Frontul Plugarilor, februarie 1948 (Anul 4, nr. 880-904)
1948-02-01 / nr. 880
rar conf. aprobbii Dir. G-rai ® P.T.T. Nr. 58.146—1945 4 PAGEI! 5 LEI DUMICĂ 1 1348 AnuL IV — Nr. 880 Te xapo?<ter8 pHttit* fcs msw*Organ de lupta al plugărimii muncitoare rATTEr rTAD Capitală și Provincie Țărani și Muncitori IEDACȚIA S OTETELEȘANU 3, eta j DIRECTOR 3 luni 300 lei S luni 260 lei ADMINISTRAȚIA Str. BREZOIAND 4, etaj RediCtOR responsabil GHEORGHE RECHITI ■ Autorități, societăți și Instituții le 5COO anuali ^ relariat 5.84 da F ß2.S5 1 SERBAH NEDELCU J J Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăriei luni J Tipografi* 3-30.10 Serv. Abon. 6-12 54 I »Politica externă a Italaiei este și va fi aiciuri k fortek picți în frunte cu marea, înțeleaptă și invincibila Misiune Sovietică” Decorațiile făcute ziarului „Graiul Nou” de Excelența Sa prof. C. L Fardon, președintele Prezidiului Republicii Populare Române j. # Raproducetii intervievați! pe care d. prof. C. I. Partien, Președintele Prezidiului Republicii Populare Român ®, l-a dat redactorului ziarului „Graiul Nou”, organul Direcțiunii Politice a grupului de Grup ® al ® Armatei Sovietice, dacă țării ! ÎNTREBARE: C ® perspectiv © se deschid Român!a! prin proclamarea Republicifi?i RĂSPUNS. Instaurarea Republicii Populare Române deschide acestei țări uriașe perspective de construire a unei vieți libere și fericite, a unei democrații adevărate, bazate pe o mai bună stare economică culturală, pe securitatea ini ternă și externă. Marile prefaceri democratice, care s’au produs în ultimii ani în România, au creat conditions cu totul noui, care au făcut ca instituția monarhică să apară cu toată evidența ca o piepentru desvoltarea crației noastre pe calea demopopulare, pe calea creșterii necontenite a bunei stăricese și a a celor cemunasigurării independenței suveranității statului român. Proclamarea Republicii Popplare a dat întreaga putere în mâinile poporului. Excluzând de la conducerea statului orice elemente retrograde, ea a deschis maselor populare posibilități nelimitate de evoluție fericită pe calea progresului și a păcii. INTREBARE: Cum vedeți desvoltarea mai departe a retailor de prietenie român sovietici ? RĂSPUNS: îmi exprim certitudinea că relațiile de prietenie sovieto-române se vor desvolta pe viitor și mai adânc. Astăzi tot ce este progresist șî iubitor de pace și libertate în România este pe deplin conștient că pentru țara noastră politica de prietenie cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice nu poate fi considerată ca o politică de circumstanță, ci ca un numerativ izvorît din însăși interesele noastre permanente ca sfat și ca popor. Prietenia cu Uniunea Sovietică este pentru noi chezășia cea mai sigură a independentei naționale și a integrității teritoriale, a viitorului fericit pe care-l construim. Rodnica activitate a Aramyim, în care s’a încadat astăzi aproape toată suflarea României, arată cel mai bine cât de adânc a pătruns această convingere în rândurile poporului român. Este sigur că acest lucru nu este pe placul acelor forțe care mai visează la subjugarea altor țări și caută să întrețină dezbinarea între popoare. Este limpede că aceștia ar dori să vadă înrăutățindu-se relațiile dintre România și U. R. S. S., în speranța de a mai putea întrebuința România ca un instrument de provocare și agresiune împotriva Uniunii Sovietice. Prin desființarea instituției monarhice a fost înlăturată ultima speranță a a(Continuare in pag. 4-a) CONFERINȚA SERHASILOR SECȚILOR DE EDUCAȚIE ȘI CUTȚII ALE N. T. fiLnim Cuvântările. — Sarcinile imediate Intre 25 și 29 Ianuarie a. c., a avut loc la sediul Comitetului Județean U. T. M., din Capitală, prima conferință pe țară a secretarilor secțiilor județene de educație și cultură ale Uniunii