Frontul Plugarilor, martie 1948 (Anul 4, nr. 905-930)

1948-03-01 / nr. 905

- —"'-'A :ț ni. 04g I Varșovia» 27 (Rador). — »P­­A­ P.“ transmite : Ziarele poloneze publică ample comentarii cu privire la vizita delegației guverna­mentale române la Varșo­via. Ziarul ..Rzeczspospolita“ scrie că Republica Populară Română ia parte tot mai activă la colaborarea inter­națională pentru consolida­rea păcii și stabilirea de nouă relații intre țări în spi­ritul înțelegerii și ajutoru­lui reciproc- Unificarea ce­lor două partide muncito­rești­ și întărirea frontului unic al tuturor partidelor democratice au făcut ca platforma după care se va desfășura acțiunea de re­construcție economică și so­cială a țării, să capete o formă precisă. Ziarul „Glos Ludu" scrie că sosirea delegatei române comstitue un important eve­niment politic: ,,Ea repre­zintă un nou pas în acțiu­nea de întărire a relațiilor dintre ambele țări care au interese comune, în primul rând în ceea ce privește apă­rarea păcii și securității co­lective. In Polonia ca și în România, membrii nului sunt luptători guver­încer­cați pentru independența și pentru libertatea și propă­șirea națiunii lor"­ S­emnarea Convenției d­e colaborare culturală έntree R­epublica P­opuiă voit Românie șî Republica Faiamé v­arșovia» 27 (Radoor). — Corespondentul Agenți­ei „Rador“ transmite: Astăzi, la ora 14-30, a avut loc în sala Președinției Consiliului de Miniștri Polon, semnarea Convenției de colaborare culturală între Republica Populară Ito­­mână și Republica Polonă­ . Din partea Polon­ei au semnat d-noi : Stanislaw Skrczeszewski, ministrul Educației, și Wincenty Rz­ymowski, ministru de Stat, iar din partea României d-nii miniștri Octav Livezeanu, ministrul Informațiilor și Ion Pas, ministrul Artelor- Au luat apoi cuvântul, sublini înd importanța actului de colaborare între cele două popoare, d-na. J­ozef Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniștri și Republicei Polone și d. Dr. Petru Groza, primul ministru al guvernului Repu­blicei Populare Române.­­­­ Ce scriu carele poloneze despre vizita delegației eveniimentale române la Varșovia C SI IE IEFIDEI SITELE de IERONÎM ȘERBU­ ivilizația și înflorirea unei țări nu se cu­noaște numai după orașele cu clădirile lor de piatră, ci mai ales după starea satelor. In tre­cut, guvernele reacționare scoteau ochii vizitatorilor Strâmt, prezentându-le câ­teva palate arătoase, dân­­du-se ospețe îmbelșugate, dar f ©rindu-se să-l plimbe prin satele noastre, unde domnea sărăcia și întune­ricul. Chiar atunci când se fă­cea ceva, totul era de fa­țadă și întâmplător, nu te­meinic, după un plan bine chibzuit, dintr'o dorință sinceră de a se ridica ni­velul satelor. Existau uneori fonduri pentru inbunatățirea sate­lor, dar cea mai mare parte din ele se înghițeau politi­cienii și cei de la cârma tre­burilor obștești. Din această pricină, dru­murile rămâneau in para­gină, podurile stricate, șco­lile cu tavanul spart, fără ca nimeni să se îngrijeas­că de repararea lor. Războiul a înmulțit pagu­bele, distrugând sute de mii de gospodării sătești și o­­rășenești. Pentru a reface tot ce s’a stricat, dar îndeosebi a re­clădi satele mai frumos de cum au fost: a le inzestra cu școli, dispensare medi­cale, cămine culturale, era nevoie de un plan amănun­țit și bine studiat. Dar mai era nevoie și de mobiliza­rea, de