Foaia poporului, 1923 (Anul 31, nr. 1-52)

1923-06-10 / nr. 23

On. M°c- penWU ytetatura PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an............................. Lei 60.— Pe o jumătate de an........................Lei 30.— Pe un pătrar de an........................Lei 15.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Redacţia şi Administraţia : Sibiu, str. Mitropoliei (Măcelarilor) No. 12 (lângă poştă) Adresa telegrafică: „Foaia Poporului“ Un şir petit 3 Lei pentru fiecare publicare 1 1532 Roma n* Loco db, 19 iunie 1023 tim. 23 Cea mai veche foaie naţională poli-Apart în fiecare Duminecă , ... „ „ Apare în fiecare Duminecă tica­ poporală înfiinţată la anul 1892 INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu sti Mitropoliei (Măcelarilor) No. ,12 Preţul inseratelor: Legea contra speculei s’a votat Despre legea contra speculei am mai scris In foaie. De astădată vom dă unele amănunte asupra celor spuse în Cameră, în legătură cu această lege, ca astfel cetitorii să-şi poată face cât mai uşor o icoană asupra diferitele păreri. L­egea nu s’a votat aşa iute, cum s’a crezut la început. S’a vorbit mult în jurul ei. Unii deputaţi liberali încă au spus, că legea contra speculei va fi un mijloc de şicanare, iar nu aducătoarea de ieftinire a traiului. Vineri 1 Iunie, a vorbit în Cameră depu­tatul liberal Leonte Moldovan, care respinge proectul în numele secţiei a noua a Camerei. Această lege va avea de rezultat şicanarea comerţului, nu ieftinirea traiului. Cere liber­tatea comerţului de cereale, căci aceasta ar fi o încurajare pentru producătorii de grâu. Ţăranii s’ar bucura şi ţara ar avea numai fo­loase. Cere mai departe măsuri de îndreptare la transporturi. Protestează împotriva „poto­pului“ de proecte de legi, cari se aduc în ulti­mul moment, ca să fie votate, fără ca depu­ted să aibă putinţa a le studia. (Aplause). A urmat la cuvânt alt deputat liberal Meruţiu, care e pentru lege, spunând între altele: Noi am venit la putere aruncând o vorbă, care a prins, că vom ieftini traiul. Legea speculei trebuia să fie cea dintâiu, pe care să o aducem. Dar de vină e opo­ziţia, care n’a lăsat guvernul să lucreze. (De­putaţii din opoziţie, auzind aceste vorbe, au p­rotestat energic, spunând că guvernul a prezentat totdeauna legile care a vrut şi când a­u mnit. Aşa face şi acum­. In şedinţa de Sâmbătă, 2 iunie, a vor­bit cel dintâiu dl profesor şi deputat Iorga, făzând constatarea că în ţară la noi se mun­ceşte mai puţin decât trebue. Apoi întreabă: Cine va avea curajul să apuce de guter pe speculantul cu acţiuni la Banca Naţională sau la Banca Românească? Vor cădea jertfe acei mici negustori, cari au călcat „cu degetul nie de la piciorul stâng“ socotelile după care trebue să vândă marfa. Oratorul următor este deputatul Maca­­răscu, care între altele spune: S’au fixat preţuri pentru o parte din produsele agri­cole, în speranţă că se va ieftini traiul. A­­cum aceste produse nu se mai produ­c. Căci ar trebui să fie orb ţăranul, ca să samene grâu, pe care să-l vândă cu 35 mii Iei vago­nul, când poate semăna orăs pe care îl vindie cu 60 mii lei vagonul. Guvernul neputând ieftini traiul, vine cu această lege ca să arunce praf în ochii mulţimii. După această lege se va ajunge la sporirea salatelor. A­­cesta să fie scopul? In Ungaria nu s’au aporit lefurile, ci stau făcut consumuri pentru funcţionarii, unde nu s'a furat ca la noi. O­­ratorul cere libertatea comerţului. In numele Partidului Naţional a vorbit dl deputat Sever Dan, declarând: Parla­mentul acesta e nul... Să se şteargă măsu­rile escepţionale. Specula trebue delăturată. Nu văd însă, că această lege va da ase­menea rezultat. Nu avem lege împotriva mi­tei, corupţiei, vameşilor. D-Voastră nu vă interesaţi de chestiile economice. Dovadă am azi băncile goale, unde stau de obiceiu de­putaţii liberali. Statul să înbunătăţească tran­sporturile şi să ajute producţia, oprind pe ceealaltă p­arte aducerea mărfurilor străine pe cel puţin doi ani. Numai