Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-11-26 / nr. 47

onor. asoc. p^tru literatura R ^ preţu| unu| exemplar: 1 Leu Str. Şaguna 6 Dumineci, 26 Noemvrie 1022............................ . vl. .. No 47 Apare în fiecare Dumirită $ #&pare în fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli­­tică-popiorală ,înfiinţată la anul Î8Q2 PREŢUL ABONAMENTULUI Pe ea aa . . . .. . . . Lei 40.— Pe o jumătate de an ... . . . Lei 20.*— *Pe un pătrar de an ... . Lei 10.— Pentru America $ dolari pe un an întreg .jp g*tasrM ■■■■ iTim­ur., uhui Redacţia şi Administraţia: Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 12 (lângă poştă) ■=£===? -=^-^r=z=srs======^==ggiesiBg • Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „'Foaia­ Poporului'­­ . INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 1 St Preţul inseratelor: Un şir petit 3 Lei pentru fiecare publicare Un eveniment politic Unirea partidului democrat cu partidul naţional român in politica partidului naţional Idri Ar­­■deai şi Banat am ajuns la o mare snăspântie. Şi cum adecă? Prin faptul, că acest partid pe viitor nu va mai fi numai al Ardelenilor şi Bănăţenilor, ci şi al fraţilor stostri din vechiul Regat. După pertractările purtate în­­săptă­­­nţân­ile din urmă, într­e fruntaşii acestor două partide, s-a ajuns la următoarea înţe­legere: Toate organizaţiile partidului de­­m­ocrat (fost sub conducarea răposatului Tache Ionescu), intră în partidul naţional. Această unire nu schimbă însă progra­mul, nume­le şi conducerea partidului naţio­nal, cari rămân cum au fost Se ţinteşte­­numai întărirea partidului naţional şi în­tinderea Lui şi în vechiul Regat, ca astfel la un moment dat să poată lua, — fie chiar şi singur, — conducerea ţării, care n nu mai poate fi mult condusă ca până acum. Dar se vor întreba cetitorii noştri: Ce fel de oameni sunt în acest partid, despre care n'a­­ auzit aşa mult? Răspundem: sunt partizanii regretatului Tache Ionescu, care atât înainte de războiu, cât şi după războiu, avea cea mai mare dragoste pentru Ardeleni şi realizarea idealului naţional. Partidul democrat a lui Tache Ionescu nu­ a fost nici când un partid aşa m­are, cum bunăoară este cel liberal; el nici nu e organizat cu bănci şi alte întreprinderi de câştig, ca partidul liberal. In schimb, Tache Ionescu a avut în jurul lui o seamă de oameni învăţăţi, cu inimă pentru neam şi ţară, ca şi azi se alătură la partidul na­ţional. Iar aceasta e­­un folos real pentru par­tidul nostru, ca să poată ajunge la condu­cerea ţării. Noi avem în Ardeal şi Banat toată suflarea românească pe partea noa­stră. Numai coadele de topor ori slabi de înger s-au dat încoace şi încolo. Nu ne este însă uşor a organiza poporul din vechiul­­Regat. Aceasta cade de acum încolo, în­­sarcina oamenilor fostului partid democrat. Şi credem, că ei o vor şi face. La aceasta îi ajută numele bun al partidului naţional şi faptul, că fostul partid democrat are destui oameni cu carte. Ei trebue acum nu­mai să se pună pe organizarea şi lumina­rea aiasseîo/... Considerând acestea, aprobă?» întru toste pasul făcut de conducerea partidului «nostru. Ne bucuram m­ai m­ult de unirea w partidul democrat. — C#w am aderenţi *nai puţini, da r cu greutate, — pa dacă * ar $ făcut ceva alianţă mai strânsă cu ţă­răniştii. Partidul ţărănesc are im nu­me fru­mos sunător, dar nu e organizat; după a­­ceea ne îndoim în planurile lui Stere, care în 1016 s’a dat cu Nemţii, iar acum, cu unii din jurul lui, bate i un fel de coardă socia­listă, ba aproape comunistă. Pe noi Arde­lenii nu ne încântă o astfel de politică, care tot aşteptam să o schimbe dl Miha­­lache... Duminecă şi Lunia trecută, când parti­dul naţional a ţinut o măreaţă adunare ju­­deţană la Cluj, au fost venit la Cluj şi delegaţii partidului democrat, spre a face înţelegerea de unire. Aceasta s’a şi în­tâmplat, astfel că d­omnii­­delegaţi Deruşi şi Cămărăşescu, foşti miniştri. Luni seara au plecat cu lucrul isprăvit. Marţi 21 