Foaia poporului, 1897 (Anul 5, nr. 1-52)

1897-09-26 / nr. 38

Anul IV Nr. 88 Sib­­­u, Duminecă, 14/26 Septemvrie 1897 Prețul abonamentului: Pe un an ..........................3 fl. (6 coroane). Pe o jumătate de an . . . 1 fl. 50 cr. (3 coroane). Pentru România 15 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare In fiecare Duminecă INSERATE se primesc în biroul administraţiunii (strada Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14. Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr. întronarea Românilor. — Desminţirea lui Perczel. — în numărul din urmă am vestit, că ministrul Perczel s’a lăudat în un cerc de cunoscuţi, că el „va înfrâna pe Vala­­chii trădători de patrioți. Această veste a adus-o foaia nemţească „Deutsches Volksblatt” de la Vie­na şi au publicat-o apoi ziarele române şi prietine nou- Ro­mânilor. Dar’ ce să vezi! Ministrului Perczel ’i-a venit nu ştiu cum aceasta desvălire a planurilor lui secrete şi s’a pus pe tăgă­duite. Prin biuroul (deregătoria) telegrafic a vestit peste tot locul, la toate foile, chiar şi la cele româneşti, că el n’a zis nici-când acele vorbe, că n’are de gând să prigonească pe Români şi se ia măsuri aspre împotriva lor, de oare­ce lupta Ro­mânilor s’a domolit şi numai foile mai aţîţă. Adecă ministrul a tăgăduit. Dar’ s’a cam fript, căci corespondentul din Pesta al foii „Deutsches Volksblatt”, la tăgăduirea ministrului scrie foaei, unde şi cum a auzit el aceasta ameninţare, înainte cu două săptămâni — scrie el — mai mulţi deputaţi liberali erau în birtul „Szikezny“ din Pesta şi vorbiau despre arti­­colii eşiţi în „L' Independance Belge“ asupra causei române. Unul dintre ei se exprimă, că totuşi e revoltător, că „aceşti Valachi“ mai află încă creziment în străinătate. La aceasta zise altul: »Lasă-­i și strige, în curând ei vor fi înfrânați. Aci vorbitorul a repetat vorbele lui Perczel, la care ceialalți ziseră, că Perczel de sigur e un om potrivit, ca să înceapă o înfrânare din fundament. Poate deci Perczel să tăgăduiască, dar’ nimenea nu-’i crede, cu atât mai mult, căci cu toţii ştim, că şoviniştii în fundul inimii lor dorind doresc a înfrâna pe Români şi a-’i călca în picioare. întrebarea e numai, că pentru­ ce Perczel a trebuit să se lapede de aceste vorbe? Răspunsul la aceasta ni-’l dă un fapt, care are să se petreacă acum de curând. Ştim, că împăratul şi regele nostru a fost la Bucureşti. Regele Româ­niei avea datorinţa să-ş i întoarcă visita şi a voit să-’l cerceteze astăvară la Ischl (în Austria). Tocmai pe atunci însă erau ape mari şi comunicaţia era întreruptă. Astfel visita dela Ischl a rămas atunci, dar’ regele Carol o va face acum la Pesta şi adecă in 28­­. c. Aceasta este întâm­plarea, din pricina căreia Perczel să lepăda de vorbele cu înfrânarea Românilor. T-a fost ruşine sau poate chiar la porunca imperatului nostru a desminţit ştirea, ca să nu turbure buna prietinie dintre cei doi monarchi, chiar acum, când ei să în­tâlnesc la Pesta. Dar’ osteneala lui Perczel cu tăgă­duirea e de geaba, căci nimenea nu-­l crede, precum am zis. Şi cum adecă să-’l crează, când por­un­cile şi faptele lui arată că el nouă prigoniri pune la cale şi nouă arme făureşte împotriva noastră. Dacă el nu vrea să ne prigo­nească şi sdrobească, să ne răspundă: de ce a fost întemniţat profesorul Dr. Wei­gand? De ce a înmulţit de nou gendar­­meria din Ardeal? De ce în Predeal se deschid numeroase scrisori adresate din România la „persoane suspecte?