Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-06-10 / nr. 23

Pag. 1 Politica externă Conferinţa de la Lausanne. Turcii se mişcă greu. Şefii delegaţiilor puterilor aliate a trebuit din nou să intervină la Ismet Paşa, ca să lucreze şi să se hotărască mai iute asupra unor chestii. Dorinţa generală e să ajungă odată la sfîrşitul pertractă­rilor şi încheierea definitivă a păcii. Turcii s’au lăsat cu totul de cererea lor asupra insulei, azi romanească, Ada-Caley. Asupra evacuării Constantinopolului din partea trupelor aliate, delegaţii marilor puteri au p­ropus ca acea­­sta să se facă după subscrierea contractului de pace de către guvernul turcesc din Angolia şi de parlamentul uneia din ţările invitate la Conferinţă. Germania să pregăteşte cu o nouă o­­fertă de despăgubiri către Francezi şi Bel­gieni. Consfătuirile Germanilor durează de multă vreme, fiind între ei deosebiri de ve­­deri, de unde să deduce, că nici noua ofertă nu va mulţimi pe Francezi. Ocupaţia Ruhr-ului aduce cu sine con­tinue mişcări, într-o parte sau alta. Aci sunt greve şi nemulţumiri contra armatei franceze de ocupaţie, aci mişcări comuniste cu ascu­ţiş contra guvernului german, care abia mai poate da ajutoarele cerute de cei ce nu lu­­crează. Interesantă e împrejurarea, că ar­mata franceză nu face­­nimic contra mişcării comuniste a civililor nemţi, întrucât aceasta e îndreptată contra guvernului german. Aşa spun ştirile din ultimele zile. Ungaria. Prim-ministrul ungar ■ Bethlen a făcut săptămânile trecute o călătorie la Paris, Londra şi Roma, cu scop de a mijloci ir. străinătate un împrumut pentru refacerea Ungariei. A şi primit ceva promisiuni, dar­ bani încă nu. Acum se svoneşte, că ministrul de externe francez i-ar fi spus lui Bethlen, că Franţa doreşte oare­cari garanţii cu pri­vire la îndepărtarea regentului Horthy, care ţine legături cu cercurile monarhiste germane. Bulgaria. Partidul ţărănesc, care con­duce de prezent Bulgaria, a hotărît să poc­nească o luptă mai pronunţată contra comu­niştilor bulgari. Dintre aceştia mulţi au spre pildă locuinţe mari, în cari guvernul va băga tot comunişti, dar de cei săraci, ca să pună la probă ideia de egalitate a celor dintâi. Urcarea listei civile a fost propusă Parlamentului, din partea gu­vernului. Legea s’a şi votat. Astfel lista civilă a Regelui nostru (adecă leafa lui) s’a urcat la 10 milioane lei (din cami 700 mii în aur). Până acum a fost 2 milioane, iar înainte de răsboiu era 1 milion 200 mii lei. Dotaţia prinţului moştenitor a fost sporită de la 500 mii lei la 2 milioane lei (din car­ 150 mii în aur), după ce înainte de răsboiu era 300 mii de lei. O platite din aceşti­ sume se va plăti însă după cursul aurului. Poate în urma împrejurării, că membrii Curţii Regale umblă mult şi în străinătate, unde sunt diferiţi bani şi valori, a căror bază e totdeauna aurul. în Urmai acestei plăţi lista civilă nu mai e însă 10 milioane, ci vreo 37 milioa­ne în lei, iar a prinţului moştenitor vreo 7 milioa­ne, după cursul de azi al leului. Din prilejul hotărîrii, ca o parte a listei civile să fie plătită după cursul aurului, s’a adus în discuţie chestia: Dacă primul slujbaş al statului capătă o parte din leafă după cu­rsul aurului, atunci asta ar trebui să se întâmple şi cu ceialalţi funcţionari! Bine­înţeles, că aşa ar fi să fie, zicem şi noi. Dar de unde să se ia atâta bănet? Salare