Tineretului Muncito resc. Secretarii secțiilor au prezentat rapoarte de activitate .. .asupra muncii de popularizare, de educație, îndrumare, artistice și de organizare. CUVÂNTĂRILE citor” a devenit ziarul cel mai citit de către tineretul muncitor. La sfârșitul desbaterilor s’a adoptat o rezoluție. (Agerpres). "'"•in cadrul acestei conferințe 5 1 v sa luat cuvântul de deputat Ioan Chișinevschi, care după ce g~ a făcut o maliză a situației politice interne și externe, au arătat sarcinile ce revin secrente, tarilor de educație și cultură, în ceea ce privește munca de Îndrumare a tineretului. A mai vorbit d. Ilie Drăganu, secretar general al F N.T.D-Scare, după ce a făcut o expultere asupra problemelor discutate în ședința Consiliului Tineretului din țările Balcanice ce a avut loc la Budapesta, a subliniat rolul important ce revin>e secretarilor de educație și cultură în re Uzarea unificării organizațiilor de tineret din țara noastră* SCO I DE API ALFABETI. IMVF!RITATO- rT ORGANITATORE JUDETENE ALE U.T.M.-uM . Ion Marinescu, secretar al secției centrale de educație Si cultură, a arătat realizările acestei secții, în munca de îndrumare a tineretului. Astfel din inițiativa județenelor s’au înființat școli de analfabeți, numărul școlilor de cadre a crescut la 70 iar acel al îndrumătorilor la 12.000. S’au înființat de asemenea școli serale pentru tinerii, muncitori- Săptămânalul ..Tânărul MinTânărul Mim masSBââ Citiți In pag. 3-a . COTELE DE ALB! PE UNA FEBRUARIE MAR! REDUCEM DE TAXE LA COLEGELE POȘTALE ★ MODIFICĂRI IN MERSUL TRENURILOR * ADUNAREA RESORTULUI DE FEMEI AL UN’UNÎÎ SHIEtt CATRLOS DE ARTIȘTI, SCRIITORI ȘI ZIARIȘTI In paec., 1-a : * CAMERĂ DEPUTAȚILOR i A VOTAT UCRJA LEGiiii A AVOCAȚILOR «1 . ........ ...---------------,.......... Comitetul Central al Frontului Plugarilor, face cunoscut organizațiilor județene, că în ziua de 1 Februarie 1948, se vor ține întrunirile stabilite, după cum urmează : Județul Plasa Vâlcea Horezu Fălcii Fălciu Futna Fanciu Rădăuți Siret C. Lung (Moi Chung Teleorman Zimnicea Neamț Iuhu și Făgăraș Șercaia T. Mică Târnăveni Sălaj Zalău Someș Gherla Constanța Cogealac Aceste întruniri urmau să se țină pe data de 23 Ian. din cauza recensământului ele sunt amânate pentru Duminecă 1 Februarie 1948. Toate organizațiile județene unde sunt programate aceste întruniri vor lua măsuri din vreme pentru o cât mai bună organizare a acestor adunări. Comitetul Central va trimite la aceste adunări delegați ai săi% Caraș Reșița BĂTĂLIA CONTRA TIFOSULUI exantematic a început Organizarea Săptămânii Sănătății șa vederea combaterii focarelor de tifos exantematic, care au mai rămas, răslețite prin țară și pentru stingerea lor complectă, guvernul a hotărît următoarele: 1. Mobilizarea tuturor organizațiilor de masă cari vor trebui să formeze echipele necesare. 2. Echipele, împărțite în fiecare sat, cătun și oraș, vor proceda la descoperirea cazurilor de exantematic ascunse, nedeclarate sau tratat la locuință, precum și la izolarea lor, în punctele sanitare stabilite. 3. la lupta contra epidemiei, vor da concursul toate autoritățile, studenții, in special cei de la medicină, și toți cetățenii țării, conștienți de primejdia tifosului. 4 Echii speciale vor proceda In desinfectarea locuințelor și deparazitarea celor din raza focarelor de contaminare. 