Foaia poporului, 1905 (Anul 13, nr. 1-52)

1905-11-26 / nr. 46

Pag 616 FO&BA ^OF©l®Lll Ne. 46 Din şcoală împreună cu domnii preoţi ne-am dus la masa ospitală a colegului Bo­­zoşan, unde s’au toastat pentru Escelenţia Sa dl Dr. Victor Mihály — pentru preoţime şi înveţătorime. După aceea ne-am dus la hotelul »Steaua» — unde avea să se ţină producţiunea corală­­declamatorică. Era pe la orele 7 *­« când co­legul Bozoşan cu coriştii săi să urcă pe bună şi-­şi începe producţiunea cu cântarea pre »Rugăciune». — Corul era bine alcătuit, cei mai mulţi îmbrăcaţi în mândrul v­ostru costum românesc. A urmat apoi poesia cea frumoasă »Doină» de Coşbuc, frumos declamată de d-şoara Anica Stuchirean. După aceea s’a cântat cu corul poesia »Răsunetul dela Cri­­şana* la care s’au distins cântăreţele: Elisav, Filip şi Lucreţia Ivan. A urmat alte 2 cân­tece frumoase, dupâ­ ce d-şoara Eugenia Necşa învăţătoare declamă cu succes poesia »Limba strămoşilor» de George Simu. S’a mai cântat apoi mai multe poesii, apoi în pausă s’a jucat de tinerimea din Bertan »Căluşerul» şi »Bătuta». — Astfel s’a finit pro­ducţiunea, dar’ era şi vremea căci şi drăgălaşele domnişoare aşteptau cu nerăbdare să se în­ceapă dansul, carele a durat pănă în zori de zi. Mih. Tătar, înv. Adunare de invitători in Săscior­. Ţara­ Oltului, Noemvrie 1905. Adunarea generală de toamnă a învăţătorilor gr.-cat. din vicariatul Fă­găraşului, s’a ţinut la 12 Noemvrie st. n. a. c. în comuna Săsciori. Memorabilă va fi aceasta adunare In analele acestui despărţământ din mai multe puncte de vedere, cum se va vedea mai jos. După oficiarea serviciului divin se Întrunesc toţi membrii presenţi în nu­­măr de 24, în sala şcoalei. Pe lângă aceştia s’a prezentat neobositul şef trac­­tual, iubitul conducător al dascălilor dl Iacob Macaveiu, vicariu archie­­piscopesc. Ca distinşi oaspeţi am avut pe dnii preoţi Maximilian Recean, Alecs. Şer­­ban, Vaier Dimboiu şi I. Motoc, pe lângă acea şi harnicul notar al cercului, dl Traian Herszényi. Veteranul prezident al acestui des­părţământ fiind bolnav, a trimis o scri­soare prin care face cunoscut starea debilă corporală în care se află. Fiind elevii adunaţi în şcoală, la Invitarea adunării prezidează Rev. D. vicar, în decursul lecţiei practice. Colegul local Ioan Cociş, îşi des­­voaltă cu dibăcie tema practică din geo­metrie despre »linii şi forma lor«, care a succes pe deplin. Urmând constituirea respective ale­gerea noului birou prin votare secretă, au obţinut încrederea colegilor din acest harnic despărţământ dini : Octavian Popp prezident, Ioan Cociş secretar, V. Fărcaş, cassar, Andreiu Stroia, biblio­tecar şi D. Stănuleţ, delegat pentru adu­narea centrală. S’au scos în relief meritele fostu­lui prezident loan Popp şi i s’a votat mulţămită protocolară pentru meritele depuse în serviciul cauzei. Ne mângâie acea speranţă numai, că In persoana noului prezident, a dlui Octavian Popp, înv. dirig. în Vad, am câştigat iarăşi un bun conducător, fiind dânsul nu numai un valoros dascăl, dar’ şi bun scriitor pedagogic, din care mo­tiv a fost ales ca colaborator al »Foii scolastice« din Blaj, car’ în adunarea generală a Reuniunii înv. gr.-cat. archi­­diecesari din Noemvrie, ţinută în Blaj, i­ s’a conferit premiul de 50 coroane în aur din partea Ex. Sale dlui Metro­polit, pentru tema sa. Se dă după acea cetire disenaţiu­nilor lucrate din partea harnicilor învă­ţători George Turdean din Dejani şi G. Fetu din Hârseni, pe cari comisiu­­nea esmisă le a aflat de foarte bune şi instructive şi disertanţilor li­ s'a votat mulţămită protocolară. Urmează raportul comisiunei pentru încassarea taxelor şi înscrierea de mem­brii noi, constătătoare din cassarul Făr­­caş, I. Cociş şi Andrei Stroia. O mare bucurie şi însufleţire a produs în adunare vestea, că pe lângă cei zece membrii fondatori cei avem, au binevoit a se mai înscrie în aceaşi calitate alţi patru membrii în persoa­nele în: domni Maximilian Recean, preot şi notar districtual în V.