Foaia poporului, 1899 (Anul 7, nr. 1-52)

1899-01-15 / nr. 1

Psg. 6 FOAIA POPORULUI Nr. 1 »Cetitorilor acestei foi le este cu­noscut că s’au făcut călătoriile, care aveau de scop de a cerceta hergheliile de stat și întocmirile economice din Mező­hegyes, călătorii puse la cale de înaltul minister, care a primit asuprăși a aco­peri din visteria statului cheltuelile de drum pe calea ferată şi cele de întreţi­nere, îndemnul dat de minister a avut răsunet şi la noi. Aproape toate, administraţiunile Reuniunilor noastre economice cercuale au primit să facă, ba unele voiau să aranjeze chiar două excursiuni, dar­ au trebuit să abzică de ele, pentru­ că numai jumătate din excur­siile insinuate au putut fi găzduite. Este natural, că nu numai Reu­niunea noastră agricolă s’a folosit de acest bun prilej de a câştiga cunoştinţe folositoare, ci şi pretori au întreprins călătorii de această natură, aşa că admi­nistraţia hergheliei din Mezőhegyes zi de zi avea oaspeţi. Cei­ ce au întârziat cu înştiinţarea, au trebuit să fie amînaţi pe anul următor, fiindcă e speranţă, că mi­nistrul nu se va lăsa de această idee, prin care se ţinteşte la lăţirea bunei stări a economilor. La excursiunile din anul de faţă au luat parte următoarele 7 Reuniuni economice cercuale: cea din Sibiiu în zilele din 8—9 Iunie cu 103 economi, cea din Sighişoara în zilele din 7—8 Iulie cu 103 economi, cea din Şeica-mare în zilele din 10—11 Iulie cu 124 economi, cea din Elisabetopole în zilele din 3—4 August cu 73 economi, cea din Reghinul­­săsesc în zilele din 3—4 August cu 30 economi, cea din Cohalm în zilele din 22—23 August cu 83 economi şi cea din Mediaş în zilele din 26—27 Septemvrie cu 100 participanţi. Aşadar, 613 mem­bri ai Reuniunei s’au folosit de prilejul de a vede întocmirile economice din Mező­hegyes. Două din grupele excursioni­ştilor, cea din Elisabetopole—Reghinul­­săsesc şi din Mediaş cu o cale au visitat şi pepiniera de viţă americană din Mi­­niş şi Paulis, de unde s’au reîntors cu bogate cunoştinţe«. Sibiiu, 30 Decemvrie n. 1898. Comitetul central al »Reuniunei române de agricultură din comitatul Sibiiu«. Demetriu Comşa, Victor Tordişianu, preşedinte, secretar. 2. Să fie harnici de muncă, tari şi sănătoşi, ceea­ ce au să dovedească prin atestat de la un medic. 3. Atestat de moralitate din co­muna unde se află când înaintează ru­­garea. 4. Atestat, din care să se vadă, că au sfârşit cu bun resultat cel puţin şcoala sătească; cei cu şcoale mai multe vor avă întâietate. 5. Atestat, că au luat parte timp de cel puţin 3 ani ca ajutători la un grădinar, dela care trebue să trimită cartea de calfă şi cea de lucru. Rugarea să fie prevăzută cu tim­bru de 50 cr. şi cu adusele mai sus nu­mite ; ea este de a se adresa ministrului reg. de economie, dar­ prin direcţiunea institutului de grădinărit m. reg. (L. Ménesi-út 45 în Budapesta) până la 15 Ianuarie. Pentru primirea în institutul de grădinărit reg. La 16 Februarie a. c. se începe cursul de tin an pentru ajutătorii de grădinari. Aceştia primesc în institut locuinţa şi toată întreţinerea, în cas de boală capătă şi medicina. Ei au să se îngri­jească numai de îmbrăcăminte şi recin­­sitele de învăţământ, dar­ şi pentru aceste primesc la sfîrşitul fiecărei luni câte 15 coroane. în săptămâna din urmă a cursului tinerii trebue să facă examen, pe teme­iul căruia li­ se dă atestate. De la tineri să cer următoarele: 1. Cel puţin vîrsta de 17 şi cel mult 22 ani, care e de a se adeveri prin atestat de botez. Sfaturi economice. Plantarea viței în păment nesipos. Viile cultivate într’un păment tare nesipos — în năsip sburător — pe care adecă-’l duce vântul, nu pot fi nimicite de mulţii lor duşmani. în un astfel de păment se poate cultiva şi viţa euro­peană fără temere că va fi pustiită. Plantaţiuni de aceste sânt în măsură mare în Francia (Aigues mortes) şi la noi în Bănat, însă viţa plantată în nă­sip poate prospera timp îndelungat nu­mai dacă se poate uda — mai bine prin vărsarea apei — şi dacă se îngraşe cu gunoiu măiestrit. Gunoiul de grajd nu se poate folosi, pentru­ că cu timp pă­mântul s’ar pute atât de mult îmbună­tăţi cu humus, încât filoxera ar afla în el împrejurări priincioase