULUI Indicațiile secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, măsu­rile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. au determinat, in toate unitățile miniere din Caraș-Severin, acțiuni hotărîte, responsabile, pentru sporirea pro­ducției de cărbune necesar termocentrale­lor patriei, cit și bunei aprovizionări a sec­toarelor siderurgice. Peste tot, mobilizate de organele și organizațiile de partid, co­lectivele de mineri au organizat riguros activitatea pentru ca, in fiecare abataj, producția zilnică de cărbune să depășească sarcinile planificate. • Mehadia. Ieri, așa după cum ne in­forma inginerul Viorel Petruța, majorita­­­­tea brigăzilor minei Mehadia au reușit să realizeze suplimentar față de norma plani­ficată importante cantități de cărbune e­­nergetic destinat termocentralelor. Numai formațiile conduse de Ion Meriu și Cor­nel Caraman au extras în plus 56 tone cărbune. Tot aici, In aceste zile se lucrea­ză la un preabatai, care asigură condițiile ca în maximum o săptămînă în blocul III să intre in funcțiune o nouă capacitate de 70 tone cărbune pe zi. Măsurile luate la începutul lunii contribuie la creșterea vi­tezei de înaintare. In două preabaraje, cu 2 m.l. față de rezultatele lunii decembrie 1984. Și încă un fapt demn de menționat, va fi pusă în funcțiune combina de ex­(Continuare în pag. a 3-a) I.C.M. Caransebeș , în cadrul sectorului de micro­­turbine se realizează o gamă variată de agregate. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Asupra problematicii cu­prinse în cele două rapoarte au luat cuvîntul, în plen, to­varășii Constantin Radu, Ion Văcaru, Gheorghe Oprea, Vic­tor Creangă, Gheorghe Cior­­man, Pavel Nefir, Nicolae Bo­­chiș, Traian Popescu, Nicolae Lăzărescu, Domnesie Ștefan Craia, William Sîrbu, Ritz, Oswald Keller, Valentin Man. In dezbaterile din secțiuni au luat cuvîntul 17 tovarăși. Vorbitorii au dat o înaltă a­­preciere concluziilor, orien­tărilor și indicațiilor desprin­se din Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu, au exami­nat în mod exigent activita­tea desfășurată și măsurile stabilite de organizațiile de partid și conducerile unități­lor economico-sociale, în ve­derea înfăptuirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în anul 1985. Plenara a adoptat planuri de măsuri care asigură trans­punerea în viață a sarcinilor de dezvoltare clară a județului economico-sa­Caraș-Seve­rin. Plenara a aprobat compo­nența activului de partid și a comisiilor pe probleme ale Comitetului județean de partid. In cadrul plenarei au fost desemnați delegații pen­tru Conferința județeană a Frontului Democrației și U­­nității Socialiste, precum și candidații pentru Consiliul județean al F.D.U.S. In cadrul dezbaterilor din plenară a luat cuvîntul tovară­șul Ilie Matei, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. în pagina a 4-a: o am­p­lă relatare de la desfășurarea lucrărilor plenarei Comitetulu­i județean d­e partid. Vineri, 11 ianuarie a.c., la­­ Reșița a avut loc plenara Co­mitetului județean de partid. La lucrările plenarei au par­ticipat membrii și membrii supleanți ai Comitetului jude­țean, membrii comisiei de re­vizie și ai colegiului județean de partid, primii secretari și secretarii comitetelor muni­cipal, orășenești și comunale de partid, activiști de partid, cadre de conducere din uni­tățile economico-sociale. Plenara a adoptat, în una­nimitate, următoarea ordine de zi : Ș8 Raport privind sarcinile ce revin Comitetului județean de partid, organelor și orga­nizațiilor de partid, din Ra­portul prezentat de secretarul general al partidului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, la Con­gresul al XlII-lea al dtilui Comunist Român, Parti­d in Directivele cu privire la dez­voltarea economico-socială a României în cincinalul 1986- 1990 și orientările de per­spectivă pînă în anul 2000 și realizarea planului de dez­voltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1985. El Raport asupra modului în care s-au realizat sarcinile din programul de autoapro­­vizionare a populației cu pro­duse industriale și agroali­­mentare. Cele două rapoarte au fost prezentate de tovarășii Ilie Matei, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid și Nicolae Gîrbă, prim-vice­­președinte al comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean. Plenara și-a desfășurat lu­crările în plen și pe secțiuni. în pag. a 3-a .­ ­ Problema nr. 1 pentru economia națională, pentru viața și munca de fiecare zi . REDUCEREA SEVERA A CONSUMURILOR DE ENER­GIE ȘI COMBUSTIBIL Izvorul rodniciei pămîntului Trenul s-a oprit de cîteva ori, parcă îna­dins, să ne iască cu albul obișnu­­itor al cîmpiei, scri­In sfîrșit, Berzovia. O căutăm pe Maria Iencea, legumicul­toare, șefă de echipă la C.A.P. — E la C.A.P. — Pe vremea asta ? — Da ,da acolo s-a dus, ne-a răspuns so­crul, iar în privire li citeam nerostite­­le-i cuvinte : „Ce vă mirați ?“. Pașii ne-au dus, armonizați parcă de sunetul zăpezii, spre sectorul Acolo am legumicol, căutat-o intr-un birou, dar n-am găsit-o. — Trebuie să a­­jungă imediat. E la zootehnie, s-a dus să rezolve cu finul pen­tru caii pe care-i avem aici la sector — ne asigură ing. Traian Dănilă, șeful fermei legumicole. Acum e zăpadă, nu se poate lucra, dar «~a e prezentă. E su­­fletistă, e mare su­­fletistă. E exact o­­mul potrivit la lo­cul potrivit ! Nu spun vorbă mare. Pentru că Măria, cum toată lumea îi spune aici, întîrzia să vină, inginerul, gîndi cu voce tare : „Cin­e știe pe unde-o fi împingînd acum la căruța cu fin, ca s-o scoată la liman. Sau poate o fi ceva mai grav“. Și ca timpul să treacă mai repede adăuga : „De fapt Măria nu e un erou,dar om mai bun ca ea în legumicul­tura nu există. E din zori pînă noaptea pe cîmp. Nu face numai legumicultură, ci ori­ce ca sectorul să meargă bine. Deși are și ea familie, doi copii, probleme“. (Conf. în pag. a 5-a) Meseria de țăran Luceafărul poeziei românești Eminescu este nu numai cel mai mare poet român, ci și poe­tul a cărui personalitate exprimă, în esențialitatea ei, întreaga spi­­ritualitate românească. In scurta sa viață, Eminescu a căutat, neîn­trerupt, să cunoască și a recep­tat, a asimilat continuu mai toate valorile spirituale perene ale po­porului nostru.Orizontul poetului era atît de cuprinzător, incit, fără exagerare, s-a extins peste întrea­ga geografie spirituală româneas­că. Firește că în acest context se circumscriu și contactele (fie di­recte, fie prin lectură) ale poetu­lui cu climatul bănățean. In ediția de azi a ziarului vom consemna nu atît relația (de alt­fel, mai bine cunoscută) Eminescu și Banatul, cit mai ales, reciproca ei: Banatul și Eminescu (cu alte cuvinte ,interesul bănățenilor pen­tru opera și personalitatea lui Eminescu). • In pag. a 2-a : Mihai Emi­­nescu și contemporanii săi bă­nățeni

Next