tot mai mari, cu ore puţine de lucru, e greu a se înfăptui pentru mulţime! FOAIA POPORULUI Preţul lanoi In ţară la noi, încă nu s’a fixat preţul lânei în anul acesta. In legătură cu aceasta, după informaţiile ce le avem până acum, putem dita următoarele amănunte: Marile fabrici din ţară încă n’au început a face cumpărări. Motivul este pe deoparte lipsă de bani, pe altă parte nădejdea că mai târziu vor putea cumpăra mai ieftin. Fabricile Mari s’au cartelat (unit) şi nu vreau să dea decât preţul din anul trecut: până la 80 lei kilogramul de lână ţigae (din Dobrogea şi B­asa­rabia), iar pentru lână dela noi (din Ardeal) 45—50 lei kilogramul. Unele fabrici au zis, că cumpără numai cu condiţia, ca m­narfa să o plătească peste câteva luni, ne­­având acum bani. In faţa acestor stări, ar fi potrivit, ca oamenii noştri oieri încă să se adune la­olaltă şi să se înţeleagă asupra preţului. Să vândă toţi la un preţ, într-un sat. Iar oierii din diferite sate d­­ asemenea să se înţeleagă la­olaltă. Dacă s’au unit fabricile, să se unească şi producătorii de lână. Se mai spune, că guvernul cere fabricilo­r să vândă postavurile mai ieftine. Fabricile, la rîndul lor, ar vrea să bată în jos preţul lânei, pentru ceea ce sperează şi ajutorul gu­vernului. De prezent însă preţul lânei e liber în interiorul ţăii, numai din ţară afară nu se poate scoate. O maximare a preţului în ţară cu greu se va putea face. Dar, dacă s’ar întâmpla, ca leul să se urce, aceasta aduce scăderea preţului la bumbac, care na­tural că va trage după sine şi scăderea pre­ţului la lână, respective preţul acesteia nu s’ar mai urca. Aceste amănunte le putem da de pre­zent. Din ele se poate vedea, că preţul lânei I încă nu e fixat şi fixarea lui pentru anul a­­­­cesta atârnă dela mai multe împrejurări. La timp vom mai da şi alte amănunte. Acum mai amintim numai aceea, că în Dobrogea pro­prietarii de oi încă simt pe cale a se uni laolaltă şi voesc a vinde la un preţ, semănăturilor şi pomilor roditori, în unele părţi din judeţele Braşov, Făgăraş şi Târ­nava mare, Cluj. In mai multe părţi din jurul Clu­jului ia căzut grindină, în zilele de 3 şi 4 Iunie. Sunt pagube în semănături şi pome­­turi. Aceleaşi ştiri se anunţă şi din părţile Sătm­arului. Diciosânmărtin. In zilele dintâi ale lui Iunie s’au abătut furtuni cu grindină asupra judeţului nostru. Semănăturile şi pomii au suferit. In comuna Ganfalău a trăznit în o casă, care a luat foc. In Cuştelnic a fost trăznită o vacă pe hotar. Sibiu. Peste oraşul nostru a dat o ploaie frumoasă Sâmbătă seara. Era de mult aşteptată. Luni şi Marţi a fost vân. Marţi seara a plouat din nou. Mercu­ri, când scriem aceste şire, e vânt rece, dovadă că a dat şi grindină prin împrejurime. Gaidri, ploii cu grindini şi furtuni De la 1 Iunie încoace domneşte un timp foarte schimbăcios în multe părţi ale ţării. România de ari e foarte înti­nsă, cu loc şes, dealuri şi munţi. E deci de înţeles şi timpul schimbăcios într-o parte sau alta. In cele următoare dăm ştirile despre timpul din ul­timele zile. Bucureşti. In ultimele zile ale lui Mai peste Capitală a dat o căldură foarte mare. In ziua de Vineri 1 Iunie la ameazi, au fost 31 grade Celsius în umbră şi 52 grade în soare. In aceste zile s’a anunţat căldură şi secetă şi d­in alte părţi ale ţării. Pentru Bu­cureşti mai e neplăcută şi împrejurarea, că e lipsă de