desvoltărei sale. Soiurile cele mai de frunte de în­­grăşeminte măiestrite sânt: Chilisalpetru, făina lui Thoma şi cainiţa. Viile culti­vate în năsip de regulă nu dau un vin de o calitate de frunte (de tot bun), dar­ mult şi totuşi îndestul de bun. Ungerea cu var a pomilor. Un mijloc foarte potrivit pentru preîntimpinarea prăsirei părăsiţilor ani­malici şi vegetali (de plante) este în de­cursul toamnei ungerea trunchiului şi a ramurilor mai groase cu var. Spre acest sfîrşit varul se stinge şi să întrebuin­ţează întocmai ca la spoitul (văruitul) caselor. Foloasele, ce această ungere le dă, sânt următoarele: Dă pomului o coaje lucie şi strălu­citoare şi împedecă formarea muşchiului şi pecinginei. Nimiceşte şi la pomii mai bătrâni acei părăsiţi vegetali, cari nu au putut fi depărtaţi cu răzuitoarea şi pe­ria de pomi. Ea reţine insectele de a-­şi pune ouăle pe coaje, care nimfele (pă­puşile) şi omidele lor de a ierna în cră­­pături sau sub coaje. Ea îngreunează eşirea omidelor din ou, a fluturilor şi muştelor din larve. Unul din cele mai mari foloase, ce le aduce cu sine spoirea cu var, este scutirea în contra gerului. Schimbările grabnice ale temperaturei aerului, înghe­ţarea şi desgheţarea repede a coajei este cât se poate de vătămătoare pomi­lor. Faţa albă a coajei însă se încălzeşte mult mai încet şi mai puţin decât cea colorată mai întunecat. Prin spoirea cu var economul pre­văzător împedecă încălzirea grabnică şi prea mare a coajei în zilele cu soare de peste iarnă şi prin aceasta îşi scuteşte pomii în contra stricăciunei gerului. Pomii tineri încă să se spoiască cu var, pentru­ că ei sânt mult mai supuşi îngheţului decât cei mai bătrâni. De sine se înţelege, că coloarea va­rului să nu se întunece prin amestecarea vre­unei alte materii. Făcându-se acest lucru, altfel destul de lesnicios, n’am ave prilejul trist de-a vede atâţia pomi istoviţi înainte de vreme. Ridicarea plantelor prin îngheţ. . In iernile fără zăpadă gerurile fac ca legumile plantate în liber s. p. sărată ş. a. să se ridice, pricinuind cu chipul acesta multă pagubă. Ele trebue apăsate domol la locul lor şi să se adune pământ pe lângă ele. Din traista cu poveţele. Răspunsuri. Abonentului nr. 1873. Cel mai bun lucru cel puteţi face este să plătiţi, ca să scăpaţi de cheltueli. In treburi de asigurare trebue să fiţi cu mare băgare de seamă, şi să nu daţi crezământ vor­belor agenţilor, cari de multe­ ori promit marea cu sarea, numai ca să facă asi­gurări, fiindcă pentru ei acesta e isvorul de traiu. înaintea legei însă nu aceea e hotărîtor ce vorbesc agenţii, ci ce sub­scriu oamenii. D-voastre cu bunâ seamă a-’ţi subscris cambii despre taxele de asigurare, car’ cambiile trebuesc plătite cu ori­ce preţ. Plutiţi-le deci ca să scă­paţi de spese, care altă­ dată fiţi mai cu băgare de seamă. Abonentului Nr. 2540, în S — Ştiri grânare înfiinţate pe seama bisericei şi şcoalei din partea comitetelor bisericeşti şi şcolastice, cari le chivernisesc întocmai ca şi altă avere bisericească-şcolastică, înaintând an de an socoatele consistorului Statutele acestor grânare negreşit au fost întărite de autorităţile bisericeşti, adecă de consistor. D-voastră nu ne scrieţi, dar’ noi ne temem, că nu aţi cerut în calitate de comitet şcol.-bis, apro­barea statutelor, sau că consistorul însuşi a dat în timpul din urmă de greutăţi neînlăturabile în ce priveşte aprobarea, ori că chiar neînţelegerile dintre d-voa­stră îi va fi dat prilej de a nu­ le aproba. Am fi dorit să ştim motivele, din cari statutele grânarului n’au fost aprobate. Dacă însă nu v’ar succede a câştiga aprobarea dela consistor nici în modul arătat mai sus, nu vă rămâne alta decât să traduceţi în 1. maghiară statutele din vorbă şi să cereţi aprobarea lor din partea ministrului de interne, adecă să faceţi întocmai ca cei din Dobreşti. Abonentului I. P. în M. Frata. Dacă ne aducem bine aminte, în cauza din întrebare am mai răspuns odată în anul trecut în acel înţeles vă răspundem şi astă-dată. Afacerile de avere a­le copiilor orfani şi ale celor nelegiuiţi, le are în grije scaunul orfanal comitatens, unde trebue să se facă arătare sau numai cu gura din partea mamei ficiorului, sau

Next