însuflețirea masse­­lor muncitoare. Acest lucru nu era cu pu­­tință decât intr-un regim de democrație adevărată, in Republica Populară­ Româ­nă, unde la conducerea Statului se află reprezen­tanții muncitorimii și al ță­rănimii, care sunt apropiați sufletește de popor, îi cu­nosc bine nevoile și vor să­­ se împlinească. Dar, In Republica Popu­lară Română, unde țărăni­mea și muncitorimea sunt la ei acasă, cu drepturi și cltertuii cucerite, stăpâni pe viitorul lor, ei au tot in­teresul să sprijine Statul cu munca lor, între Stat și țărănime nu este o prăpastie ca în tre­cut, când toate avantagiile erau în mâinile ciocoiini­ și exploatatorilor capitaliști. Statul II formează acum massele de țărani și mun­citori, interesele lor sunt a­­celeași și fiecare îmbună­tățire a Republicei Popu­lare Române, se restrânge asupra tuturor locuitori­lor ei. Nici vorbă că aceasta a devenit lămurit pentru țără­nimea noastră muncitoare, care a înțeles să răspundă Îndemnului de a porni la­­ Continuare in pa £ 4:i! însemnate lucrări pentru întocmirea unor legiuiri fiscale democratice sforile legiuiri fiscale vor fi simple și pe îndesar tuturor StabiliUeea impez­iel or după puterea de plată a plugarilor La Ministerul de Finanțe se finrrează la întocmirea unor legiuiri, care vor fi cuprinse în reforma fiscală. Prin acea­sta se urmărește schim­bare­a actualelor rânduri­­ fiscale, care nu mai corespund si­ua­ției economice și politice din țara noastră. Spre deosebire de actualele legi fiscale, prin care muncitorii dela orașe și plugă­­rirata nevoiașe sunt siliți să p­ățească dări apăsătoare, prin reforma fiscală se tinde ca fie­care contribuabil să plățească dările după veniturile sale. Deci acei cu posibilități mai mari vor plăti și dări mai mari, iar celor nevoiași li se vor reduce impozitele, astfel că pentru aceștia din urmă, să nu devină o sarcină de nein­­grins Peste câteva zile se va pur­­cede la redactarea texte­­r, care vor fi cuprinse în nouile legiuiri fiscale. Se urmărește stabi­lirea condițiunilor pen­tru ca toți cetățenii țării, cari au un venit, s­ă plătească dările cu­venite către Stat, I­EGI SIMPLE și CLARE In acel­aș simm prin nouile­rerit­ arii fiscale se urmărește ca fiecare Contribuabil să poată cunoaște «?» datorii are de plătit la fisc. Aceste legiuiri fiscale vor fi s­i mai clar redactate cât­ posibil, ast­fel ca fiecare contri­buabil, orășe^n sau să­tean, să poată cunoaș­te din cetirea Ier ce o­­bligațiuni are pentru 2» la lo curent cu dările Către Stat. Prin urma­re cuprinsul fanilor nu va mai da zoc la nedn­­irisr"«­ nea­er»**» «o în­tâmplă cu legile fisca­le în vigoare. * Important de subli­niat este faptul că prin reforma fiscală se vm reduce numărul ac­tual al impozitelor, în­cât fiecare contribua­bil să nu mai fie ne­voit să plătească mai multe feluri de dări pentru acelaș venit. Prin nouile tef­luiri fiscale se urmărește o dem­ocrit fixare a im­pozitelor, astfel ca pe viitor micii phtț­iri cu suprafețe reduse de pământ să nu mai fie nevoiți să plătească dări deosebit de apă­sătoare, care să le in­­grădească mijloacele lor de trai. Mareșalul­ Tito primește darul urnei sătence M Pr.Í . MREM a cordului economic r­omiâno-polon­ .» Sosirea «unei delegații la București p- Agerpres. 