5. Peste un milion de broșuri explicative în legătură cu igiena, vor fi trimise în toată țara, odată cu lămuririle și sfaturile răspândite prin presă și radio. ORGANI £ATIA TECHNICA A CAMPANIEI S'a construit o Comisie Perfle redresare sanitaristX3 care va angaja toate ministerele cu autoritățile lor In subordine. O omisiune permanentă va funcționa zi și noapte la Ministerul Sănătății în tot timpul „Săptămânei Sănătății”. Ea va putea decide și rezolva orice problemă nouă ivită pe tem, care ii va fi comunicată telefonic. , DE LA NOTAR PANA LA PREFECT, TOȚI CONDUCĂTORII AUTORITĂȚILOR VOR FI PE TEREN In orașele reședință de județ, se vor forma câte o Comisiune Sanitară Juddețeană, compusă din Prefect, Primar, Șeful Poliției, Director de Liceu și Preoți. Plășile vor avea, la fel, o Comisiune condusă de pretorii respectivi. In comune se vor face Comitete Sanitare, cuprinzând pe Primar Notar precum și pe toți membri organizațiilor de mase sub conducerea unui responsabil. Echipele care vor proceda în sate la descoperirea cazurilor și izolarea lor, vor cuprinde câte 80 oameni, cu agenți de legătură intre comună, plasă, oraș (reședință de județ). NU SE VOR APLICA AMENZI NIMENI NU VA FI PEDEPSIȚI Vrem ca limeste plugar să afle și să Înțeleagă că în lupta contra tifosului exantematic, nici o autoritate sau organ de pe teren nu va aplica vreo amendă sau altă pedeapsă celor descoperiți că au ascuns cazurile de exantematic, ivite. Este însă in interesul tuturor sătenilor, și al țării întregi, ca orice caz de boală să fie anunțat, pentru ca cel în suferință să poată scăpa, prin îngrijirea doctorului, ferind totdeodată ca alți locuitori sănătoși să fie molipsiți. In legătură cu cele de mai sus, a avut loc, Joi, 28 crts, o conferință la Ministerul Sănătății, care a stabilit în amănunte ordinea campaniei, contra exan. ieivoi. i.iui. : ‘ ! ! ! ■ It Anton Alexe au avut în trecut luptători deopotrivă de vajnici pentru câștgarea libertății democratice de R. Jordan Semnarea tratatului de prietenie și conlucrare politică economică și culturală dintre Republica Populară Românâ**și Republica Ungară înseamnă consfințirea voinței ambelo A popoare de ,a se înțelege în toate problemele, care le vntomează. O comisiune mixtă româno-ungară, va începe sa funcționeze de îndată, căutând mijloacele de a adânci și întări prietenia româno-ungară, care a avut și altă dată aprigi susținători. Popoarele român și ungar din Ardeal își amintesc, cu drag, de luptătorii pentru libertățile democratice. Când stăpânirea asupritoare a moșierilor nu mai putea fi suportată, țăranii unguri și români, ridicau împreună, armele împotriva tiranilor. Revolta de pe muntele Bobâlna, de la 1437, a găsit înfrățiți sub acelaș steag al libertății pe ungurul Budai Nagy Antal și românul Ion Cârdaș, care ridicaseră armele împotriva puterii asupritoare. La 1514, cetele de români conduse de secuiul Gheorghe Doja se ridică împotriva tiraniei lui Ion Zapoleya, voevodul Ardealului, pe care-l asediază în cetatea Timișoarei. Numai trădarea unui nemeș a pus capăt răscoalei lui Doja care a fost prins în cursă și ars pe rug. Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan nu a fost îndreptată împotrivă populației ungurești truditoare, ca și cea românească pe moșiile grofilor, ci numai împotriva acestora din umbră, care erau deopotrivă de urîți atât de Români cât și de Unguri. Anul 1848, care este socotit anul trezirii popoarelor la conștiința libertății, a avut atât în România cât și în Ungaria, steaguri de frunte. Sub zidurile Pestei a răsunat glasul poetului ungur Alexandru Petöffi, care îndemna tineretul să țină fruntea sus ,In numele libertății, sus, tineri îndrăzneți din Pesta. In Muntenia, un Nicolae Bălcescu lupta pentru aceleași drepturi ale popoarelor. Ardeleanul Eftimie Murgu se adresa lui Bălcescu in astfel de cuvinte învoitoare: „Dumnezeul libertății a înviat și veghează soarta popoarelor !" Cu aceleași gânduri, în catedrala dela Blaj, profesorul Simion Bărnuțiu, care a fost greșit înțeles de unii, punând chestia unirii cu Ungaria, spunea: „Noi vrem să ne unim cu Ungurii, dar numai pe bază de drepturi egale”. O tânără din popor, Ecaterina Varga, a cărei viață pare o poveste miraculoasă și despre