Frontul Plugarilor, mai 1948 (Anul 4, nr. 957-978)
1948-05-07 / nr. 957
• / 4 PAGINI 4 LEI ANUL IV-Nr. 957 director GHEORGHE NECfllTI Xftnuu ți S Iuti Capitali u Provincia 8 luai 200 lei I Uad 260 Ici Autorități: Societăți ți inatitați Iti 5000 anual Aleman MttteU tect» la 1 d U aia ftecărici tani REDACXU 81». OTETELEȘANU *,«11 ADȚIA Str. STAVROPOLEOS Nr. 3. ct. II. TELEFOANE : Direcținn** 5.3189 Administrați» 2.610* Secretariat ol Ath.SS ReDacțiant» Tipo*»«1* 21Q.1D Tuș» podtală plătită la Kurncrav cont. aprobării Dir. Gen. P, X, X, Nr. 58.146—IMS. VINERI 7 MAI 1943 Organ de luptă al plugărimii muncitoare Redactor responsabil SERBAU NEDELOD n mu mm, ii cmiia pi mi. I mmm mmu rome mmv DISCURSUL ROSTIT DE D. GH. GHEORGHIU-DEJ LA INAUGURAREA FABRICEI „A.P.A.C.R." CU PRILEJUL INAUGURARII FABRICEI „APACA”, CARE A AVUT LOC IN ZIUA DE 29 APRILIE, D. GH. GHEORGHIU-DEJ, PRIM VICE PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI, A ROSTIT URMĂTOAREA CUVÂNTAREs «Dragi brigadieri și brigadiere, voluntari și voluntare. Permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și în nutransmit mulțumirile cele mai calde, pentru aceasta măreața operă a voastră. Cei care au vorbit înaintea mea s'au referit la inițiatorul și însxele guvernului să vă drum crierul acestei construcții frumoase. Inițiatorul isi îndrumătorul activității voastre, dragi brigadieri și brigadiere, voluntari și voluntare, este P. M. R. (aplauze), (Continuare in pag. 4-a) D. prim ministru Dr. Petru Groza vorbind la inaugurarea liniei taritei ăcrulaționa(lângă d. prim ministru Ut. P. Groza, d. Gheoorghe Gheorghiu Dej, prim vicepreșed Consiliului de Miniștri și do» Anna Pauker, ministru de Externe). PRIMUL 1 MAI IN REPUBLICA POPULARA ROMANA Sute de mii de muncitori și muncitoare, tineret sătesc și muncitoresc, elevi, studenți și ostașii armatei democrate au defilat in fața cârmuitorilor iubiți ai poporului In Capitala Republicii Populare Române, Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită ca nespusă bucurie. Bucureștiul, la 1 Mai s’a trezit dis-de-dimineață. Toți oamenii muncii, femei, bărbați, tineri și copii, au pornit de cu dimineață dim, casele lor spre Piața Generalissinndtitulin, unde a avut loc defilarea. E primul 1 Mai care se sărbătorește în tânăra noastră Republică Populară. E ziua solidarității oamenilor muncii din toate țările, e ziua în care cei ce trudesc și țara noastră, sărbătoresc înălțarea Republicii Populare prim ridicarea producției și ieftinirea traiului. Iată în ziua de 1 Mai bate vânt de primăvară. Grădinile și pomii au înflorit. Tot arapul este învestmântat în haină sărbătorească. Marile clădiri sunt împodobite cu steaguri tricolore și purpurii. Chipurile uriașe ale cârmuitorilor sunt susținute de placarde care ne înfățișează în cifre munca depusă în fabrici, using, pe ogoare, în birou și laboratoare. Și casele cele mai mărunte de la marginea Bucureștiulm au steaguri și sunt împodobite cu ramuri de brad, semn de viață nouă. • La ora 8 dimineața cele două tribune din Piața Generalissimul Stalin sunt încărcate de oameni. Fiecare cetățean, fiecare femei, fiecare tânăr, fiecare copil au venit mai devreme să-și ocupe locurile pentru ca nu cumva să nu vadă bine defilarea. Tribunele sunt minunat înfășurate în pânză roșie. Sus pe fațadele late ale tribunelor stă scris cu litere groase. TRAIASCA 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A TUTUROR CELOR CE MUNCESC. VIN CÂRMUITURI! La ora 9 fără 15 minute se aude un freamăt dinspre Statuia Aviatorilor. Freamătul crește ca o apă. Mulțimea aclamă din ce în ce mai furtunos. Freamătul devine ca un uragan. Iată conducătorii Republicii Populare Române se îndreaptă spre tribune, de unde vor primi defilarea. Conducătorii noștri iubiți sunt cu căldură aclamați de popor. Este dragostea fierbinte a țării pentru cârmacii care au știut să ne îndrepte corabia spre zări senine- ASISTENȚA La ora 9 dimineața erau prezenți în tribuna oficială d-nii: Dr. C. I. Parhon, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, prof. P. Constantinescu-Iași și Mihail Sadoveanu, vice-președinți al Prezidiului, Marin Florea Iobnescu, secretar al Prezidiului , d-nii Anton Alexandrescu, Ladislau Banyai, d-nele Liuba Chișinevschi, Constanța Crăciun-Vințe, d-nii Constantin Pârvulescu, Tănase Zaharia, membri ai Prezidiului, d-nii. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim-vice-președinte al Consiliului de miniștri, prof. Traian Savulescu și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de miniștri, d-na Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe, d-nii. Vasile Luca, ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale, Avram Bunaciu, ministrul Justiției, Gheorghe Valaisichi, ministrul învățământului Public, Lozar Rădăceanu, ministrul Muncii și Prevederilor Sociale, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunicațiilor, Theodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, d-na dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătății, Stanci) Stoica, ministrul Cultelor Octav Livezeanu, ministrul Artelor și Informațiilor, Vasile Vaida, ministrul Agriculturii, Ion Vințe, ministrul Silviculturii, Chivu Stoica, ministrul Industriei, Bucur Șchiopu, ministrul Comerțulu" d-nii: dr. Ludovic Takács, n:stru adjunct la Președinția OMBului de miniștri, Ioan Gh- Maurer, Emilian Anghe- Mușd Miron Dumitru, miniștri adjuncți la ministerul Industriei, Vasliu Modoran, și Al. Iacob, miniștri adjuncți la minsterul Finanțelor, Marin Tianu și Stelian Tănăsescu, miniștri adjuncți ministerul Afacerilor Interne, gelaneral Mihail Lascăr, ministru ad-D. BMnroiu (Continuare în pag. 2-a) »era stânga la dreapta, d-na Florica Bagdasar, ministrul Sănătății, prietenul Octav Livezeanu ,ministrul Artelor și Informațiilor, d. Lothar Rădăceanu ministrul Muncii și Prevederilor Sociale; d. Ștefan Voitec vic,președinte al Consiliului de Miniștră, dr Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale; prietenul.prof. Traumi Săvulescu, vice-președinte al Consiliului de Miniștri; d. Teolari Georgescu, ministrul de Interne; d-na Ana Pauker, ministrul de Externe; d. prim ministru dr. Petru Groza, d L Gheorghe Gheorghe-Dej, prim vice-președinte al Consiliului de Miniștri. . Muncitorii care ridică producția defilează cântând. Un grup de plugari și plugărițe trec în pas de joc juriu fața tribunelor. Iată defilează tineretul țării, brigadierii care pun umărul lor sdravăn la întărirea Republicii Populare Române, ZIUA PRESEI SOVIETICE Astăzi, 5 Mai. In întreaga Uniune Sovietică se sărbătorește ziua presei sovietice. Este o sărbătoare la care iau parte cu însuflețire toate popoarele democrate, dornice de libertate și progres. Presa niciunei țări n’a întâmpinat în drumul ei atâtea greutăți și atâtea succese ca presa sovietică. Trecutul ei de luptă și jertfă o așează în fruntea apărătorilor libertăților și drepturilor celor ce muncesc. Nici o piedică, nici o dușmănie n’a putut s’o abată din drumul ei, pe care i l-a fixat organizatorii primei gazete revoluționare, Lenin și Stalin. Această gazetă se numește „Pravda” Cel dintâi număr a apărut la 5 Mai 1912. Articolul de fond era semnat de I. V. Stalin și se intitula: „Scopurile noastre”: „începând munca, noi știm că în calea noastră sunt presărați spini, scrie articolul. Dar spinii nu sunt grozavi, dacă simpatia muncitorilor, care înconjoară acum „Pravda”, va continua să existe și în viitor. Această simpatie îi va da energie pentru luptă”. Intr’adevăr, întreg poporul muncitor a dat sprijinul lui neprecupețit pentru ca ,"Pravda" să existe. Nu numai faptul că fiecare muncitor rupea de la gură ca să strângă banii necesari pentru cheltuelile ziarului este impresionant, ci mai ales că, in împrejurări primejdioase, clădirea redacției era apărată de muncitori cu arma în mână de atacurile poliției țariste. Lupta cu regimul țarist n’a fost ușoară: în doi ani și jumătate de activitate, Pravda" a fost amendată cu mari sume de bani, a fost oprită să apară de opt ori, dar cu toate acestea, ziarul n’a încetat nici o clipă să pregăteas(Continuare in pag. 2-a) UN BUN AL ÎNTREGULUI POPOR INAUGURAREA LINIEI FERATE BUCUREȘTI-SNAGOV Vineri 30 