27. — La București a sosit zilele trecute delegația co­mercială polonă condusă de re­prezentantul ministerului Indus­­trie­ și Comerțului­­ polones,­ă Plenkowski Tad­ewss. Delegația a fost primită­­«­­­­ministru Bucur Șchiop». Scopul delegației este ca să se stabilească posibilități cât miri­te ,vederea apocării acor­dului comercial româno-polon in­cheiat in ziua de 9 Septembrie 1947. In acest scop ce vor încheia contracte, se vor diace tratative la vederea lărgirii actualului a­­cord, se vor discuta condiiunile unei largi colaborări economice. Se vor fixa deasemeni ședințele Comisiei Mixte, conform, preve­­derilor convenției încheiate lntre cele două țări, ­­i I Organ de lupta al plugurimii muncitoare Cicil­lă «2 Provlazi ® T^rg&nf a2 Sîoncîtori EEOAfTIlA S­i? OTETELEȘANU 3. c%. SD­IR FITOR wprais « rrovmeie jarnai $2 Muncawi AD-Ția Str. STAVROPOLEOS Nr. s, d­. H. , ... IKtd­UR [ s­tani soo­lei 3 toni 860 iei telefoane» Redactor responsabil GHEßRIIHE NECHITS Autorități, societăți și instituții­lor 5000 anual Direcțiunea, 5.34.39 Administrația 3.66.05 QFRRAfds METIS?! TNI Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăriei luni secretariatul 8S43S MM» JuIiD.ll­­llCUCLK­U ______________ _______________________ __________________________ ' ' Tipografia S.30.10 CONSILIUL NAȚIONALI ila duais^-c |fosai 9 --------------------------------------------------------------------------* a| Frontului Democrații Populare Din­man £ es­te program va~iTpSM rer eat zilele acestea COMUNICAT Azi, 27 Februarie, a avut loc sub președin­ția d­ îesi ministru Va­­sile Luca, ședința de constituire a Frontu­lui Democrației Popu­lare, care va asigura unitatea de acțiune a forțe­lor democrației populare din România. Frontul Democrației Populare este condus de un Consiliu Națio­­nal compus din urmă­torii delegații Partidul Muncitoresc Român: Vasile Luca, Sotar Rădășescu, Io­sif Chișinevschi, Frontul Plugarilor: Dr. Petru Groza, An­ton Alexamirescu, Ion Cîițanu, Partidul Național Popular, P. Constanti­­nescu-Iași, Mihail Dra­­gandrescu, Alexandru Șteflea, Uniunea Populară Maghiară : Rasko Ale­xandru,­ Ludovic Ta­­kats, Csika Ferdinand.­­ Președinte s­l Consi­liului Fiftilanai al Fcon» jiului Democrației Populare a fost ales d. dr. Petru Groza , se­cretar general d. Va­sile Luca, iar secretar adjunct d. Iosif Chiși­­nevschi. S-a căzut de acord a­­supra principiilor de colaborare pe baza u­­nui pr­ogram comun. M­ani­f­estul-program va­­ publicat zilele aces­­tea. Frontul Democrației Populare merge in a­legările pentru Marea Adunare Națională pe o singură listă. S'au luat toate măsurile pentru desfășurarea campaniei electorale. Se vor constitui ime­diat Consilii Județene, de plasă și comune ale Frontului Democrației Populare, compuse din câte 2 delegați ai par­­tidelor componente. SEMNUL ELECTORAL «i­mi­raelAn­ Ei hkuk In ședința de ert C­omisiunea Centrală E­­lectora­l­ă a a­tribuit, la cerere, semnul elec­toral „Soarele” Frontului democrației Popu­lare, din care fac parte partidele: Partidul Infunctoresc Român, Frontul Plugarilor, Par­­tidul Național Popular și Uniunea Populară Maghiară, ’ ‘ 1 fiu­­­l Militk­ IIiISKII SE CLĂDEȘTE PRIN MUNCA NEOBOSITA I ISTHEGULU­ POPOS HUNCITU R­ epublica Populară­­“poslavă, vecina noastră dela sud-vest, a sângerat adânc de pe urma iureșului nă­valnic al cotropitorilo­r fasciști Războiul cu Germania Și ocupația hitleristă în Iugo­slavia a crestat răni adânci