­Recea, Alecsandru Şerban, preot în Voila, Va­­leriu Dimboiu, preot în Sebeş şi T. Herszényi, notar în Iaşi. Afară de acea părintele Ioan Motoc s-a înscris ca membru ordinar al des­părţământului. Acest fapt a produs mare însufle­ţire şi dorim mult, ca pilda dată să gă­sească mulţi imitatori. Trecând adunarea peste mai multe chestii administrative, s’a ascultat ra­portul despre adunarea generală a Reu­niunii din Blaj din 8 şi 9 Nov. a. c. din partea delegatului Octavian Popp, care raport s’a luat la cunoştinţă. Despărţământul îşi va ţinea adu­narea de primăvară în comuna Poşorta, cu ocazia examenului de vară şi unde va diserta dl Andreiu Stroia. Prezidentul în cuvinte frumoase mulţămeşte tuturor cari au contribuit la splendida reuşită a acestei adunări şi închide şedinţa. După isprăvirea tuturor agendelor oficioase, ne-am întrunit la o animată masă comună, unde s’au ţinut mai multe toaste. La 7 ore seara a urmat o pro­­ducţiune declamatorică-teatrală cu cân­tări, aranjată de harnicul coleg I. Cociş. S’a distins învăţătorul Galacteon Ganea, prin declamările sale, iar’ înv. Cosma din Vad, a dat dovadă că este un bun cântăreţ. Pieza »La sate« jucată de tineri­mea din sat a succes pe deplin Laudă se cuvine aranjatorului Cociş pentru buna primire ce ne-a făcut. In general succesul moral şi ma­terial a fost splendid. Leonic, representaţie teatrală Vineri, în 17 Nov. a. c. Au fost predate două piese: »Poştaşul dra­gostei», comedie In 3 tablouri de N. Rădu­­lescu-Niger şi cunoscutul vodevil »Arvinte şî Pepelea» de V. Alexandri. Rolele principale în piesa primă au fost în mâni fericite; au fost predate anume de d-nele Ana Axente (Elodia Savel) Elena Crişan (Aspasia) şi dl Dumitru Axente (Emil Dunescu). Rolele celelalte, jucate de d-rele Alexandrina Bariu (Elvira Surean) şi Elisava Buzdughină (Niculina), mai departe de d-nii Nicolae Bulea (Ghiţă Savel) şi Ioan Petraşcu (Cesar Borunean) încă au fost achitate înde­­stulitor. Dacă piesa n'a succes aşa bine, nu este a să căuta aceasta în jocul persoanelor, ci în piesă însăşi. N. Rădulescu-Niger a vrut să creeze o comedie, cu un sufet à la Dumas, şi aranjatorii n’au luat în seamă, că ce străină e nouă viaţă aceea de salon, care o reprezintă el în comedie, ne luând însă nici acea în seamă, că, har Domnului, n’am ajuns încă, cel puţin noi Ardelenii, acolo, să ne putem amusa asupra lumei »Damei cu camelii». Nici ca comedie nu poate fi chiar numărată, căci afară de figura mai bine succeasă a lui Du­­mescu şi a Aspaziei, nu prea găsim în celelalte role elementul comediei. Cu atât mai bine a succes »Pepelea şi Arvinte* vodevilul acesta classic, classic atât în privinţa humorului cât şi al comicului. Cine nu cunoaşte piesa aceasta, care nu -şi a petrecut asupra şiretului Pepelea şi asupra bătrânului Arvinte, care pică el în groapa săpată lui Pepelea. Las’, că au şi fost predate admirabil aceste două role de dl Dumitru Axente, un adevărat Pepelea atât în exterior, cât şi în jocul plin de vieaţă, şi dl George Moga, care, mai cu seamă în scena, unde să chirchileşte bă­trânul Arvinte, a jucat cu o adevărată măe­­strie. In decursul piesei într’una a ţinut rî­­setul, adevărat homeric al publicului şi aplause zgomotoase au rechiemat de mai multe­ ori pe dl Moga şi Axente pe bună. Un lucru trist însă am constatat Se vede, că publicul nostru românesc nu să prea interesează de săraci, cărora era destinat venitul curat, căci teatru n’a fost aşa de plin, după­ cum era aşteptarea şi după cum ar fi trebuit să fie. Sper însă, că la concertul, care va avea loc Sâmbătă în 25 Noemvrie st n. vor veni în număr mai mare, ajutând pe vrednicul conducător al reuniunei, dl Victor Tordăşianu, în ajungerea nobilelor sale scopuri. Gia. Teatru român în Sibiiu. — Representaţia teatrală, dată de »Reuniunea socia­­lilor români din loc». — După aproape trei luni, de când n’am avut ocasiunea să auzim vorbă românească în teatru, s’a resolvat brava reuniune să ne procure earăşi o seară românească, dând o Podoaba caselor noastră La redacţia »Foniei Poporului« în tipografia Henric Meitzer (Sibiiu, strada Măcelarilor Nr. 12) a apărut — chipul bisericei-catedrale or­todoxe române din Sibiiu, — un tablou de toată frumseţea, în mărime de 22 cm. nalţime şi 11 cm. lăţime, adecă aproape în mărimea (formatul) »Foii Poporului­. Tabloul este escelent esecutat, (au­­totipie) pe hârtie fină, înconjurat cu cadru ornamentic (pase-partout), încât el formează podoaba ori­cărei case ro­mâneşti. Preţul cu pase-partout ( cor. (fi porto 10 bani). Fără pase-partout 60 bani­­şi porto 10 bani).

Next