Foaia poporului, 1939 (Anul 47, nr. 1-52)
1939-06-11 / nr. 24
Anul 47-lea Duminecă 11 Iunie 1939 Nr. 24 run poporului Cea mai veche foaie poporală, naţională şi politică, înfiinţată la anul 1892 Un număr: 3 lei Apere in fiecare Duminecă Un număr: 3 lei PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an . • •.....................Lei 140'“ Pe o jumătate de an . . . . Lei 70‘— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autoritat 300 lei anual Proprietar-Director: N. BRATU, fost Senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Regina Maria No. 57 Inreg. la Trib. Sibiu No. 187—1938. Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, str. Regina Maria 57 (fostă Cisnădie) Preţul inseratelor Deschiderea noului parlament După alegerile făcute în 1 Iunie pentru Camera Deputaţilor şi în 2 Iunie pentru Senat, a urmat adunarea voturilor la sediul celor 11 circumscripţii şi apoi proclamarea deputaţilor şi senatorilor, cari au obţinut cele mai multe voturi. La 7 iunie c., a avut loc deschiderea Corpurilor Legiuitoare cu un fast deosebit. Intre timp au fost numiţi de Majestatea Sa Regele încă 71 senatori, din 88, pe cari, conform nouei Constituţii, Suveranul are dreptul să-i numească. In ziua deschiderii, parlamentarii au luat parte, ca de obiceiu, mai întâi la slujba religioasă de la Patriarhie, iar după aceea au trecut în Palatul Camerei Deputaţilor, — care este lângă Patriarhie, — unde la ora 12 din zi, a avut Ioc deschiderea solemnă a noului Parlament, de către M. S. Regele Carol. Cu acest prilej, Suveranul a dat citire Mesajului Regal, care a fost cu deosebită atenţie ascultat şi aplaudat din partea deputaţilor şi senatorilor. Mesajul Regal Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, înainte de a începe o muncă nouă, închinată unităţii, puterei şi propăşirii patriei noastre româneşti, vă rog să uniţi gândurile Domniilor-Voastre cu ale Mele întru amintirea Reginei Maria, al cărei doliu l-am purtat cu toţii în anul acesta în sufletele noastre. Nu vom uita strălucirea farmecului Ei, nici flacăra dragostei Ei de ţară, nici vitejia de care a dat dovadă în zile grele şi glorioase. Desăvârşind opera celor doi mari Regi, Regina Maria a strâns şi mai puternic legăturile atât de adânci şi de vii care unesc Dinastia de ţară, nepieritoare şi va fi amintirea. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Cu deosebită mulţumire mă aflu astăzi în mijlocul reprezentanţei naţionale, întrunită în primul Parlament ales după prevederile nouei Constituţiuni. Adunările legiuitoare actuale sunt totdeodată reunite sub semnul renaşterii şi al concordiei naţionale . încă din clipa în care am urcat treptele Tronului, nu am încetat a face stăruitoare apeluri la unirea tuturor forţelor vii ale ţării, pentru o muncă rodnică şi patriotică. Şi deşi multă vreme alte interese au precumpănit, întârziind opera de consolidare a Statului, şi primejduind însăşi existenţa lui, prin frământări şi discordii, totuşi în ceasul suprem, poporul Meu şi-a regăsit liniştea salvatoare. Intervenind la 10 Februarie 1938 cu gândul curat şi cu conştiinţa că împlinesc un Comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam şi moştenirea sfântă a făuritorilor României Mari, am dat Ţării Mele o nouă Constituţiune. Prin acest nou aşezământ s’a proclamat hotărît întâietatea Naţionalităţii române; s’au statornicit şi lămurit mai bine datoriile şi drepturile cetăţenilor; s’a descătuşat viaţa publică de interesele strâmte de partid aşezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei româneşti; s’a asigurat o mai dreaptă şi firească reprezentare în Parlament a agricultorilor, muncitorilor, intelectualilor şi a celorlalţi factori producători; s’a aşezat astfel o bază morală mai temeinică pentru viaţa de Stat. Cu deosebită mulţumire sufletească am putut vedea că nouile orânduiri ce am dat au găsit un mare răsunet şi o însufleţită primire în mijlocul poporului Meu. Astfel cu prilejul Plebiscitului din anul trecut, 99°,o din cei îndreptăţiţi a se rosti, au votat pentru noua Constituţiune. Aceeaşi însufleţire am văzut, reînoindu-se după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Iar participarea în ultimile alegeri, cea mai însemnată din câte au existat în trecut cu prilejul consultărilor populare, a venit să arate pentru a treia oară, adânca prefacere ce s’a împlinit în sufletul Naţiunii, mulţumirea ei şi definitiva alipire la nouile orânduirri. