Foaia Noastră, 1988 (Anul 38, nr. 1-53)

1988-01-15 / nr. 3

-------------------- * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA -----1 ANUL XXXVIII, NR. 3 VINERI 15 IANUARIE 1988 8 PAGINI 1,80 FT La Fabrica de lapte-praf din Giula Lactocrumb - înlocuitor de import în valută forte în ultimele șapte-opt luni, adică de la ședința Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar din­­ iulie anul trecut, cînd a fost dezbătută pro­blema programului de dezvoltare economico-socială a țării, la toa­te unitățile economice și in­dustriale se iau în considerare parametri noi, anume starea structurii de producție, randa­mentul gospodăririi, contribuția la creșterea exportului sau la reducerea importului, mai ales a celui în valută forte, în privința contribuției la reducerea impor­tului în valută forte, în anul trecut s-a evidențiat prin rezul­tate deosebite Fabrica de lap­te-praf din Giula. Despre activitatea desfășurată aici, despre munca de dezvoltare și perfecționare a producției am stat de vorbă cu directorul Pál Höfler, care - drept introducere a discuției - mi-a prezentat un scurt istoric al acestui obiectiv economic de peste cincizeci de ani. - în Ungaria fabricarea pra­fului de lapte au început-o pentru prima oară frații Reisner (trei băieți și o fată - toți in­gineri chimiști) aici la Giula încă în anii 1935. De menționat că fabricarea s-a bazat, pînă în anul șaptezeci, pe aceeași tehno­logie. După aceea au urmat două reconstrucții foarte serioa­se, prima în anul 1970, în urma căreia am putut prelucra deja 100 900 litri de lapte pe zi, iar a doua în anul trecut, cînd am dat în folosință unitatea de lac­tocromb, produs la care vom re­veni mai tîrziu. După cum știu, această fabri­că nu este independentă, și pînă în anul 1984 nici nu avusese un plan de producție aparte - l-am întrerupt pe interlocutorul meu.­­ Constatarea e justă ... Noi funcționăm încă și în prezent în sistem de trust, cu centrul la Budapesta, căruia ii aparțin 12 întreprinderi de prelucrare a pro­duselor lactate. Dintre acestea, printre primele se află Întreprin­derea „Hajdú” de prelucrare a laptelui, de care aparținem și noui. După câte am aflat, în ultimii trei-patru ani rezultatele acestei fabrici au fost tot mai mari, fiind depășit în permanență pla­nul pe unitate.­­ într-adevăr, rezultatele noas­tre s-au îmbunătățit permanent în perioada amintită. Astfel, depășirea parametrilor planului anual s-a datorat creșterii și dez­voltării dinamice a producției de lapte din județul Bichiș, schim­bării structurii producției (în ur­ma căreia am fabricat lapte-praf furajer de tip BBL, iar mai tîr­ziu lactophylului și nu în ulti­a­ma instanță intrării în funcțiune unității de lactocromb). în anul trecut am prelucrat zilnic 220000 litri de lapte, din care am fabricat diferite produse de lapte praf, apoi unt, lapte de consum pentru populația orașu­lui și localităților din apropiere, precum și smintind înainte de toate pentru aprovizionarea ju­dețului Bichiș. Ce acoperă denumirea­­ pro­babil absolut nouă­­ de lacto­crumb? Și cum s-a realizat a­­ceasta investiție?­­ Această unitate nouă - a­­dică cea de lactocrumb - s-a realizat cu o investiție de trei­zeci și cinci milioane de forinți, la care am primit un sprijin fi­nanciar atît din partea industriei de produse zaharoase, cit și a Comitetului național de dez­voltare tehnică. Lucrările de construcție au început în anul 1986, iar în iunie anul trecut a și început producția experimen­tală, iar cu cîteva zile mai tîr­ziu cea continuă. Astfel, in ul­timele cinci luni am reușit să li­vrăm pentru fabricile de ciocolată 600 tone din acest produs nou. Pentru anul curent am semnat un contract­­ înainte de toate cu întreprinderi ale industriei de produse zaharoase - pentru fabricarea și livrarea a 1200 to­ne de lactocrumb, ceea ce în­seamnă 75—80 la sută a capaci­tății totale. Lactocrumb — a că­rui producție se realizează după o licență suedeză — este un nu­me fictiv, fiind vorba de un fel de lapte-praf granulat și cara­melizat, care conține diferiți hidrocarburi. Care sunt avantajele acestei investiții și­­ evidențe­­ ale pro­dusului finit pe care-l numiți lactocrumb?