Frontul Plugarilor, februarie 1948 (Anul 4, nr. 880-904)

1948-02-01 / nr. 880

rar conf. aprobb­ii Dir. G-rai ® P.T.T. Nr. 58.146—1945 4 PAGEI! 5 LEI DUMICĂ 1 1348 AnuL IV — Nr. 880 Te xa­po?<ter8 pHttit* fcs msw*­Organ de lupta al plugărimii muncitoare rATTE­r r­T­A­D Capitală și Provincie Țărani și Muncitori I­EDACȚIA S­­ OTETELEȘANU 3, et­­a j DIRECTOR 3 luni 300 lei S luni 260 lei ADMINISTRAȚIA Str. BREZOIAND 4, etaj RediCtOR responsabil GHEORGHE RECHITI ■ Autorități, societăți și Instituții le­ 5COO anuali ^ relariat 5.84 d­a F ß2.S5 1 SERBAH NEDELCU J J Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăriei luni J Tipografi* 3-30.10 Serv. Abon. 6-12 54 I »Politica externă a Italaiei este și va fi aiciuri k fortek picți în frunte cu marea, înțeleaptă și invincibila Misiune Sovietică” Decorațiile făcute ziarului „Graiul Nou” de Excelența Sa prof. C. L Fardon, președintele Prezidiului Republicii Populare Române j. # Raproducetii intervievați! pe care d. prof. C. I. Partien, Preșe­­dintele Prezidiului Republicii Populare Român ®, l-a dat redac­torului ziarului „Graiul Nou”, organul Direcțiunii Politice a grupu­lui de Grup ® al ® Armatei Sovietice, dacă țării ! ÎNTREBARE: C ® perspec­tiv © se deschid Român!a! prin proclamarea Repu­bli­­cifi?­i RĂSPUNS. Instaurarea Republicii Populare Româ­ne deschide acestei țări u­­riașe perspective de cons­truire a unei vieți libere și fericite, a unei democrații adevărate, bazate pe o mai bună stare economică culturală, pe securitatea in­­i ternă și externă. Marile prefaceri demo­cratice, care s’au produs în ultimii ani în România, au creat conditions cu totul noui, care au făcut ca insti­tuția monarhică să apară cu toată evidența ca o pie­­pentru desvoltarea crației noastre pe calea demo­populare, pe calea creșterii necontenite a bu­nei stări­cese și a a celor ce­mun­asigurării inde­pendenței suveranității sta­tului român. Proclamarea Republicii Popplare a dat întreaga pu­tere în mâinile poporului. Excluzând de la conducerea statului orice elemente re­trograde, ea a deschis ma­selor populare posibilități nelimitate de evoluție feri­cită pe calea progresului și a păcii. INTREBARE: Cum vedeți desvoltarea mai departe a retailor de prietenie ro­­mân sovietic­i ? RĂSPUNS: îmi exprim certitudinea că relațiile de prietenie sovieto-române se vor des­volta pe viitor și mai adânc. Astăzi tot ce este progre­sist șî iubitor de pace și li­bertate în România este pe deplin conștient că pen­tru țara noastră politica de prietenie cu Uniunea Re­publicilor Socialiste Sovie­tice nu poate fi considera­tă ca o politică de circum­stanță, ci ca un numerativ izvorît din însăși interesele noastre permanente ca sfat și ca popor. Prietenia cu U­­niu­nea Sovietică este pen­tru noi chezășia cea mai si­gură a independentei națio­nale și a integrității teri­tori­ale, a viitorului fericit pe care-l construim. Rod­nica activitate a Aram­yim, în care s’a încad­at astăzi aproape toată sufla­rea României, arată cel mai bine cât de adânc a pă­truns această convingere în rândurile poporului ro­mân.­­ Este sigur că acest lucru nu este pe placul acelor forțe care mai visează la subjugarea altor țări și caută să întrețină dezbina­rea între popoare. Este lim­pede că aceștia ar dori să vadă înrăutățindu-se rela­țiile dintre România și U. R. S. S., în speranța de a mai putea întrebuința Ro­mânia ca un instrument de provocare­­ și agresiune îm­potriva Uniunii Sovietice. Prin desființarea institu­ției­­ monarhice a fost înlă­turată ultima speranță a a­(Continuare in pag. 4-a) CONFERINȚA SERHASI­LOR SEC­ȚILOR DE EDUCAȚIE ȘI CUTȚII ALE N­. T. fiL­nim Cuvântările. — Sarcinile imediate Intre 25 și 29 Ianuarie a. c., a avut loc la sediul Co­mitetului Județean U. T. M., din Capitală, prima conferință pe țară a secretarilor secțiilor județene de educație și cultură ale Uni­unii Tineretului Muncito­­ resc.