Flamura, ianuarie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 3503-3528)
1985-01-15 / nr. 3505
CETĂȚENI AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN , ANUL XXXVII, NR. 3505 « REȘIȚA, MARȚI, 15 IANUARIE 1985 © 8 PAGINI, 1 LEU Să aplicăm cu mare strictețe indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C.al P.C.R. pentru creșterea producției de energie și reducerea consumurilor energetice! t L SUB PREȘEDINȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ȘEDINȚA COMITETULUI POLITIC (»CUTIEM C.C. Al P.C. Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, duminică, 13 ianuarie, a avut loc, la Predeal, ședința Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în cadrul ședinței, Comitetul Politic Executiv a examinat și dezbătut un program privind asigurarea producției de energie și folosirea rațională a energiei electrice, termice, a gazelor naturale, precum și regimul de lucru al unităților economice și sociale pe perioada de iarnă. Elaborat pe baza indicațiilor și orientărilor secretarului general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, programul stabilește măsuri ferme și eficiente de organizare a producției și de utilizare cu maximum de spirit gospodăresc a energiei electrice, gazelor și căldurii, astfel incit să se asigure depășirea create de condițiile greutăților deosebit de grele ale acestei ierni, de gerurile extrem de mari care au afectat, în ultimul timp, țara noastră și rare au dus la înghețarea Dunării și a gurilor interioare, ceea ce a determinat reducerea energiei electrice produsă în hidrocentrale, funcționarea necorespunzătoare a centralelor pe cărbune, diminuind în mod simțitor producția de energie electrică necesară desfășurării normale a activității economice și sociale. Pornind de la această situație, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cerut guvernului și ministerelor, precum și comitetelor județene de partid, organelor și organizațiilor de partid să ia toate măsurile pentru ca toate centralele electrice să funcționeze la întreaga capacitate și să asigure livrarea de energie în conformitate cu prevederile planului. In mod deosebit, s-a indicat să se acționeze cu cea mai mare energie pentru ca marile centrale electrice pe cărbune — Mintia, Ișalnița, Paroșeni, O(Continuare in pag. a 3-a) In fiecare mină, PRODUCȚIA ZILNICA DE CĂRBUNE PESTE PREVEDERILE PLANULUI Indicațiile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. au determinat, in toate unitățile miniere din Caraș-Severin, acțiuni hotărîte, responsabile, pentru sporirea producției de cărbune necesar termocentralelor patriei, cit și bunei aprovizionări a sectoarelor siderurgice. Peste tot, mobilizate de organele și organizațiile de partid, colectivele de mineri au organizat riguros activitatea pentru ca, in fiecare abataj, producția zilnică de cărbune să depășească sarcinile planificate. • Mehadia. Ieri, așa după cum ne informa inginerul Viorel Petruța, majoritatea brigăzilor minei Mehadia au reușit să realizeze suplimentar față de norma planificată importante cantități de cărbune energetic destinat termocentralelor. Numai formațiile conduse de Ion Meriu și Cornel Caraman au extras în plus 56 tone cărbune. Tot aici, In aceste zile se lucrează la un preabatai, care asigură condițiile ca în maximum o săptămînă în blocul III să intre in funcțiune o nouă capacitate de 70 tone cărbune pe zi. Măsurile luate la începutul lunii contribuie la creșterea vitezei de înaintare. In două preabaraje, cu 2 m.l. față de rezultatele lunii decembrie 1984. Și încă un fapt demn de menționat, va fi pusă în funcțiune combina de ex(Continuare în pag. a 3-a) I.C.M. Caransebeș , în cadrul sectorului de microturbine se realizează o gamă variată de agregate. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Asupra problematicii cuprinse în cele două rapoarte au luat cuvîntul, în plen, tovarășii Constantin Radu, Ion Văcaru, Gheorghe Oprea, Victor Creangă, Gheorghe Ciorman, Pavel Nefir, Nicolae Bochiș, Traian Popescu, Nicolae Lăzărescu, Domnesie Ștefan Craia, William Sîrbu, Ritz, Oswald Keller, Valentin Man. In dezbaterile din secțiuni au luat cuvîntul 17 tovarăși. Vorbitorii au dat o înaltă apreciere concluziilor, orientărilor și indicațiilor desprinse din Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu, au examinat în mod exigent activitatea desfășurată și măsurile stabilite de organizațiile de partid și conducerile unităților