Aprilie ori a avut loc la Snagov, într’um cadru festiv, inaugurarea liniei ferate București-Snagov-Au luat parte d-nii: dr. Peru Groza, președintele Consliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepreședinte 1 Consiliului de Miniștri, d-naina Pauker, ministrul Afacerilor Externe, d-nii Gh Vailichi, ministrul Invățămânului Public, ing. Nicolae Profiri, maistrul Comunicațiilor,ctav Livezeanu, ministrul Artelor și Informațiilor, Chivu iboica, ministrul Industriei» ’eodor Iordăchescu, ministrul lucrurilor Publice, d-na dr. ’lorica Bagdasar, ministrul sănătății, danii Emilian Anheliu și Miron Dumitru, maiștri adjuncți la Ministerul ndustriei. Festivitatea s’a desfășurat în rezența d-nei Liuba Chișineschi, din Prezidiul Marii Adunări Naționale. CUVÂNTĂRILE Luând cuvântul d. ministrul. PROFIRI a adus mulțumire guvernului, tuturor celor are au contribuit cu munca ei la realizarea acestei linii ia adus, totdeadaă, la cunoștința brigadierilor, că guvernul a tioărit prelungirea liniei cu încă 14 km., până la Periș, spre a o lega astfel cu linia București-Ploești. A luat apoi cuvântul d. AUGUSTIN ALEXA, director general al C.F.R.-ului care a arătat importanța acestei lucrări pentru oamenii muncii din Capitală. Lucrarea începută in condițiuni extrem de grele, a spus d-sa, a fost dusă la bun sfârșit grație sprijinului activ dat de P. M. R., C. G. M., U. T. M. și Frontul Plugarilor, prin mobilizarea maselor de voluntari, care au muncit aici timp de 80 de zile, construind două viaducte ,două gări și o haltă, precum și 17 km. de linie. Grație muncii voluntare, el a realizat, din costul total al lucrării de 192 milioane lei, o economie de 49 milioane lei. In încheere, d. Augustin Alexa a mulțumit celor ce au muncit la realizarea acestei Unii, care este un bun al întregului popor. D. Constantin Olcescu, comandantul Brigăzii "„Chivu Stoica” de pe șantierul Căciulați-Snagov, a date tehnice asupra dat câteva lucrării. Astfel la această lucrare inițiată de d-nii ministru Chivu Stoica și primar Constantin Doncea, au lucrat, voluntar 405 brigadieri din U .T M., dela 1 Februarie 1948, constituiți în 4 brigăzi. Cu ajutorul tehnicienilor, linia a fost gata la 16 Aprile 1948, cu 14 zile înainte de 1 Mai, termen luat ca angajament pentru realizarea lucrării. Au mai muncit voluntar 840 țărani, 210 sindicaliști, 100 militari, precum și sute și mii de cetățeni mobilizați de P. M. RBrigadierii au muncit 108.396 zile, realizând 517.600 ore. S’ au lucrat 135.000 m. c. terasament, 70.000 m. p. pădure defrișații, 1 podețe de beton, 26 km. linie. na A vorbit apoi săteanca Irifordache, din Căciulați, care a arătat bucuria sătenilor pentru construirea acestei linii. D. Pavel Lala, secretar U. T. M. a adus salutul din partea C. C. al U. T. M., mulțumind tuturor celor care au sprijinit munca brigadierilor. VORBEȘTE D. PRIM MINISTRU DR. PETRU GROZA După aceea, a luat cuvântul de prim ministru dr Petru Groza, spunând între altele următoarele: „LUCRĂRILE CARE S’AU INAUGURAT — IERI APACA ȘI AZI LINIA BUCUREȘTISNAGOV—SE ÎNFĂPTUIESC ACUM, ECONOMISINDU-SE BANUL PUBLIC, DATORITA MUNCII VOLUNTARE“. D-sa a subliniat, în continuare, importanța acestei linii pentru schimbul dintre sat și or.? . . ., Adresându-se brigadierilor, d-sa a spus: „CU ÎNCREDERE IN MUNCA VOASTRA CREATOARE, CU ÎNCREDERE IN NOUL BRIGADIER, INIȚIAT DE GH. GHEORGHIU-DEJ, PRIMUL BRIGADIER AL ȚARII, SUNTEȚI CHEMAȚI PE TOATE ȘANTIERELE, PENTRU REFACEREA ȘI ÎNFRUMUSEȚAREA PATRIEI“. • D- prim ministru a citat apoi pe cei care s’au evidențiat în muncă, în frunte cu Constantin Olcescu, comandantul brigăzilor de UTM-iști, decorat cu Ordinul Muncii clasa I, Petrișor Ștefan, decorat cu Ordinul Muncii clasa IlI-a și alții. In afară de brigadierii UTM-iști ,au fost citați toți cei ce s’au evidențiat în muncă, din rândurile ceferiștilor și țăranilor. D. Pavel Lala a înmânat du Defilarea țăranilor care au contribuit la construirea liniei ferate Căciulați—Snagov. :: Cuvântarea d-lui: :: ministru Teohari :: Georgescu, rostită :: :: în radio cu prile:: :: lul zilei de 1 Mai:: In pagina 3-a