­­ Avantajul investiției este că a fost realizată cu mașini ma­ghiare, fără a fi nevoie să cum­părăm diferite instalații din im­port cu valută. Iar posibilitățile de valorificare ale produsului finit sînt multiple. Astfel, prin folosirea lactocrumbului crește­­ chiar pînă la șase-nouă luni - timpul de conservare și calitatea produselor de ciocolată, fapt care ridică șansele de export ale a­­cestor produse. Lactocrumbul îm­bunătățește în special calitatea figurinelor ornamentale de Cră­ciun etc. De menționat tot atunci că fabricarea în țară - deocam­dată numai aici, la noi, la Giu­la - a acestui produs înseam­nă și o economisire serioasă de valută forte, deoarece la unele sortimente de ciocolată — în de­pendență de receptura de fa­bricație - se poate reduce cu 25-40 la sută folosirea prafului de cacao, produs pe care-l impor­tăm de pe piața capitalistă și care este foarte scump. Astfel deci, după introducerea fabrică­rii produsului lactophyl (un fu­raj pentru Viței) și a cazeinei (o substanță necesară pentru fabri­carea unor lipiciuri), lactocrom­bul extinde scara de produse ale Fabricii de lapte-praf din Giula, evident pe lângă menținerea pro­duselor de bază ale industriei de lapte. în condițiile economice actuale, realizarea acestei inves­tiții aduce un beneficiu conside­rabil fabricii, deoarece producția și valorificarea lactocrombului se face cu un beneficiu de 8 la sută, ceea ce depășește mult proporțiile de beneficiu obișnuite în general în industria de pre­lucrare a laptelui. Presupun, după toate acestea, că creșterea randamentului și a producției fabricii este în le­gătură directă și cu buzunarul angajaților, adică cu creșterea venitului.­­ E firesc să fie așa. Și a­­ceasta cu atît mai mult, cu cît toate fazele de lucru - adică de la transportarea laptelui de la producători, prin prelucrare și pînă la valorificare - impun o disciplină exactă, respectarea normelor igienice și o muncă conștiincioasă din partea fiecă­rui muncitor. Ca să fiu concret, venitul mediu pe cap de mun­citor în anul trecut a fost în medie de 84 000 de forinți, ve­nit pe care-l consider satisfăcă­tor.­ ­ km - La unitatea de lactocrumb I Cercetări din surse proprii Institutul de cercetare a irigației din Szarvas a obținut în anul 1981 un beneficiu mai ridicat decît în anul 1986. Pe baza acestor rezultate în acest an au început la Szarvas noi cercetări în dome­niul irigației. Cheltuielile analizelor științifice vor fi asigurate­ din surse proprii ale institutului. Saci de dormit pentru toate vîrstele In patria noastră industria textilă îndeplinește un rol din ce în ce mai important. Pe lingă produsele textile obișnuite, recent a în­ceput la filiala de confecții a Cooperativei de industrie casnică ,,Fontex” din orașul Békés fabricarea unor saci de dormit nu nu­mai pentru copii, ci și pentru adulți. Pentru excursii și drumeții, acești saci sunt accesorii importante și utile. Mașina de tricotaj La Cooperativa industriei de tricotaje din Gyomaendrőd recent s-a pus în funcțiune mașina de tricotaj ,,Elektra” produs elvețian modern și de mare randament. In anul acesta, întreprinderea va exporta confecții în țările socialiste în valoare de 60 de milioane de forinți și așteaptă un beneficiu de zi de milioane de forinți din exportul occidental.

Next