Foaia poporului, 1939 (Anul 47, nr. 1-52)

1939-06-11 / nr. 24

Anul 47-lea Duminecă 11 Iunie 1939 Nr. 24 run poporului Cea mai veche foaie poporală, naţională şi politică, înfiinţată la anul 1892 Un număr: 3 lei Apere in fiecare Duminecă Un număr: 3 lei PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an . • •.....................Lei 140'“ Pe o jumătate de an . . . . Lei 70‘— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Pentru societăţi şi autoritat 300 lei anual Proprietar-Director: N. BRATU, fost Senator Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Regina Maria No. 57 Inreg. la Trib. Sibiu No. 187—1938. Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, str. Regina Maria 57 (fostă Cisnădie) Preţul inseratelor Deschiderea noului parlament După alegerile făcute în 1 Iunie pentru Camera Deputaţilor şi în 2 Iunie pentru Senat, a urmat adunarea voturilor la sediul celor 11 circumscripţii şi apoi proclama­rea deputaţilor şi senatorilor, cari au ob­ţinut cele mai multe voturi. La 7 iunie c., a avut loc deschiderea Corpurilor Legiuitoare cu un fast deosebit. Intre timp au fost numiţi de Majestatea Sa Regele încă 71 senatori, din 88, pe cari, conf­orm nouei Constituţii, Suveranul are dreptul să-i numească. In ziua deschiderii, parlamentarii au luat parte, ca de obiceiu, mai întâi la slujba religioasă de la Patriarhie, iar după aceea au trecut în Palatul Camerei Deputaţilor, — care este lângă Patriarhie, — unde la ora 12 din zi, a avut Ioc deschiderea solemnă a noului Parlament, de către M. S. Re­gele Carol. Cu acest prilej, Suveranul a dat citire Mesajului Regal, care a fost cu deosebită atenţie ascultat şi aplaudat din partea de­putaţilor şi senatorilor. Mesajul Regal Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, înainte de a începe o muncă nouă, în­chinată unităţii, puterei şi propăşirii pa­triei noastre româneşti, vă rog să uniţi gândurile Domniilor-Voastre cu ale Mele întru amintirea Reginei Maria, al că­rei do­liu l-am purtat cu toţii în anul acesta în sufletele noastre. Nu vom uita strălucirea farmecului Ei, nici flacăra dragostei Ei de ţară, nici vite­jia de care a dat dovadă în zile grele şi glorioase. Desăvârşind opera celor doi mari Regi, Regina Maria a strâns şi mai puternic le­găturile atât de adânci şi de vii care unesc Dinastia de ţară, nepieritoare şi va fi a­­mintirea. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Cu deosebită mulţumire mă aflu astăzi în mijlocul reprezentanţei naţionale, întru­nită în primul Parlament ales după pre­vederile nouei Constituţiuni. Adunările legiuitoare actuale sunt tot­deodată reunite sub semnul renaşterii şi al concordiei naţionale . încă din clipa în care am urcat treptele Tronului, nu am încetat a face stăruitoare apeluri la unirea tuturor forţelor vii ale ţării, pentru o muncă rodnică şi patriotică. Şi deşi multă vreme alte interese au­­ precumpănit, întârziind opera de consoli­dare a Statului, şi primejduind însăşi exis­tenţa lui, prin frământări şi discordii, to­tuşi în ceasul suprem, poporul Meu şi-a regăsit liniştea salvatoare. Intervenind la 10 Februarie 1938 cu gân­dul curat şi cu conştiinţa că împlinesc un Comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam şi moştenirea sfântă a făuritorilor României Mari, am dat Ţării Mele o nouă Constituţiune. Prin acest nou aşezământ s’a proclamat hotărît întâietatea Naţionalităţii române; s’au statornicit şi lămurit mai bine dato­riile şi drepturile cetăţenilor; s’a descătu­şat viaţa publică de interesele strâmte de partid aşezând-o pe terenul adevăratelor nevoi ale obştei româneşti; s’a asigurat o mai dreaptă şi firească reprezentare în Parlament a agricultorilor, muncitorilor, in­telectualilor şi a celorlalţi factori producă­tori; s’a aşezat astfel o bază morală mai temeinică pentru viaţa de Stat. Cu deosebită mulţumire sufletească am putut vedea că nouile orânduiri ce am dat au găsit un mare răsunet şi o însufleţită primire în mijlocul poporului Meu. Astfel cu prilejul Plebiscitului din anul trecut, 99°,o din cei îndreptăţiţi a se rosti, au votat pentru noua Constituţiune. Aceeaşi însufleţire am văzut, reînoindu-se după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Iar participarea în ultimile alegeri, cea mai însemnată din câte au existat în tre­cut cu prilejul consultărilor populare, a ve­nit să arate pentru a treia oară, adânca pre­facere ce s’a împlinit în sufletul Naţiunii,­­ mulţumirea ei şi definitiva alipire la nouile orânduirri. