Foaia poporului, 1905 (Anul 13, nr. 1-52)
1905-11-26 / nr. 46
Pag 616 FO&BA ^OF©l®Lll Ne. 46 Din şcoală împreună cu domnii preoţi ne-am dus la masa ospitală a colegului Bozoşan, unde s’au toastat pentru Escelenţia Sa dl Dr. Victor Mihály — pentru preoţime şi înveţătorime. După aceea ne-am dus la hotelul »Steaua» — unde avea să se ţină producţiunea coralădeclamatorică. Era pe la orele 7 *« când colegul Bozoşan cu coriştii săi să urcă pe bună şi-şi începe producţiunea cu cântarea pre »Rugăciune». — Corul era bine alcătuit, cei mai mulţi îmbrăcaţi în mândrul vostru costum românesc. A urmat apoi poesia cea frumoasă »Doină» de Coşbuc, frumos declamată de d-şoara Anica Stuchirean. După aceea s’a cântat cu corul poesia »Răsunetul dela Crişana* la care s’au distins cântăreţele: Elisav, Filip şi Lucreţia Ivan. A urmat alte 2 cântece frumoase, dupâ ce d-şoara Eugenia Necşa învăţătoare declamă cu succes poesia »Limba strămoşilor» de George Simu. S’a mai cântat apoi mai multe poesii, apoi în pausă s’a jucat de tinerimea din Bertan »Căluşerul» şi »Bătuta». — Astfel s’a finit producţiunea, dar’ era şi vremea căci şi drăgălaşele domnişoare aşteptau cu nerăbdare să se înceapă dansul, carele a durat pănă în zori de zi. Mih. Tătar, înv. Adunare de invitători in Săscior. Ţara Oltului, Noemvrie 1905. Adunarea generală de toamnă a învăţătorilor gr.-cat. din vicariatul Făgăraşului, s’a ţinut la 12 Noemvrie st. n. a. c. în comuna Săsciori. Memorabilă va fi aceasta adunare In analele acestui despărţământ din mai multe puncte de vedere, cum se va vedea mai jos. După oficiarea serviciului divin se Întrunesc toţi membrii presenţi în număr de 24, în sala şcoalei. Pe lângă aceştia s’a prezentat neobositul şef tractual, iubitul conducător al dascălilor dl Iacob Macaveiu, vicariu archiepiscopesc. Ca distinşi oaspeţi am avut pe dnii preoţi Maximilian Recean, Alecs. Şerban, Vaier Dimboiu şi I. Motoc, pe lângă acea şi harnicul notar al cercului, dl Traian Herszényi. Veteranul prezident al acestui despărţământ fiind bolnav, a trimis o scrisoare prin care face cunoscut starea debilă corporală în care se află. Fiind elevii adunaţi în şcoală, la Invitarea adunării prezidează Rev. D. vicar, în decursul lecţiei practice. Colegul local Ioan Cociş, îşi desvoaltă cu dibăcie tema practică din geometrie despre »linii şi forma lor«, care a succes pe deplin. Urmând constituirea respective alegerea noului birou prin votare secretă, au obţinut încrederea colegilor din acest harnic despărţământ dini : Octavian Popp prezident, Ioan Cociş secretar, V. Fărcaş, cassar, Andreiu Stroia, bibliotecar şi D. Stănuleţ, delegat pentru adunarea centrală. S’au scos în relief meritele fostului prezident loan Popp şi i s’a votat mulţămită protocolară pentru meritele depuse în serviciul cauzei. Ne mângâie acea speranţă numai, că In persoana noului prezident, a dlui Octavian Popp, înv. dirig. în Vad, am câştigat iarăşi un bun conducător, fiind dânsul nu numai un valoros dascăl, dar’ şi bun scriitor pedagogic, din care motiv a fost ales ca colaborator al »Foii scolastice« din Blaj, car’ în adunarea generală a Reuniunii înv. gr.-cat. archidiecesari din Noemvrie, ţinută în Blaj, i s’a conferit premiul de 50 coroane în aur din partea Ex. Sale dlui Metropolit, pentru tema sa. Se dă după acea cetire disenaţiunilor lucrate din partea harnicilor învăţători George Turdean din Dejani şi G. Fetu din Hârseni, pe cari comisiunea esmisă le a aflat de foarte bune şi instructive şi disertanţilor li s'a votat mulţămită protocolară. Urmează raportul comisiunei pentru încassarea taxelor şi înscrierea de membrii noi, constătătoare din cassarul Fărcaş, I. Cociş şi Andrei Stroia. O mare bucurie şi însufleţire a produs în adunare vestea, că pe lângă cei zece membrii fondatori cei avem, au binevoit a se mai înscrie în aceaşi calitate alţi patru membrii în persoanele în: domni Maximilian Recean, preot şi notar districtual în V.Recea, Alecsandru Şerban, preot în Voila, Valeriu Dimboiu, preot în Sebeş şi T. Herszényi, notar în Iaşi. Afară de acea părintele Ioan Motoc s-a înscris ca membru ordinar al despărţământului. Acest fapt a produs mare însufleţire şi dorim mult, ca pilda dată să găsească mulţi imitatori. Trecând adunarea peste