în aceste două chestii recunosc amestecul Statului. In toate celelalte chestii, amestecul Statului e pro­­copseală pentru cei ce se amestecă sau spri­­jinesc amestecul. * In şedinţa de Lunii, 4 iunie, Camera a votat legea contra speculei, după ce au mai vorbit contra ei deputaţii Spănişteanu, Făr­­căşanu şi alţii. Au votat 114 deputaţi pentru, 8 contra. (Din aceste cifre să vedem că peste 100 deputaţi liberali au lipsit dela şedinţă). Opoziţia unită s’a abţinut dela vo­tare. Discuţia pe articole a fost iute dată gata, după cum e obiceiul la liberali în tim­pul din urmă. Un mare prieten al Românilor e profesorul englez Seton Watson, care scrie sub numele de Scotus Viator. încă înainte de răsboiu el scria recunoscând drepturile Românilor, iar la încheierea păcii a fost Sprijinitorul nostru pentru înfăptuirea Ro­mâniei mari. In săptămâna trecută acest distins fiu al Angliei a sosit în România, venind din Cehoslovacia. El studiază acum din nou stă­rile de după răsboiu, îndeosebi în nouile state. De la Praga a venit la Cluj, unde Ro­mânii i-au făcut o foarte frumoasă primire. Din acest prilej oraşul Cluj l-a ales cetă­ţean de onoare, iar la Universitate s’a aran­jat o mare serbare. Tot în aceste zile, Aca­demia Română l-a ales pe Scotus Viator de membru de onoare al ei. In Cluj, bunul prieten al Românilor a fost găzduit la dl Vaida Voevod. De la Cluj va merge şi în alte părţi ale ţării. Scotus Viator e un ade­rent al adevăratei libertăţi şi democraţii cin­stite. El iubeşte în mod deosebit pe Arde­leni. Aşa să esplică şi faptul, că a venit de una la Cluj, unde a stat atâtea zile. Situaţia politică în ţară în 5 Iunie era să se închidă Parlamen­tul. Aşa se hotărîse la 31 Mai. Dar legea contra speculei a produs discuţie mai lungă, decum credea guvernul. Mai sunt apoi şi alte legi nevotate. De aceea în 5 Iunie s’a prelungit din nou închiderea Parlamentului, şi anume până la 9 iunie. Până atunci se mai „dau gata“ încă câteva drăguţe de legi, apoi parlamentarii pleacă în vacanţă. In şedinţa Camerei de la 5 iunie, depu­tatul naţionalist Dr. Lascu a făcut întrebare: De ce se lasă în ţară atâţia străini? Del.­ încheierea răsboiului ar fi venit peste 2 mi­lioane ! Ministrul de interne Văitoianu a răs­puns, că va lua măsuri de îndreptare, atât în Basarabia, cât şi în Ardeal, dând peste graniţă pe cei fără căpătâiu, până la 1 Oct. Dumineca trecută s-a ţinut o mare a­­dunare de protestare contra guvernului, î­n sala „Dacia“ din Bucureşti. Au vorbit dnii: Iuliu Maniu, I. Mihalache, Dr. Lupu, P. Ha­­lipa, Z. Arbore şi alţii. Prin hotărîrea adu­nării să cere înlocuirea guvernului şi che­marea la cârmă a unui guvern care se facă alegeri libere şi să înlesnească conlucrarea tuturor puterilor naţionale. Bonul de tezaur Argetoianu Comisia specială, numită pentru cerce­tarea bonului de tezaur al Băncii Comer­ciale, și-a spus părerea de a nu se recu­noaște acest bon, dat prin fostul ministru averescan Argetoianu. Motivul principal este: Fără votarea mai întâi a unei legi, nici un împrumut nu se poate încheia în numele Statului, iar banii luaţi de la Banca Comer­cială sunt un împrumut, pe care Argetoianu n’a fost în drept să-l facă. Suntem curioşi acum să vedem: Cum şi cine va plăti cele 37 milioane de franci­­franţuzeşti, cari în lei fac azi peste 450 milioane? Afacerea nu e pe deplin lămurită. Starea semănăturilor după rapoartele ministerului de agricultură, a fost cu finea lunei Mai următoarea: Timpul în general secetos, a întrerupt puţin înse­­mânţările la începutul lui Mai. Totuşi, ploile din jumătatea a doua a lunei Mai, au îndrep­tat în bună parte starea culturilor. Grâu de primăvară s’a pus mai puţin ca anul trecut, întinderea porumbului nu se poate încă şti. Orz s’a pus mult. Starea vitelor e bună, pă­­şunele şi fânaţele fiind pretutindeni foarte f­rumoase. Musca cu Imn ba­că, care s’a fost ivit în judeţele din Oltenia, Argeş, Olt, Mus­cel şi unele părți ale Ardealului, a dispărut în a doua jumătate a M Mai.

Next