economico-sociale, în vederea înfăptuirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în anul 1985. Plenara a adoptat planuri de măsuri care asigură transpunerea în viață a sarcinilor de dezvoltare clară a județului economico-saCaraș-Severin. Plenara a aprobat componența activului de partid și a comisiilor pe probleme ale Comitetului județean de partid. In cadrul plenarei au fost desemnați delegații pentru Conferința județeană a Frontului Democrației și Unității Socialiste, precum și candidații pentru Consiliul județean al F.D.U.S. In cadrul dezbaterilor din plenară a luat cuvîntul tovarășul Ilie Matei, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid. în pagina a 4-a: o amplă relatare de la desfășurarea lucrărilor plenarei Comitetului județean de partid. Vineri, 11 ianuarie a.c., la Reșița a avut loc plenara Comitetului județean de partid. La lucrările plenarei au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean, membrii comisiei de revizie și ai colegiului județean de partid, primii secretari și secretarii comitetelor municipal, orășenești și comunale de partid, activiști de partid, cadre de conducere din unitățile economico-sociale. Plenara a adoptat, în unanimitate, următoarea ordine de zi : Ș8 Raport privind sarcinile ce revin Comitetului județean de partid, organelor și organizațiilor de partid, din Raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Congresul al XlII-lea al dtilui Comunist Român, Partid in Directivele cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986- 1990 și orientările de perspectivă pînă în anul 2000 și realizarea planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1985. El Raport asupra modului în care s-au realizat sarcinile din programul de autoaprovizionare a populației cu produse industriale și agroalimentare. Cele două rapoarte au fost prezentate de tovarășii Ilie Matei, prim-secretar al Comitetului județean de partid și Nicolae Gîrbă, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean. Plenara și-a desfășurat lucrările în plen și pe secțiuni. în pag. a 3-a . Problema nr. 1 pentru economia națională, pentru viața și munca de fiecare zi . REDUCEREA SEVERA A CONSUMURILOR DE ENERGIE ȘI COMBUSTIBIL Izvorul rodniciei pămîntului Trenul s-a oprit de cîteva ori, parcă înadins, să ne iască cu albul obișnuitor al cîmpiei, scriIn sfîrșit, Berzovia. O căutăm pe Maria Iencea, legumicultoare, șefă de echipă la C.A.P. — E la C.A.P. — Pe vremea asta ? — Da ,da acolo s-a dus, ne-a răspuns socrul, iar în privire li citeam nerostitele-i cuvinte : „Ce vă mirați ?“. Pașii ne-au dus, armonizați parcă de sunetul zăpezii, spre sectorul Acolo am legumicol, căutat-o intr-un birou, dar n-am găsit-o. — Trebuie să ajungă imediat. E la zootehnie, s-a dus să rezolve cu finul pentru caii pe care-i avem aici la sector — ne asigură ing. Traian Dănilă, șeful fermei legumicole. Acum e zăpadă, nu se poate lucra, dar «~a e prezentă. E sufletistă, e mare sufletistă. E exact omul potrivit la locul potrivit ! Nu spun vorbă mare. Pentru că Măria, cum toată lumea îi spune aici, întîrzia să vină, inginerul, gîndi cu voce tare : „Cine știe pe unde-o fi împingînd acum la căruța cu fin, ca s-o scoată la liman. Sau poate o fi ceva mai grav“. Și ca timpul să treacă mai repede adăuga : „De fapt Măria nu e un erou,dar om mai bun ca ea în legumicultura nu există. E din zori pînă noaptea pe cîmp. Nu face numai legumicultură, ci orice ca sectorul să meargă bine. Deși are și ea familie, doi copii, probleme“. (Conf. în pag. a 5-a) Meseria de țăran Luceafărul poeziei românești Eminescu este nu numai cel mai mare poet român, ci și poetul a cărui personalitate exprimă, în esențialitatea ei, întreaga spiritualitate românească. In scurta sa viață, Eminescu a căutat, neîntrerupt, să cunoască și a receptat, a asimilat continuu mai toate valorile spirituale perene ale poporului nostru.Orizontul poetului era atît de cuprinzător, incit, fără exagerare, s-a extins peste întreaga geografie spirituală românească. Firește că în acest context se circumscriu și contactele (fie directe, fie prin lectură) ale poetului cu climatul bănățean. In ediția de azi a ziarului vom consemna nu atît relația (de altfel, mai bine cunoscută) Eminescu și Banatul, cit mai ales, reciproca ei: Banatul și Eminescu (cu alte cuvinte ,interesul bănățenilor pentru opera și personalitatea lui Eminescu). • In pag. a 2-a : Mihai Eminescu și contemporanii săi bănățeni