­­ Secretarii secțiilor au pre­­­­zentat r­apoarte de activitate .. .asupra muncii de popularizare,­­ de educație, îndrumare, artis­tice și de organizare. CUVÂNTĂRILE citor” a devenit ziarul cel mai citit de către tineretul mun­citor. La sfârșitul desbaterilor s’a adoptat o rezoluție. (Agerpres). "'"•i­­n cadrul acestei conferințe 5 1 v sa luat cuvânt­ul de deputat Io­­an­ Chișinevschi, care după ce g~ a făcut o maliză a situației politice interne și externe, au arătat sarcinile ce revin secre­n­te, tarilor de educație și cultură, în­ ceea ce privește munca de Îndrumare a tineretului. A mai vorbit d. Ilie Drăganu, secretar general al F­ N.T.D-S­­care, după ce a făcut o expu­­ltere asupra problemelor­­ dis­cutate în ședința Consiliului Tineretului din țările Balcani­ce ce a avut loc la Budapesta, a subliniat rolul important ce revin>­e secretarilor de educa­ție și cultură în re Uzarea unificării organizațiilor de ti­neret din țara noastră* SCO­ I DE API ALFABETI. IMVF!­­RITATO- rT OR­G­ANITATORE JUDETENE ALE U.T.M.-uM . Ion Marin­escu, secretar al secției centrale de educație Si cultură, a arătat realizările acestei secții, în munca de îndrumare a tineretului. Ast­fel din inițiativa județenelor s’au înființat școli de analfa­beți, numărul școlilor de cadre a crescut la 70 iar acel al în­­d­rumătorilor la 12.000. S’au în­ființat de asemenea școli se­rale pentru tinerii, muncitori- Săptămânalul ..Tânărul Min­Tânărul Mim­ masSBââ Citiți In pag. 3-a . COTELE DE ALB! PE UNA FEBRUARIE MAR! REDUCEM DE TAXE LA COLEGELE POȘTALE ★ MODIFICĂRI IN MERSUL TRENURILOR * ADUNAREA RESORTULUI DE FEMEI AL UN’UNÎÎ SHIEtt CATRLOS DE ARTI­ȘTI, SCRIITORI ȘI ZIARIȘTI In paec., 1-a : * CAMERĂ DEPUTAȚILOR i A VOTAT UCR­JA LEGiiii A AVOCAȚILOR «1 . ........ ...---------------,.......... Comitetul Central al Frontului Pluga­­rilor, face cunoscut organizațiilor jude­țene, că în ziua de 1 Februarie 1948, se vor ține întrunirile stabilite, după cum urmează : Județul Plasa Vâlcea Horezu Fălcii­ Fălciu Futna Fan­ciu Rădăuți Siret C. Lung (Moi­ C­­hung Teleorman Zimnicea Neamț I­uhu și Făgăraș Șercaia T. Mică Târnăveni Sălaj Zalău Someș Gherla Constanța Cogealac Aceste întruniri urmau să se țină pe data de 23 Ian. din cauza recensământu­lui ele sunt amânate pentru Duminecă 1 Februarie 1948. Toate organizațiile­­ județene unde sunt programate aceste întruniri vor lua măsuri din vreme pentru o cât mai bună organizare a acest­­or adunări. Comitetul Central va trimite la a­­ceste adunări delegați ai săi% Caraș Reșița BĂTĂLIA CONTRA TIFOSULUI exantematic a început Organizarea Săptămânii Sănătății șa vederea combaterii focare­lor de tifos exantematic, care au mai rămas, răslețite prin țară și pentru stingerea lo­r complectă, guvernul a hotărît următoarele: 1. Mobilizarea tuturor organi­zațiilor de masă cari vor trebui să formeze echipele necesare. 2. Echipele, împărțite în fie­care sat, cătun și oraș, vor pro­­ceda la­ descoperirea cazurilor de exantematic ascunse, nedeclarate sau tratat la locuință, precum și la izolarea lor, în punctele sa­nitare stabilite. 3. la lupta contra epidemiei, vor da concursul toate autorită­țile, studenții, in special cei de la medicină, și toți cetățenii țării, conștienți de primejdia tifosului. 4 Echii speciale vor proceda In desinfectarea locuințelor și de­­parazitarea celor din raza focare­­lor de contaminare. 