în trupul țării și al poporu­lui vecin și prieten. Mai mult de 10 la mii din numărul populației, a­­dieci peste un milion 700 mii oameni, și-au vărsat sân­gele pentru apărarea Pat­riei Trei milioane locuitori au rămas fără adăpost. Ținu­turi întregi au fost arse și pustiite, fabrici, mine por­turi, căi ferate, poduri și șosele, precum și multe așeză­minte de cultură au fost aruncate în aer și distruse. Nimic n’a putut să în­frângă îndârjirea acestui popor care odată eliberat de sub jugul cotropitor, a purces grabnic la clădirea unei țări noul, mai puternice și mai frumoase. 9 ori tttl­as turla cotropitorilor naziști R lin popor întreg care iși clădește o țară Poporul iugoslav nu s’a lăsat pe tânjeală. A înțeles că dacă nu se va ajuta sin­gur, el este sortit pieirii. A pornit la muncă temeinică și astăzi țara nouă nu mai sea­mănă cu țara pârjolită din 1915. Astfel că întreg poporul mic eu , mare, lucrează în țara care este un uriaș șan­tier. In frunte stă tineretul. Linia ferată Samar-Sara­­jevo, este cel mai de preț dur pe care tineretul iugoslav l-a făcut țării sale. 887 brigăzi de tineret au construit în­­ i luni o linie ferată de 242 km., pentru ca produsele țârii să poată circula cu ușu­rință dela un ținut la altul In 1946, tineretul a con­­soan P. Jîpa . (Continuare si pag. 3-a) T­oți inflramătorii Co­ mit­etelul Central sunt eosi­vocați .pentru s­uisa de Felsnuarie 19411 ia­r e« dini Comitetului Central Slips Episcopie! Nr. ! stVt#a-¥ é**•««?»% #•**»« Alt##»«« i Primii elevi tractoriștii AE au terminat cursurile mandi­ că pot conduce tractorul românesc a spus plugarița tractorista Ana Pripicic îs prinz s avut loc la ferma R. E. A. Z. I. nu numai o producție agri­­c.­u­lui din comuna Dudeș­ti-Cioplea, închiderea curen­­colă sporită, dar și de bună alor primei serii a școalei de tractoriști I. A. R. calitate. Pentru că acum în Cursurile acestei școale ooul au f­ost urmate de 48 l*an £* noastră s’a schimbat ce no: av’m Republică și pă­mântul este proprietatea celor, ce-l muncesc• de plugari și 2 plugarițe. După 25 de zile de cursuri teoretice și practice pe­­ tractorul românesc, au reușit la examen 45 de elevi, precum și cele două sătence, care din ceasul absolvirii au devenit tractoriști. SĂ MUȚI $! SĂ INVĂȚAȚI MAI DEPARTE La închiderea cursurilor au luat parte d-nii. V. Pașcov­­schi, Director General al REA­­ZIM-ului, prietenul Nichifor Stere, membru în Comitetul Executiv al Uniunii Sindicate­lor de Salariați Agricoli, d-nii. Marinov, directorul Mașinilor REAZIM-ului, Șalea, dir­eete­rul Județenei Ilfov a REAZIM- ului, profesorii Du­ț­escu și Stan Iosif, care au predat cursurile, precum și toți sla­vii tractoriști.­­ Primul a luat cuvântul d. Șalea, care a arătat însemnă­tatea școalei de tractoriști în Republica Populară Română. D. Duțescu, profesor, a spus că în cele 25 de zile de lecții, cei care au reușit au depus multă râvnă. —■ „Aveți misiunea a spus d profesor Duțescu — să munciți și să învățați mai departe, pentru a învăța și pe alții. Din tot ce face noi pro­fesorii am sădit în dumnea­voastră aici, vă rugăm să se­mănați mai departe și la al­ții”. D. Pașcovschi, director ge­neral al BEAZIM-ului, începe prin­ a arăta că, în modesta clasă de la Dudești-Cioplea, a început un drum nou pentru agricultura noastră. D-sa apoi a arătat însemnătatea fermei de stat și a