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In răstimpul de un an şi jumătate, în care Parlamentul nu a putut fi întrunit, Guvernul Meu a avut să facă faţă unor numeroase şi grele probleme. Astfel mai întâi, el a trebuit să res­tabilească ordinea internă, adânc tulburată prin frământările din trecut şi să resta­bilească ideea de autoritate în Stat, mult slăbită din aceleaşi cauze. Printr’o acţiune energică şi stăruitoare, aceasta operă a fost realizată. Liniştea deplină şi uniunea su­fletească ce domneşte astăzi în ţară a dat putinţa desvoltării unei munci productive şi întărirea rezistenţei împotriva oricăror pri­mejdii. De asemenea Guvernul Meu a avut să­­ statornicească reformele organice ce decur­geau din noua orânduire constituţională. O nouă legiuire administrativă a realizat des­centralizarea de atâta vreme aşteptată şi a pus la îndemâna iniţiativelor locale resur­sele necesare unei activităţi constructive. Această operă va fi în curând desăvârşită prin instituirea organelor elective cerute de lege A urmat apoi reorganizarea magistra­turii şi reforma învăţământului, care a pri­mit o îndrumare nouă, corespunzătoare ne­voilor actuale. Un nou statut al muncii a putut da so­­luţiuni unor însemnate probleme sociale. In acelaşi timp s’a întreprins o largă acţiune constructivă prin modernizarea unei întinse reţele de drumuri, prin construirea unui însemnat număr de silozuri şi printr’o intensă acţiune de asistenţă socială şi sa­nitară a popul­aţiunii. Finanţele ţării s’au bucurat de o grijă deosebită. Cu toate nevoile excepţionale, că­rora a avut să facă faţă, bugetul a rămas perfect echilibrat şi moneda naţională a­­p­ărată. Armata ţării a continuat să formeze o­­biectul atenţiunii de căpetenie a Guvernului Meu. Corpul ofiţerilor şi subofiţerilor şi-a văzut situaţia materială îmbunătăţită, atât prin adausuri la solde, cât şi prin aşeza­rea Casei de asigurări a oştirii pe baze noui şi mai folositoare. Instrucţiunea şi hra­na trupei au găsit o solicitudine specială. Dotarea oştirii a înregistrat progrese im­portante. Infanteria a fost înzestrată cu ar­mament nou şi variat; artileria a dobândit material modern; aviaţia a primit un im­bold pe care nu l-a cunoscut până acum. Comenzile de material în ţară şi străină­tate au fost sporite şi efectuarea lor ur­mărită de aproape. Industria de armament internă a fost stimulată şi lucrează astăzi în plin randament asigurând potenţialul de răsboiu al ţării. Toate aceste activităţi au dat ţării sen­timentul unei depline siguranţe, care s’a învederat pe de o parte, prin elanul ad­mirabil cu care s’a răspuns la chemarea sub arme, iar pe de altă parte prin înăl­ţătorul spirit de jertfă pe care, dela cel mai avut până la cel mai umil, l-au dovedit cetăţenii în subscripţiile spontane pentru înzestrarea armatei. De asemenea Guvernul Meu a captat să întărească liniştea internă şi ideea de Stat prin examinarea cu deosebită înţelegere a nevoilor minorităţilor etnice conlocuitoare. Printr’o legiuire specială s’a statornicit po­sibilitatea de liberă desvoltare economică, culturală şi spirituală a acestor minorităţi în cadrul Statului român şi cu deplinul respect al intereselor lui. Măsurile practice de îndeplinire a acestor nevoi sunt în curs de aplicare şi Guvernul Meu le va urmări cu toată sinceritatea. In fine, Țara Noastră s’a aflat în timpul

Next