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In răstimpul de un an şi jumătate, în care Parlamentul nu a putut fi întrunit, Guvernul Meu a avut să facă faţă unor numeroase şi grele probleme. Astfel mai întâi, el a trebuit să restabilească ordinea internă, adânc tulburată prin frământările din trecut şi să restabilească ideea de autoritate în Stat, mult slăbită din aceleaşi cauze. Printr’o acţiune energică şi stăruitoare, aceasta operă a fost realizată. Liniştea deplină şi uniunea sufletească ce domneşte astăzi în ţară a dat putinţa desvoltării unei munci productive şi întărirea rezistenţei împotriva oricăror primejdii. De asemenea Guvernul Meu a avut să statornicească reformele organice ce decurgeau din noua orânduire constituţională. O nouă legiuire administrativă a realizat descentralizarea de atâta vreme aşteptată şi a pus la îndemâna iniţiativelor locale resursele necesare unei activităţi constructive. Această operă va fi în curând desăvârşită prin instituirea organelor elective cerute de lege A urmat apoi reorganizarea magistraturii şi reforma învăţământului, care a primit o îndrumare nouă, corespunzătoare nevoilor actuale. Un nou statut al muncii a putut da soluţiuni unor însemnate probleme sociale. In acelaşi timp s’a întreprins o largă acţiune constructivă prin modernizarea unei întinse reţele de drumuri, prin construirea unui însemnat număr de silozuri şi printr’o intensă acţiune de asistenţă socială şi sanitară a populaţiunii. Finanţele ţării s’au bucurat de o grijă deosebită. Cu toate nevoile excepţionale, cărora a avut să facă faţă, bugetul a rămas perfect echilibrat şi moneda naţională apărată. Armata ţării a continuat să formeze obiectul atenţiunii de căpetenie a Guvernului Meu. Corpul ofiţerilor şi subofiţerilor şi-a văzut situaţia materială îmbunătăţită, atât prin adausuri la solde, cât şi prin aşezarea Casei de asigurări a oştirii pe baze noui şi mai folositoare. Instrucţiunea şi hrana trupei au găsit o solicitudine specială. Dotarea oştirii a înregistrat progrese importante. Infanteria a fost înzestrată cu armament nou şi variat; artileria a dobândit material modern; aviaţia a primit un imbold pe care nu l-a cunoscut până acum. Comenzile de material în ţară şi străinătate au fost sporite şi efectuarea lor urmărită de aproape. Industria de armament internă a fost stimulată şi lucrează astăzi în plin randament asigurând potenţialul de răsboiu al ţării. Toate aceste activităţi au dat ţării sentimentul unei depline siguranţe, care s’a învederat pe de o parte, prin elanul admirabil cu care s’a răspuns la chemarea sub arme, iar pe de altă parte prin înălţătorul spirit de jertfă pe care, dela cel mai avut până la cel mai umil, l-au dovedit cetăţenii în subscripţiile spontane pentru înzestrarea armatei. De asemenea Guvernul Meu a captat să întărească liniştea internă şi ideea de Stat prin examinarea cu deosebită înţelegere a nevoilor minorităţilor etnice conlocuitoare. Printr’o legiuire specială s’a statornicit posibilitatea de liberă desvoltare economică, culturală şi spirituală a acestor minorităţi în cadrul Statului român şi cu deplinul respect al intereselor lui. Măsurile practice de îndeplinire a acestor nevoi sunt în curs de aplicare şi Guvernul Meu le va urmări cu toată sinceritatea. In fine, Țara Noastră s’a aflat în timpul