care un scriitor ungur a scris un roman „Cătălina, Doamna noastră” a arătat încă acum un veac, rolul femeii în lupta de libertate a popoarelor. Tot pentru libertățile democratice ale popoarelor s’a sbătut o viață întreagă patriotul ungur Mocsaly Lajos, care, împotriva moșierilor cu castele, țm Pt în 1860 apărarea drepturilor popoarelor din șubreda monarhie austro-ungară. El a apărat deopotrivă pe Români, Unguri, Sârbi și Cehi, scriind articole în gazeta românească „Tribuna” și ținând discursuri înflăcărate. Disprețuit de ai săi, Mocsaly Lajos și-a găsit recunoștința poporului român care, spre sfârșitul carierei sale politice, îl aleg deputat de Caransebeș. Ideea câștigării libertăților democratice a avut deci înaintași atât la Unguri cât și la Români. Această idee a învins astăzi. Cele două popoare sunt libere și, legate printr’o strânsă prietenie, își caută, calea spre un viitor mai bun. Legând această prietenie, așa cum spunea d-na Ana Pauker, ministrul nostru de Externe, cele două Popoare nu urmăresc altceva decât să întărească pacea și să conlucreze pentru bunăstarea muncitorimii. Republica Ungară și Republica Populară Română își întind frățește mâna pentru a apăra pacea lumii împotriva voinții ațâțătorilor la război din lagărul imperialist. Brumm tine ?<*#i*ut , drumul progresului și ai păcii de GH, MATEI deputat De curând a avut loc ședința Comitetului Național al Federației Naționale a Tineretului Democrat din România. Reprezentanții generației noastre tinere s’au reunit, spre a examina realizările de până acum și sarcinile de viitor. Intre aceștia, glasul tineretului sătesc s’a ridicat cu hotărîre pentru unirea mai strânsă a tineretului, pentru participarea lui la munca de reconstrucție a patriei noastre democrate. Proclamarea Populare Române Republicii deschide căi noui de muncă și un drum spre o vieață mai bună pentru tinerii țării noastre. Trebuie adâncită democrația populară pe care ne-o făurim, trebuie sporită producția fabricilor și uzinelor și trebuie muncit cu știință și cu mai bune unelte și mașini pământul, ca să ridicăm productivitatea ogoarelor Deasemeni, munca și școlile de tot felul e nevoie să se desfășoare cu un elan nou și cu hotărîrea de înălțare culturală a țării. Tinerii muncitori, organizați în Uniunea Tineretului Muncitoresc, s’au așezat în fruntea muncii de reconstrucție. Un măreț exemplu l-au dat voluntarii din Brigada „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, cari au lucrat în ploi și noroiu și au isprăvit mai devreme decât s’a prevăzut conducta de gaz dintre Agnita Botorca. In primăvară, Uniunea Tineretului Muncitoresc va mobiliza la muncă voluntară 170 de mii de tineri. Se vor deschide cinci mari Șantiere naționale de reconstrucție, cu care prilej se vor indigui ape, se vor pava străzi, se vor construi două căi ferate și alte asemenea lucrări de interes național. La Cianul Mare, alături de tinerii muncitori, lucrează tineri plugari în trio înfrățire caldă la conducta care va aduce gazul metan la Cluj. In Banat în Oltenia și în alte părți, tinerii plugari s’au organizat în grupe de muncă și iau parte cu însuflețire la lucrări gospodărești. Se repară șosele și poduri, se construesc drumuri și poduri noui, localuri de cooperative cămine culturale, ’ etc. O pildă deosebită au dat-o în vara trecută, tinerii din comuna Fârtățești județul Vâlcea, cari au fost în fruntea muncii pentru construirea lucrărilor importante din acea comună. S’au făcut o primărie nouă, o școală de mare și un local de cooperativă și cămin cultural. S’a lucrat în mare măsură, deasemeni, o pivniță de vinfi, care de peste 50 de vagoane Oamenii se ocupă aci în deosebi cu viticultura până acum își preparau vișinul în condițiuni înapoiate Cei mai mulți îl vindeau de cu toamnă, la