“ Cu ce scop s’au întins mai departe în Ardeal firele telefonice? Pentru­ ce se fac mereu procese de aţîţare, fără nici un rost şi se aruncă în temniţă bărbaţi şi tineri de ai noştri ? Pentru­ ce se prigonesc şcoalele, aşezâmintele şi foile noastre, precum ce­titorii află câteva caşuri de aceste şi în numărul de faţă, mai la vale. Ei, nu sânt toate aceste dovezi, că înfrânarea Românilor să încearcă ? Ba da, despre aceasta putem fi încredinţaţi şi n’avem decât bine să ne grijim, căci primejdia de sigur ne ameninţă. Numai cât dl Perczel trebue să ştie, că trecut-au peste capul nostru mai mari furtuni şi nu ne-au nimicit, nici nu ne-au strivit. Dacă crede dl Perczel, că el va fi harnic de aceasta, se înşeală! Proces de presă contra „Tribunei“. „ Tribuna“ va avea în curând un nou proces de presă. Fostul redactor responsabil dl Andrei Balteş, care şi acum e în temniţă în Cluj, a fost citat la pertractare pe 5 Octobre n. a. c. pentru articolii publicaţi în nr. 137 al »Tribunei« din anul trecut despre sângerosul măcel din Mehadica. Iată ce scrie în privinţa aceasta »Tri­buna« . Acusat este numai dl Andreiu Balteş deşi s’au fost luat măsuri pentru aflarea au­­torilor Aşa se vede însă, că procuratura, care stă la porunca guvernului, nu se intere­sează atât de autori, cât numai de aceea, ca se dee o nouă lovitură ziarului nostru. Ştim chiar, că guvernul ’şi-a pus de gând să ne ruineze materialiceşte. Şi vom vedea, că şi în acest proces, care probabil, tot cu osîndă se va sfirşi tribunalul ne va pedepsi cu mare amendă de bani. Nu e destul, se vede, că la Mehadica oamenii nevinovaţi au fost împuşcaţi ca nişte câni, nu e destul, că cei rămaşi în vieaţă, ră­niţi şi orfani, au mai fost şi pedepsiţi, acum se caută a ni­ se da şi nouă o lovitură, pen­­tru­ câ am cutezat a arăta lumei acest fapt de revoltătoare barbarie. J­ou osândit politic. O nouă jertfă a şovinismului unguresc este învăţătorul român din Pintic, George Chiş-Micu, care a fost osândit de tribunalul din Cluj, pentru agitaţie, la doui luni temniţă ordinară. Iată istoricul acestui lucru: La sfinţirea bisericii române greco-cat. din Milaşul-mare săvîrşită la 20 Sept. 1894 au fost învitaţi mai mulţi oaspeţi, cărora li­ s’a dat un prânz. în decursul prânzului s’au ţinut mai multe toaste, dintre cari cel din urmă ’l-a ţinut dl George Chiţ­alias Micu, învăţător în Pintic, în onoarea poporului care a lucrat pentru sfântul locaş, lăudând preste tot na­ţiunea română. Aceasta a fost destul, ca protopretorul din Ormenişul-de- Câmpie, care încă a fost de faţă, să-­l arete cu aţiţare. în urma acesteia învăţătorul a fost de mai multe ori tîrît la I tribunalul din Cluj, şi la judecătoria din Teaca­­în 16 Sep. s’a ţinut pertractarea la tribunalul din Cluj, fiind dl Micu osândit, deşi apără­torul Dr. Ştefan Morar a arătat nevinovăţia acusatului. La temniţă. Din Blaj să scrie, că zi­lele acestea a plecat la temniţa din Seghedin teologul loan Simu, din Ciufud, osândit la 4­ luni temniţă. Precum cunoscut este cetitorilor noştri, dl loan Simu, teolog în anul al IV-lea, a fost condamnat alăturea cu părintele V. Moraru şi învăţătorul Crucian Simu toti din Ciufud, de tribunalul din Alba-Iulia, pentru­ că au în­temeiat un cor de ţerani în comuna Ciufud­ lângă Blaj, şi au cântat cu ţeranii: Deşteaptă-te Române. Aceasta, dimpreună cu cele de mai sus sunt »ilustraţii« bune la tăgăduirea ministrului Perczel, despre care vorbim în articolul din fruntea foaiei. Congresul naţional bisericesc. Ex­celenţa Sa Metropolitul Miron Romanul, a conchemat congresul naţional-bisericesc al me­­tropoliei române gr.-or. pe ziua de 1/13 octomvrie c. la 9 oare a. m. la biserica paro­­chială din cetatea Sibiiu.

Next