5. Peste un milion de broșuri explicative în legătură cu igiena, vor fi trimise în toată țara, o­­dată cu lămuririle și sfaturile răspândite prin presă și radio. ORGANI £ATIA TECH­­NICA A CAMPANIEI S'a const­­ruit o Comisie Per­­fle redresare sanitari­s­tX3 care va angaja toate ministerele cu autoritățile lor In subordine. O­­ omisiune permanentă va funcționa zi și noapte la Ministe­­rul Sănătății în tot timpul „Săp­­tămânei Sănătății”. Ea va putea decide și rezolva orice problemă nouă ivită pe te­­m, care ii va fi comunicată tele­fonic. , DE LA NOTAR PANA LA PREFECT, TOȚI CONDUCĂTORII AU­TORITĂȚILOR VOR FI PE TEREN In orașele reședință de județ, se vor forma câte o Com­i­siune Sanitară Juddețeană, compusă din Prefect, Primar, Șeful Poli­ției, Director de Liceu și Preoți. Plășile vor avea, la fel, o Co­­misiune condusă de pretorii res­pectivi. In comune se vor face Comi­tete Sanitare, cuprinzând pe Pri­mar­ Notar precum și pe toți membri organizațiilor de mase sub conducerea unui responsabil. Echipele care vor proceda în sate la descoperirea cazurilor și izolarea lor, vor cuprinde câte 80 oameni, cu agenți de legătură intre comună, plasă, oraș (reșe­dință de județ). NU SE VOR APLICA AMENZI NIMENI NU VA FI PEDEPSIȚI Vrem ca limeste plugar să afle și să Înțeleagă că în lupta contra tifosului exantematic, nici o au­toritate sau organ de pe teren nu va aplica vreo amendă sau altă pedeapsă celor descoperiți că au ascuns cazurile de exan­tematic, ivite. Este însă in interesul tuturor sătenilor, și al țării întregi, ca orice caz de boală să fie anun­țat, pentru ca cel în suferință să poată scăpa, prin îngrijirea doctorului, ferind totdeodată ca alți locuitori sănătoși să fie mo­lipsiți. In legătură cu cele de mai sus, a avut loc, Joi, 28 crts, o confe­rință la Ministerul Sănătății, care a stabilit în amănunte ordinea campaniei, contra exan. ieivoi. i.iui. : ‘ ! ! ! ■ I­t Anton Alexe au avut în trecut luptători deopo­trivă de vajnici pentru câșt­garea libertății democratice de R. Jordan S­emnarea tratatului de pri­etenie și conlucrare poli­tică economică și cultura­­­lă dintre Republica Populară Românâ**și Republica Ungară înseamnă consfințirea voinței ambelo­ A popoare de ,a se înțe­lege în toate problemele, care le vnt­omează. O comisiune mixtă rom­âno-ungară, va în­cepe sa­ funcționeze de înda­tă, căutând mijloacele de a a­­dânci și întări prietenia româ­­no-ungară, care a avut și altă dată aprigi susținători. Popoarele român și ungar din Ardeal își amintesc, cu drag, de luptătorii pentru li­bertățile democratice. Când stăpânirea asupritoare a mo­șierilor nu mai putea fi supor­tată, țăranii unguri și români, ridicau împreună, armele îm­potriva tiranilor. Revolta de pe muntele Bobâlna, de la 1437, a găsit înfrățiți sub acelaș steag al libertății pe ungurul Budai Nagy Antal și românul Ion Cârdaș, care ridicaseră ar­mele împotriva puterii asupri­toare. La 1514, cetele de ro­mâni conduse de secuiul Gheor­­ghe Doja se ridică împotriva tiraniei lui Ion Zapoleya, voevo­­dul Ardealului, pe care-l ase­diază în cetatea Timișoarei. Numai trădarea unui nemeș a pus capăt răscoalei lui Doja care a fost prins în cursă și ars pe rug. Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan nu a fost îndreptată împotrivă populației ungurești truditoare, ca și cea româneas­că pe moșiile grofilor, ci nu­mai împotriva acestora din umbră, care erau deopotrivă de urîți atât de Români cât și de Unguri. Anul 1848, care este socotit anul trezirii popoarelor la con­știința libertății, a avut atât în România cât și în Ungaria, steaguri de frunte. Sub zidu­rile Pestei a răsunat glasul poetului ungur Alexandru Pe­­töffi, care îndemna tineretul să țină fruntea sus­ ,In nu­mele libertății, sus, tineri în­drăzneți din Pesta. In Munte­nia, un Nicolae Bălcescu lup­ta pentru aceleași drepturi ale popoarelor. Ardeleanul Eftimie Murgu se adresa lui Bălcescu in astfel de cuvinte învoitoa­­re: „Dumnezeul libertății a în­viat și veghează soarta popoa­relor !" Cu aceleași gânduri, în cate­drala dela Blaj, profesorul Si­­mion Bărnuțiu, care a fost greșit înțeles de unii, punând chestia unirii cu Ungaria, spu­nea: „Noi vrem să ne unim cu Ungurii, dar numai pe bază de drepturi egale”. O tânără din popor, Ecat­erina Varga, a cărei viață pare o