speculanți, pe aproape nimic. Iată ce minunate roade se pot obține acolo unde mossele populare s’au trezit de viață nouă și când acestea văd că de acum înainte totul se face în folosul poporului muncitor ! Acesta e drumul pe care trebuie să-l urmeze toți tinerii plugari. Federația tineretului nostru conduce luptă și munca tinerilor din țara noastră, pe acest drum de progres. Ea s-a scuturat de acei cari intraseră în rândurile ei ca trădători și sabotori ai muncii tineretului. A fost dat afară din Federația Națională a Tineretului Democrat din România, tineretul partidului național-liberal al lui Tătărescu. În fața tinerilor noștri muncitori, cu brațele și cu mintea stă acum o sarcină importantă : aceea de a-și strânge cu fiece zi mai mult rândurile. Cu cât se va realiza mai mult acest lucru, cu atât mai mult se va clădi un stâlp puternic al democrației noastre populare și se va asigura succesul deplin în acțiunea patriotică de reconstrucție a țării. Tineretul Sătesc are de organizat și îndrumat, pe calea nouă, de luptă și memrii .Continuare în pag. 4-a) CONFERINȚA ANUALĂ A ARLUSului deputat N. Popescu-Doreanu, vorbind la conferința anuală a ARLUS-ului, începută la 29.1.1948 TINERETUL REPUBLICEI POPULARE ROMÂNE RECONSTRUEȘTE ȚARA „Tineretul e viitorul țării’, așa se spune în vorbirea noastră populară. Ce a înțeles din această zicală a poporului român fostul rege Carol al II-lea, am văzut în acei ani negri în care el a creat pentru tineretul nostru organizațiile Paramilitare și ale străjeriei, organizații în care instinctele cele mai josnice, cele mai șovine erau ațâțate și naționalismul cel mai exagerat era cultivat. De la Carol al-lea la Floria Sima Străjeria n’a fost decât un prim pas spre legionarism. Organizație pe jumătate militară, cu uniforme, fanatism și misticism, ea a făcut din tineretul român un instrument în mâinile tuturor dictatorilor care s’au perindat pe la cârma statului nostru dela 1930 încoace, începând cu Carol al II-lea și sfârșind cu Horia Sima și Ion Antonescu. In loc ca tineretul nostru să fie crescut, educat și luminat la flacăra ideilor generoase și profund umanitare, el a fost mânat pe căile celui mai murdar fanatism, pe făgașul josniciei morale, fiind ațâțat la ură de rasă, la imperialism, la dușmănia împotriva altor popoare. Să ne amintim numai de ceea ce a fos tineretul român în epoca sumbră din anii 1940 —1941. Prin pregătirea pe care i-a făcut-o încă în fașă fostul rege Carol al II-lea, tineretul român, a fost dus pe căile destrăbălării. Otrăvit peste măsură de ideile dușmane țării și neamului nostru, ca și celorlalte popoare, acest tineret ajunsese ucigașul semenilor săi, cei mai buni. După 23 August 1944 și în deosebi după 6 Martie 1945, odată cu înlăturarea regimului dictatorial și cu instaurarea democrației românești, ca rezultat al victoriei Uniunii Sovietice împotriva fascismului — tineretul român a luat și el orientarea adevărată. TINERETUL DE AZI RECLĂDEȘTE PATRIA Am văzut acest tineret pe diferite șantiere. Adevărate șantiere naționale de reconstrucție au fost create pentru munca volunarilor din brigăzile organizate de Uniunea Tineretului Muncitoresc* Brațele tinerelor vlăstare Petru Stete« (Continuare in pag. 4-a) Taxa forfetară in natură datorată de morile țărănești și neacbitată încă, va fi plătită in bani Cum se calculează impozitul In Monitorul Oficial a apărut o decizie a Ministerului de Finanțe, în legătură cu taxele forfetare datorate de morile țărănești. Taxa forfetară în natură datorată de morile țărănești și neachitată până în prezent, se va încasa în numerar. Organele fiscale vor calcula câte 5,60 lei pentru fiecare kgf. de grâu datorat. Taxa va fi plătiți la patru rate egale. Ratele se vor pilii, la fiecare 15 zile, cu dela 1 Februarie 1948,