apă. Izvoarele, cari aduc apa în oraş, au început a scădea. Tot aşa şi apa Dâmboviţei. Constanţa. Duminecă 3 Martie a căzut asupra oraşului o ploaie cu grindină aproape de mărimea oului de porumb. Grindina a­­ ţinut o jumătate de oră şi a făcut mari strică­­j ciuni. Ferestrile prăvăliilor fără obloane şi I multe geamuri au fost sparte. — Tot Dumi-­­ necă, la Hotin, Feteşti şi Călăraşi deasemenea­­ a căzut grindină, făcând mari stricăciuni. Mizil Duminecă la ameazi, 3 iunie, s’a­u produs rupere ele nori asupra oraşului şi a comunelor Gura Vadului, Fântânele, Valea Dobrei, Sătuc şi alte comune din jur. Au­­ fost nimicite viile, pomii şi recolta câmpului. Braşov. După mai multe zile de căl­dură, care ajunse 23 grade în umbră, Du­mineca trecută a venit ploaie cu furtună, al­­ cărei centru pare a fi fost valea Oltului. S’au făcut pagube mai mari sau mai mici. Preţul cerealelor Urcarea leului a bătut în jos preţul ce­realelor în porturile Constanţa, Braila şi Galaţi. Negustorii, cari cumpără pentru ex­port, sunt ai Mare rezervă. Urcându-se leul, ei capătă în valută străină, un preţ mai mic ca până acum. Preţurile la bursă în 4 iunie au fost:, Braila: orz 37.500 lei vagonul, ovăs 37.900 lei, porumb 37.400 lei; Galați: orz 37.500 lei, ovăs 37.800 lei, porumb 37.600 lei; Con­stanța : orz 37.900 lei, ovăs 38.300 lei, po­rumb 38.000 lei; Tulcea: orz 37.000 lei. Reforma Agrară Comisia judeţeană Sibiu, la 5 iunie­­, a început din nou desbaterea apelurilor în legătură cu exproprierea. In zilele viitoare sunt puse la ordinea zilei următoarele ape­luri : Sâmbătă 9 iunie, cercetare locală în cauza apelului sătenilor din Porumbacul de­­ jos pentru exproprierea moşiei comunei poli­­­­tice Avrig; Marţi 12 Iunie: cercetare locală în cauza apelului consilierului agricol privi-­­ tor la expr. moşiei com. Tăimăcel şi apelul­­ preotului ortodox din Tăimăcel privitor la expropr. moşiei bis. ort. din Tăimăcel; Metr­ouri 13 Iunie: cercetare locala în cauza ape­lului locuitorilor din Chirpăr relativ la ex­proprierea locurilor de casă din Chirpăr Joi 14 Iunie: cercetare locală la apelurile com. şi sătenilor din Bendorf şi Alţina pri­vitor la expropr. moşiei com­. pol. Alţina; Vineri 15 Iunie: cercetare locală penttru ape­lurile Gustav Binder privitor la expropr. moşiei lor din Sadu, apelul advocatului Statu­lui, com. pol. Cisnădia, sătenii din Rîusadului şi Tomas Binder privitor la exprop. moşiei comunei Sadu. Sâmbătă, Duminecă şi Luni, 16—18 Iunie, cercetări locale în cauza ape­lului comunei Reşinar şi a com­s. agricol pri­vitor la expropr. moşiei com. pol. Cisnădioara, apelurile comunelor Bungard, Cisnădioara, T. Binder, comunele Sadu, Cisnădie şi Re­şinar privitor la exprop. moşiei comunei Cis- I­nădia, apelurile G. Mesch şi I. Klein privi­­­­tor la moşiile lor din Cisnădie.­­ Celelalte­­ pertractări se vor publica în numerii viitori. Cursul banilor la Bucureşti, în 6 iunie, a fost în valută ur­mătorul: francul francez 12 lei, lira ster­lină 870 lei, dolarul 195 lei, lira italiană 9 lei, francul elveţian 34 lei, coroana cehă 5.80 lei, 100 mărci germane 35 bani, 100 coroane austriace 25 bani, 100 coroane un­­ga­re 3.80 lei, dinarul 2 lei.­­ Leul la Piaris din nou s’a urcat, pe ziua de 4 Iunie, dela 7.70 la 8.20 centime. In urma acestei știri, cursul banilor străini a scăzut ceva la București, pe ziua de 5 Iunie. No. 23

Next