mai multe chestii administrative, s’a ascultat raportul despre adunarea generală a Reuniunii din Blaj din 8 şi 9 Nov. a. c. din partea delegatului Octavian Popp, care raport s’a luat la cunoştinţă. Despărţământul îşi va ţinea adunarea de primăvară în comuna Poşorta, cu ocazia examenului de vară şi unde va diserta dl Andreiu Stroia. Prezidentul în cuvinte frumoase mulţămeşte tuturor cari au contribuit la splendida reuşită a acestei adunări şi închide şedinţa. După isprăvirea tuturor agendelor oficioase, ne-am întrunit la o animată masă comună, unde s’au ţinut mai multe toaste. La 7 ore seara a urmat o producţiune declamatorică-teatrală cu cântări, aranjată de harnicul coleg I. Cociş. S’a distins învăţătorul Galacteon Ganea, prin declamările sale, iar’ înv. Cosma din Vad, a dat dovadă că este un bun cântăreţ. Pieza »La sate« jucată de tinerimea din sat a succes pe deplin Laudă se cuvine aranjatorului Cociş pentru buna primire ce ne-a făcut. In general succesul moral şi material a fost splendid. Leonic, representaţie teatrală Vineri, în 17 Nov. a. c. Au fost predate două piese: »Poştaşul dragostei», comedie In 3 tablouri de N. Rădulescu-Niger şi cunoscutul vodevil »Arvinte şî Pepelea» de V. Alexandri. Rolele principale în piesa primă au fost în mâni fericite; au fost predate anume de d-nele Ana Axente (Elodia Savel) Elena Crişan (Aspasia) şi dl Dumitru Axente (Emil Dunescu). Rolele celelalte, jucate de d-rele Alexandrina Bariu (Elvira Surean) şi Elisava Buzdughină (Niculina), mai departe de d-nii Nicolae Bulea (Ghiţă Savel) şi Ioan Petraşcu (Cesar Borunean) încă au fost achitate îndestulitor. Dacă piesa n'a succes aşa bine, nu este a să căuta aceasta în jocul persoanelor, ci în piesă însăşi. N. Rădulescu-Niger a vrut să creeze o comedie, cu un sufet à la Dumas, şi aranjatorii n’au luat în seamă, că ce străină e nouă viaţă aceea de salon, care o reprezintă el în comedie, ne luând însă nici acea în seamă, că, har Domnului, n’am ajuns încă, cel puţin noi Ardelenii, acolo, să ne putem amusa asupra lumei »Damei cu camelii». Nici ca comedie nu poate fi chiar numărată, căci afară de figura mai bine succeasă a lui Dumescu şi a Aspaziei, nu prea găsim în celelalte role elementul comediei. Cu atât mai bine a succes »Pepelea şi Arvinte* vodevilul acesta classic, classic atât în privinţa humorului cât şi al comicului. Cine nu cunoaşte piesa aceasta, care nu -şi a petrecut asupra şiretului Pepelea şi asupra bătrânului Arvinte, care pică el în groapa săpată lui Pepelea. Las’, că au şi fost predate admirabil aceste două role de dl Dumitru Axente, un adevărat Pepelea atât în exterior, cât şi în jocul plin de vieaţă, şi dl George Moga, care, mai cu seamă în scena, unde să chirchileşte bătrânul Arvinte, a jucat cu o adevărată măestrie. In decursul piesei într’una a ţinut rîsetul, adevărat homeric al publicului şi aplause zgomotoase au rechiemat de mai multe ori pe dl Moga şi Axente pe bună. Un lucru trist însă am constatat Se vede, că publicul nostru românesc nu să prea interesează de săraci, cărora era destinat venitul curat, căci teatru n’a fost aşa de plin, după cum era aşteptarea şi după cum ar fi trebuit să fie. Sper însă, că la concertul, care va avea loc Sâmbătă în 25 Noemvrie st n. vor veni în număr mai mare, ajutând pe vrednicul conducător al reuniunei, dl Victor Tordăşianu, în ajungerea nobilelor sale scopuri. Gia. Teatru român în Sibiiu. — Representaţia teatrală, dată de »Reuniunea socialilor români din loc». — După aproape trei luni, de când n’am avut ocasiunea să auzim vorbă românească în teatru, s’a resolvat brava reuniune să ne procure earăşi o seară românească, dând o Podoaba caselor noastră La redacţia »Foniei Poporului« în tipografia Henric Meitzer (Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 12) a apărut — chipul bisericei-catedrale ortodoxe române din Sibiiu, — un tablou de toată frumseţea, în mărime de 22 cm. nalţime şi 11 cm. lăţime, adecă aproape în mărimea (formatul) »Foii Poporului. Tabloul este escelent esecutat, (autotipie) pe hârtie fină, înconjurat cu cadru ornamentic (pase-partout), încât el formează podoaba oricărei case româneşti. Preţul cu pase-partout ( cor. (fi porto 10 bani). Fără pase-partout 60 banişi porto 10 bani).