Foaia noastră, 1990 (Anul 40, nr. 1-52)
1990-01-05 / nr. 1
(VINERI 5 IANUARIE 1990 Triumf al adevărului, triumf al dreptăţii, triumf al democraţiei! ION ILIESCU: DRAGI CONCETĂŢENI, am primit mandatul ca să dau citire comunicatului către ţară al recent constituitului Consiliu al Frontului Salvării Naţionale. CETĂŢENI ŞI CETAŢENE, Trăim un moment istoric: clanul Ceauşescu care a dus ţara la dezastru a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem că istoria de care se bucură în î ntreaga ţară este spiritul de sacrificiu al maselor populare de toate naţionalităţile, şi-n primul rînd al admirabilului nostru tineret care ne-a restituit cu preţul sîngelui sentimentul demnităţii naţionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa, protestînd împotriva tiraniei. Se deschide o pagină nouă în viaţa politică şi economică a României. In acest moment de răscruce am hotărît să ne constituim în Frontul Salvării Naţionale care se prijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate organizaţiile şi grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii şi dedemnităţii poporului român. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea, întreaga putere in stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele centrale, îi actuala lor structură, îşi vor continua activitatea lor normală, subordonîndu-se Frontului Salvării Naţionale pentru a asigura desfăşurarea normală a întregii vieţi economice şi sociale. în teritoriu se vor constitui consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale, ca organe ale puterii locale. Miliţia este chemată, ca împreună cu cerniţele cetăţeneşti, să asigure ordinea publică. Aceste organe locale vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu alimente, cu energie electrică, cu căldură şi apă, pentru asigurarea transportului public, a asistenţei medicale şi a întregii reţele comerciale. Ca program Frontul propune următoarele: 1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernare. 2. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie. 3. Separarea puterilor legislativă, executivă și judecătoarească în stat și alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unul sau cel mai mult două mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaţă! Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune ca ţara, să se numească în viitor România. Un comitet de redactare a noii constituţii va începe să funcţioneze imediat. 4. Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea elementelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice. 3. Restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor. 6. Reorganizarea învăţămîntului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reaşezarea stucturilor învăţămîntului pe baze democrate şi umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atîtea daune poporului român şi promovarea adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii şi statuarea unor criterii de competenţă şi justiţie ,în toate domeniile de activitate. Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mîinile unei familii despotice în mîinile poporului. 7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi cu românii. 8. Reorganizarea întregului comerţ al ţări, pornind de la satisfacerea cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. în acest scop vom pune capăt exportului de produse agro-alimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordînd prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oamenilor. 9. întreaga politică a ţării să servească promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrîndu-se în procesul de construire a unei Europe unite, Casă comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaţionale ale României şi în primul rînd cele privitoare la Tratatul de la Varşovia. 10. Promovarea unei politici interne şi externe subordonate nevoilor şi intereselor dezvoltării fiinţei umane, respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă. Constituindu-ne în acest front, sintem cu toţii fermhotărâţi să facem tot ce depinde de noi, pentru a reinstaura societatea civilă în România, garantînd triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor locuitorilor săi. în mod provizoriu în componenţa Consiliului intră următorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tőkés, Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, generalul Ştefan Guşe, generalul Victor Stănculescu, Aurel Dragoş-Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlăndeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montaru, Mihail Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, căpitanul Lupoi Mihail, generalul Voinea, căpitanul de rangul I. Dumitrescu Emil, Neacşa Vasile, Ciontu Cristina, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negruczki Paul, Manole Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Sîrbu, Crigean Constantin, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeria și Ion Iliescu. * * * Deocamdată deci, iată structura provizorie, gindită in cel mai operativ mod, lista rămîne deschisă . . . Nu aceasta este lista completă, a consiliului, ci doar cîteva nume, nume, de oameni de numele