poveste mi­raculoasă și despre care un scriitor ungur a scris un ro­man „Cătălina, Doamna noas­tră” a arătat încă acum un veac, rolul femeii în lupta de libertate a popoarelor. Tot pentru libertățile demo­cratice ale popoarelor s’a sbă­­tut o viață întreagă patriotul ungur Mocsaly Lajos, care, împotriva moșierilor cu cas­tele, țm Pt în 1860 apărarea drepturilor popoarelor din șu­breda monarhie austro-unga­­­ră. El a apărat deopotrivă pe Români, Unguri, Sârbi și Cehi, scriind articole în gazeta ro­mânească „Tribuna” și ținând discursuri înflăcărate. Dispre­țuit de ai săi, Mocsaly Lajos și-a găsit recunoștința poporu­lui român care, spre sfârșitul carierei sale politice, îl aleg deputat de Caransebeș. Ideea câștigării libertăților democratice a avut deci înain­tași atât la Unguri cât și la Români. Această idee a învins astăzi. Cele două popoare sunt libere și, legate printr’o strân­să prietenie, își caută, calea spre un viitor mai bun. Legând această prietenie, așa cum spu­nea d-na Ana Pauker, minis­trul nostru de Externe, cele două Popoare nu urmăresc alt­ceva decât să întărească pacea și să conlucreze pentru bună­starea muncitorimii. Republica Ungară și Repu­blica Populară Română își în­tind frățește mâna pentru a apăra pacea lumii împotriva voinții ațâțătorilor la război din lagărul imperialist. Brumm tine ?<*#i*ut , drumul progresului și ai păcii de GH, MATEI deputat D­e curând a avut loc ședința Comitetului Național al Federației Naționale a Tineretului De­mocrat din România. Repre­zentanții generației noastre tinere s’au reunit, spre a examina realizările de până acum și sarcinile de viitor. Intre aceștia, glasul tinere­tului sătesc s’a ridicat cu hotărîre pentru unirea mai strânsă a tineretului, pentru participarea lui la munca de reconstrucție a patriei noas­tre democrate. Proclamarea Populare Române Republicii deschide căi noui de muncă și un drum spre o vieață mai bună pen­tru tinerii țării noastre. Tre­buie adâncită democrația populară pe care ne-o fău­rim, trebuie sporită produc­ția fabricilor și uzinelor și trebuie muncit cu știință și cu mai bune unelte și ma­șini pământul, ca să ridicăm productivitatea ogoarelor Deasemeni, munca și școlile de tot felul e nevoie să se desfășoare cu un elan nou și cu hotărîrea de înălțare cul­turală a țării. Tinerii munci­tori, organizați în Uniunea Tineretului Muncitoresc, s’au așezat în fruntea muncii de reconstrucție. Un măreț exemplu l-au dat voluntarii din Br­i­g­a­da „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, cari au lu­crat în ploi și noroiu și au isprăvit mai devreme decât s’a prevăzut conducta de gaz dintre Agnita­ Botorca. In primăvară, Uniunea Tinere­tului Muncitoresc va mobi­liza la muncă voluntară 170 de mii de tineri. Se vor des­chide cinci mari Șantiere na­ționale de reconstrucție, cu care prilej se vor indigui ape, se vor pava străzi, se vor construi două căi ferate și alte asemenea lucrări de interes național. La Cianul Mare, alături de tinerii mun­citori, lucrează tineri plu­gari în trio înfrățire caldă la conducta care va aduce ga­zul metan la Cluj. In Banat în Oltenia și în alte părți, tinerii plugari s’au organi­zat în grupe de muncă și iau parte cu însuflețire la lu­crări gospodărești. Se repară șosele și poduri, se cons­­truesc drumuri și poduri noui, localuri de cooperative cămine culturale, ’ etc. O pildă deosebită au dat-o în vara trecută, tinerii din comuna Fârtățești județul Vâlcea, cari au fost în frun­tea muncii pentru construi­rea lucrărilor importante din acea comună. S’au făcut o primărie nouă, o școală de mare și un local de coopera­tivă și cămin cultural. S’a lucrat în mare măsură, dea­­semeni, o pivniță de vinfi, care de peste 50 de vagoane Oamenii se ocupă aci în deosebi cu viticultura până acum își preparau vi­și­nul în condițiuni înapoiate­ Cei mai mulți îl vindeau de