Nov. s’au întrunit la Bucureşti la 150 delegaţi ai partidului democrat (foşti miniştri, pro­fesori universitari, senatori, deputaţi şi alţii din toată ţara), cari la unanimitate au ho­­tărît intrarea în partidul­­naţional, al cărui preşedinte rămâne şi mai reparte dl Maniu. Din adunare s-a trimis­­apoi dlui Ma­niu la Cluj o telegramă, prin care i­ se aduce la cunoştinţă hotărîrea luată. Tele­grama e subscrisă de toţi cei de faţă şi cuprinde­­multe nume ilustre. In legătură cu acest ji­are eveniment în viaţa Partidului naţional, s’a convocat Comitetul central de a Buto la Cluj, pe ziua de 28 Noemvrie, ora 3 a. Comitetul executiv şi parlamentarii Partidului naţional se întrunesc în şedinţă in ziua j de 27 Nov. la ora 3 de la. In­­aceste şedinţe se va hotărî unirea partidelor" şi din partea Ardelenilor. Se vor lua măsuri pentru ţinerea congresului la Alba-Iulia şi se vor discuta amănunte de organizare. Intre altele e vorba, că sediul partidului se va imuta la Bucureşti, comite­tul central executiv va fi ales în număr egal din ambele părţi etc. puţin aceasta ne-o arată telegramele tri­mise domnilor Brătianu şi Iorga, cari nu pot fi privite ca simple acte de curioasie, ci au şi o semnificaţie politică. Conţinutul acestor două telegrame sunt o dovadă vie despre duhul primej­dios, care a copleşit o bună parte a preo­ţimi noastre ortodocse. Precum să vedem în Congres a domnit spiritul lui Lazar şi nu a lui Niculae. Sau poate ambii sfinţi plutesc acuma în una şi aceeaşi apă? Să analisăim deci textul celor­­două telegrame Pe domnul Ionel Brătianu preoţimea ardeleană, sau mai bine zis aşanumitul Congres, îl întimpină cu încredere şi nă­dejde de bine în opera sa patriotică şi proclamă de îndrumător de ţară. Aşadar, şeful guvernului, care a pus­­la cale hoţiile săvârşite în alegeri e­ în­drumâtor şi nu dărâmător de ţară. Pe sem­ne, congresul catehetic a fost congresul prezidenţilor de alegere, cari au făcut şi tolerat hoţiile săvârşite în noaptea sfân-­ tului Arthur. întreg poporul ardelean e convins, că guvernul liberal e cel mai rău şi ticălos guvern, pe care l’a avut Româ­nia Mare şi cu toate acestea congresul îl întimpină cu încredere. Am văzut state, cari s’au separat de biserică, dar n’am văzut încă biserică, care să se fi separat de popor. Nu cumva vrea congresul catehetic să pregătească sat­ să desăvârşească această separare? Din telegrama adresată dlui Nicolae lorga rezultă, că precum dl Brătianu este îndrumătorul de ţară în cele politice , domnilor congresişti, aşa dl lorga este în­drumătorul lor în cele bisericeşti. Noi cre­dem, că dl lorga ar fi mai satisfăcut, daci s’ar schimba rolurile şi ar fi dânsul în­drumătorul de ţară şi dl Brătianu îndru­mătorul de biserică ... Evident, că telegrama adresată dlui Iorga stă în strânsă legătură cu ţinuta sa faţă de atitudinea episcopilor greco-ca­­tolici, care atitudine a avut darul să fie esploatată pentru aţâţarea urei confesio­nale. Nu voim să ne ocupăm din acest prilej mai pe larg cu urmările întriadevăr dezastroase, pe cari le poate avea lupta confesională deslănţuită cu o uşurinţă într-­­adevăr criminală; totuşi trebue să ne ri­dicăm hotărît glasul în contra acestor por­niri primejdioase. Dacă cei întruniţi In congres ar fi fost într’adevăr stăpâniţi de credinţa, ci o restaurare morală să impune, atunci con­gresul catehetic în joc de expediarea unor telegrame cu ascuţiş politic şi confesional ar fi putut trata de pildă următoarele temei 1. însemnătatea poruncii a opta, cai. Preoţimea ortodoxă şi politica Ar­caul acesta l-am primit de la o persoana cu rol pi trecut frumos In viata a pa­tru politici­ De aceea pu­blicăm articolul, din care reiasă e­­nergie şi convingere, iar nu gânduri ascunse şi slugărnicie, cum trădează altă. Redacţia Poli. In zilele trecute preoţimea ortodoxă s*a întrunit la Sibiu într’un congres cate­­hetic. Pagubă, că acest congres n*a ră­mas numai pe lângă catehism, ci a făcut şi tutele escursmni pa teren politic, eet

Next