cărora sunt legate transformările pe care le cunoaşte ţara. Oameni care au demonstrat inimi de sacrificiu in anii tiraniei, tineri care in acele zile au fost pe baricade, care şi-au pus viaţa in pericol, reprezentanţi ai muncitorilor, ai studenţilor, ai intelectualităţii, ai armatei, deci acele forţe care au fost active, prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista rămîne, deci, deschisă. Aşteptăm încă de mîine propuneri din partea tuturor categoriilor şi forţelor sociale care au luptat şi au învins... pentru a putea completa componenţa Consiliului. Acesta a fost mandatul pe care l-am primit, aceasta este prima formă de Comunicat, de platformă-program a noului organism al puterii de stat din România. Convorbiri rodnice la Bucureşti Baza îmbunătăţirii relaţiilor ungaro-române este: respectarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii naţionale a României şi asigurarea drepturilor personale şi colective ale ungurilor din România în ultimele zile, de la izbucnirea revoluţiei din România opinia publică din ţara noastră a fost preocupată şi şi-a exprimat speranţa în îmbunătăţirea relaţiilor ungaro-române. Opinia publică a fost şi este convinsă că odată cu lichidarea dictaturii ceauşiste se pune capăt şi vrăjmăşiei şi duşmăniei dintre cele două ţări. Această încredere se bazează pe faptul că conducerea maghiară nu cu poporul român a avut probleme, ci cu politica dictatorului, care —aşa cum s-a dovedit şi în viaţă — n-a ţinut cont nici de interesele propriului său popor şi a unit îndeosebi pe unguri, germani şi evrei. Dictatura şi reprezentanţii ei au fost, suntem convins că definitiv, lichidaţi. Conducere şi condiţii noi, astfel şi posibilităţile întăririi prieteniei dintre cele două ţări şi popoare sunt noi şi reale. De menţionat în această ordine de idei că Republica Ungară a fost tot atunci primul stat care a recunoscut, încă în ziua de 21 decembrie 1989, noul guvern al României. Şi tot un membrual guvernului maghiar, adică Gyula Fiori a fost primul ministru de externe Străin care a efectuat mai întâi o vizită în România deja liberă. Rezultatul vizitei l-a indicat însuşi şeful diplomaţiei maghiare arătînd că: Am căzut de comun acord — practic în toate domeniile — în privinţa acelor sarcini, pe care le considerăm importante pentru aşezarea relaţiilor ungaro—române pe noi baze. Şeful diplomaţiei maghiare a avut convorbiri, timp de peste şase ore, cu Ion Iliescu, preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale (C.F.S.N.), cu Petre Roman, preşedintele guvernului, cu Sergiu Gelac, ministrul afacerilor externe, Géza Domokos, conducătorul ungurilor din România şi cu Károly Király, unul dintre vicepreşedinţii C.F.S.N. Cu acest prilej, părţile au examinat pe rînd toate aceleprobleme care pînă acum au încordat relaţiile dintre cele două ţări. Vizitînd România, Gyula Horn a fost însoţit de general-locotenentul Borsits László, şeful statului-major, Pallagi Ferenc, adjunct al ministrului de interne şi de Maros Géza, director la Ministerul Transporturilor, Telecomunicaţiilor şi Construcţiilor, care de asemenea s-au întâlnit şi au purtat convorbiri cu partenerii lor români, într-un interviu dat imediat după reîntoarcerea din Bucureşti, ministrul de externe al patriei noastre a accentuat că conducătorii României au fost „deosebit de„* receptivi" în rearanjarea relaţiilor ungaro—române. Practic au acceptat acele propuneri pe care le-am înaintat ca paşi necesari în aceste relaţii. Şi ministrul de externe al României s-a declarat similar, citîndu-i că „este o înţelegere deplină” între cele două state şi că trebuie înlăturate toate acele obstacole, care au existat pînă acum. Baza relaţiilor se leagă de două probleme esenţiale. Prima este că Ungaria respectă integritatea teritorială şi suveranitatea naţională a României. A doua este — aşa cum a şi subliniat partea maghiară şi care a fost pe deplin acceptată de partea română — ca o condiţie fundamentală a reglementării relaţiilor ungare—române este asigurarea drepturilor ungurimii din România. In privinţa porblemelor concrete, Gyula Horn a amintit redeschiderea consulatelor la Debreţin şi respectiv Cluj, deschiderea institutelor culturale în cele două capitale, colaborarea dintre judeţele de frontieră, inclusiv acordurile hidrotehnice. Dat fiind că dictatura ceauşistă a dărîmat instituţiile de învăţămînt şi culturale ale ungurilor din România, Ungaria a oferit un sprijin pentru refacerea pagubelor, de exemplu, pentru reorganizarea sistemului de învăţămînt în limba maghiară. A fost primită cu deplin acord şi înţelegere şi propunerea maghiară, ca partea română să asigure cale liberă răspîndirii presiei maghiare şi să asigure recepţionarea netulburată a emisiunilor Televiziunii Maghiare. Printre planurile din viitorul apropiat, conducătorii României au arătat că vor începe fără întîrziere elaborarea unui sistem politic cu mai multe partide, în aprilie vor avea loc alegeri generale şi deja este în curs de pregătire modificarea constituţiei. Tot atunci au relevat aparte noua concepţie a drepturilor naţionalităţilor, precum şi importanţa asigurării condiţiilor materiale și instituționale pentru practicarea acestora.