cu toamnă, la speculanți, pe aproape nimic. Iată ce minunate roade se pot obține acolo unde mos­­sele populare s’au trezit de viață nouă și când acestea văd că de acum înainte to­tul se face în folosul poporu­lui muncitor ! Acesta e drumul pe care trebuie să-l urmeze toți ti­nerii plugari. Federația tine­retului nostru conduce luptă și munca tinerilor din țara noastră, pe acest drum de progres. Ea s-a scuturat de acei cari intraseră în rându­rile ei ca trădători și sabo­­tori ai muncii tineretului. A fost dat afară din Federația Națională a Tineretului De­mocrat din România, tine­retul partidului național-li­­beral al lui Tătărescu. În fața tinerilor noștri munci­tori, cu brațele și cu mintea stă acum o sarcină impor­tantă : aceea de a-și strânge cu fiece zi mai mult rându­rile. Cu cât se va realiza mai mult acest lucru, cu atât mai mult se va clădi un stâlp puternic al democrației noa­stre populare și se va asi­gura succesul deplin în ac­țiunea patriotică de recon­strucție a țării. Tineretul Sătesc are de or­ganizat și îndrumat, pe ca­lea nouă, de luptă și memrii .Continuare în pag. 4-a) CONFERINȚA ANUALĂ A ARLUSulu­i deputat N. Popescu-Doreanu, vorbind la conferința anuală a AR­LUS-ului, începută la 29.1.1948 TINERETUL REPUBLICEI POPULARE ROMÂNE RECONSTRUEȘTE ȚARA „Tineretul e viitorul țării’, așa se spune în vorbirea noa­stră populară. Ce a înțeles din această zicală a poporului român fos­tul rege Carol al II-lea, am văzut în acei ani negri în care el a creat pentru tineretul nostru organizațiile Paramili­tare și ale străjeriei, organizații în care instinctele cele mai josnice, cele mai șovine erau ațâțate și naționalismul cel mai exagerat era cultivat. De la Carol al-lea la Floria Sima Străjeria n’a fost decât un prim pas spre legionarism. Or­ganizație pe jumătate militară, cu uniforme, fanatism și mis­ticism, ea a făcut din tinere­tul român un instrument în mâinile tuturor dictatorilor care s’au perindat pe la cârma sta­tului nostru dela 1930 în­coa­ce, începând cu Carol al II-lea și sfârșind cu Horia Sima și Ion Antonescu. In loc ca tineretul nostru să fie crescut, educat și luminat la flacăra ideilor generoase și profund umanitare, el a fost mânat pe căile celui mai mur­dar fanatism, pe făgașul jos­niciei morale, fiind ațâțat la ură de rasă, la imperialism, la dușmănia împotriva altor po­poare. Să ne amintim numai de ceea ce a fos tineretul român în epoca sumbră din anii 1940 —1941. Prin pregătirea pe care i-a făcut-o încă în fașă fostul rege Carol al II-lea, ti­neretul român, a fost dus pe căile destrăbălării. Otrăvit pes­te măsură de ideile dușmane țării și neamului nostru, ca și celorlalte popoare, acest tine­ret ajunsese ucigașul semeni­lor săi, cei mai buni. După 23 August 1944 și în deosebi după 6 Martie 1945, odată cu înlăturarea regimului dictatorial și cu instaurarea democrației românești, ca re­­zultat al victoriei Uniunii So­vietice împotriva fascismului — tineretul român a luat și el orientarea adevărată. TINERETUL DE AZI RECLĂDEȘTE PATRIA Am văzut acest tineret pe diferite șantiere. Adevărate șantiere naționale de recons­trucție au fost create pentru mu­nca volunarilor din bri­găzile organizate de Uniu­nea Tineretului Muncitoresc* Brațele tinerelor vlăstare Petru Stete« (Continuare in pag. 4-a) Taxa forfetară in natură datorată de morile țărănești și neacbitată încă, va fi plătită in bani Cum se calculează impozitul In Monitorul Oficial a apă­rut o decizie a Ministerului de Finanțe, în legătură cu taxele forfetare datorate de morile țărănești. Taxa forfetară în natură da­torată de morile țărănești și neachitată până în prezent, se va încasa în numerar. Orga­nele fiscale vor calcula câte 5,60 lei p­entru fiecare kgf. de grâu datorat.­­ Taxa va fi plătiți la patru rate egale. Ratele se vor pilii, la fiecare 15 zile, cu dela 1 Februarie 1948,

Next