dat îndrumări ________ D. Bar. (Continuare in pag. 3nă) ★ u Agricultura să nu dea numai o producție sporită, ci și de calitate Luând mivântu­l, prietenul ■ * Nichifor pters spune : „Uniun­ea Sindicatelor de Salariați­­ grecii se bucură rău­ din școlile de tractoriști ies intrat afi,­­ de plugari. Ați învățat să conduceți și să sccipäTMn^Jtraptorul româ­­nesc. Dar nu trebue să rămâ­neți aici. Mergeți mai departe, învățați și mai mult, pentru că dumneavoastră sunteți stâlpii agriculturii de mâine. Să du­ceți un suflu nou în agricul­tură, munciți cu folos pentru­­ca agricultura noastră să dea, ♦ ♦ [UNK] [UNK] ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ ♦ ♦+++­♦ i -«» X pag* 4*ai: 10. ISLE I DESPRE I î iI! FOIȚII III ; ACORDULUI :. .* ECONOMIC !! !ROMANO-SOVIETIC| RANIMEA MUNCITOAREI ARE LARG DESCHISA CALEA SPRE ÎNVĂȚĂTURĂ ȘI LUMINA &»E­ste cunoscut faptul că l­a școala noastră n’a fost o școală la îndemâna poporu­­­­lui. Și n’a fost pentru c­ă bancherii și moșierii aveau tot interesul ca plugărimea muncitoare să fie ținută de­parte de lumina cărții Ciocoii știau că dacă țărani mea va fi știutoare de carte, își va da seama cu ușurință cine ii sunt dușmanii de veacuri și cine îi sunt ade­vărații prieteni. „Am avut o școală pen­tru filfizoni!” — ne-a spus un bătrân plugar din ținutul Covurluiului. Acum, la bă­trânețe alături de copilul de opt ani, învăț și cu buchea abecedarului. Și într’adevăr, moș Moca­nu din Cuca-Covurlui, în va­­carte la etatea de 57 ani. Cine sunt ,,filfizonii” de care se leagă moș Ion Mo­canu, îi știm cu toții. Sunt feciorii de ciocoi și de ban­cheri, singurii cărora le dă­dea mâna să învețe carte, nu numai, în țară, dar și peste hotare, ■ ș f 4 ■ 1 ". Acum lucrurile s’au schim­bat La conducerea treburi­lor țării nu mai sunt nici ciocoii și nici bancherii,‘cari țineau cu dinadinsul satele in întuneric spre a le jefui mai vârtos. Acum soarta țârii se află in mâinele sdravene ale cla­sei muncitoare și ale țărăni­­asei mianatensss. Și a»ta în­Asta-i pricina că, astăzi avem în țară mai mult de 4 milioane de neștiutor de carte, seamnă că de acum școala nu va mai fi pentru „filfizoni”, ci pentru întregul popor muncitor dela orașe și sate. Va fi o școală a poporului pentru popor. SINVAT­AMANTUL O PROBLEMĂ CARE INTERESEAZĂ ÎNTREGUL popor Trecutele guverne, au lăsat în privința școalei pe­ umerii tinerei noastre democrații o moștenire foarte grea. Nu nu­mai­m învățământul priZQuid dar șî cu cel secundar și uni­versitar, nu stăm bine. Totul trebue luat de la capăt. Arătând temeiurile călăuzi­toare pentru reforma învăță­mântului d. Gh. Vasilichi, sub­secretar de Stat la Ministerul Educației Naționale a spus : „Chestiunea învățământu­lui în țara noastră, este o o problemă care nu interesea­ză numai Atonis­erul Educa­­ției Naționale așa cum gre­șit gândesc unii. Ea intere­sează întregul popor și­­?& primul rând Partidul Mun­­citoresc Român". Așa­dar, problema învăță­mântului este o problemă de Stat. Este o sarcină pentru reușita căreia­ trebuie să con­lucreze întregul gm m. a (Con­tinuare inspătima^ — S’AU INFIMAT 6.336 ȘCOLI DE ALBA LÎNZI RE j *— Predau cursurile: 16.183 învăță­­ri, 256 doctorii, 141 agronomi, 881 preoți și alți 1.729 de oameni luminați — Ș­ VAÎA BUCHEA ABECEDARULUI 360.248 DE MRI­ BATRÂNI ȘI FEMEI Moș Mocanu învăță carie la 57 de ani! %

Next