Frontul Plugarilor, iunie 1948 (Anul 4, nr. 979-1002)

1948-06-01 / nr. 979

r » |<% 7 SMRCJJVSLF 1 MED J717 r M LB PLUGAR. . de IERC .4 ȘERBU » © sigur că avem drep­tul să privim cu mân­drie înfăptuirile plugă­­rimii noastre, care a isbu­­tit să ducă la bun sfârșit bătălia însămânțări­lor. Din cele 3.668.037 ha. prevăzu­te de planul însămânțărilor de­­ primăvară, s'au realizat până acum 6.660.085 ha., a­­dică 99,87 la sută. Față de anul 1947, planul însămân­­țărilor a fost terminat în a­­nul acesta mai devreme cu 19 zile. Pentru agricultură, aceste zile câștigate sunt foarte prețioase. Nu încape în­doială, că rezultatele obți­nute nu sunt întâmplătoa­re. Ele dovedesc că, în ge­neral, organele de stat, or­ganizațiile de masfă, co­mandamentele județene și comitetele gospodărești și-au îndeplinit misiunea, mobilizând și organizând m­assele țărănești, în ve­derea realizării campaniei de însămânțări, în cele mai bune condițiuni. Nu e mai puțin adevărat că aceste condițiuni favo­rabile au fost cu putință datorită regimului nostru democratic, care a pus la dispoziția plugărimii să­mânța necesară, în canti­tăți suficiente, vite și u­­nelte de muncă și credite în valoare de peste 4 mi­liarde lei, să se uite că dacă anul trecut nevoile cereau însă­­mânțarea fiecărei palme de pământ, oricum anul acesta planul de însămânțări fost întocmit cu grijă încă a din iarnă, prevăzându-se exact suprafețele necesare pentru felurite culturi. Cu alte cuvinte, planul de însămânțări s'a condus după norme precise, și nu alanda la cum se obișnuia în trecutele regimuri, pen­­tru ca în felul acesta, să se înlăture pagubele dăună­toare agriculturii noastre. Suprafețele hărăzite pen­tru grâu au fost semănate cu grâu, cele de porumb cu porumb, etc. Campania de însămânțări a fost câș­tigată. Dar, cum spuneam la început, plugarii noștri mai au înaintea lor d­ouă și însemnate sarcini: cea din­tâi este strângerea la timp și în bune condițiuni a re­coltei, ca roadele muncii să fie cât mai bune. In acest scop, țăranii sunt datori să treacă de îndată la muncile necesare, pentru ca recolta să iasă îmbelșu­gată și să-î împiedice vă­tămarea de către dușmanii ei din totdeauna, buruie­nile, ciorile și popândăii, din nepăsare sau nepreve­­de­re. Trebuesc imediat pri­vite cerealele, inul, legumi­te b­ole ier­­noasele, smulgându-se buru­ Dar rezultatele obținute îentre vă­ âmăatoare ,n­­a_ mai arată un lucru foarte important: că sporirea ac­tivității plugărimii noastre isvorăște din încrederea pe care ea o are în sta­tul democratic, al cărui sprijin îl simte la fiece pas. Întrecerile în muncă, orga­nizate pe județe, plăși și comune, e un răspuns de încredere al țărănimii mun­citoare, în guvernul Repu­blicii noastre populare, care duce lupta de ridica­re a nivelului de trai al țărănimii muncitoare. In felul acesta, și în rân­durile plugarilor se vădește aceiași schimbare în atitu­dinea față de muncă­­— schimbare produsă tocmai de faptul că ei știu că sta­tul nu mai reprezintă inte­resele moșierilor, ci apără interesele țăranului care-și numește singur pământul. Toate acestea la un loc au contribuit ca planul­ele însămânțări să fie înfăp­tuit la timp. Totuși, nu este cazul să ne culcăm pe o ureche, gândind că odată cu Trăsă­­mânțările s'au isprăvit toa­te sarcinile plugărimii. Dimpotrivă, In sectorul a­­gricol, mai stau în case mi­că multe și importante sau­f cini de împlinit. Nu trebui­nat s'a făcut con­sta­tarea următoare: un hectar privit a dat 2.400 de kgr. grâu, iar un hectar neprivit avea 1.500 kgr. pe ha­­lată dar ia un singur hectar o pagu­bă de 900 kgr., ceea ce mic­șorează recolta și aduce daune economiei naționale. De aceea, lupta împotriva dușmanilor culturilor, tre­­bue dusă fără cruțare, smul­­gându-se cu scuta din lucer­­niere, trifoiști și lupoaia care atacă floarea soarelui. Curățirea lanurilor de bu­­rueni, prășitul prășitoarelor de trei ori, și a porumbu­lui, dacă e nevoe, de patru ori, sunt numai o parte a muncilor ce urmează să le îndeplinească plugarii har­nici, dornici să obțină re­coltă îmbelșugată și de ca­litate. Timpul secerișului se a­­propie. Pentru aceasta, tre­buesc pregătite din vreme uneltele, duse la reparat, iar unele mașini puse la punct. Sunt mașini care au pie­se uzate; ele necesită să fie schimbate. Ministerul A­­griculturii a dat ordin co­­rs fundamnentelor județene, inspectoratelor agricole și serviciilor agricole, de a înștiința asupra lipsurilor, luându-se măsuri de apro­vizionare prin INCOOP, cu șine de tobă, sfoară de le­gat, curele de transmisie, sacsu, pânză de secerătoa­­re, cărbuni, etc. Deasemeni, toată vara, atelierele de reparații vor fi deschise numai pentru repararea mașinilor și unel­telor agricole. Aceste ate­liere de reparații sunt as­tăzi în toată țara în număr de 6.493. Țărănimea a sim­țit ajutorul frățesc al mun­citorilor, care i-au înlesnit (Continuare in pag. 2-a) ­­Nr. 979P * rj «« a #ntftw ^ V «9«» Tas» poștală plătită i­­icaméra» a›> fr W*. Cf £ Balia 1 cont. aprobării Dir. Gen. P. T. T. Organ de luptă al plugărimii muncitoare DIRECTOR GHEORGHE NECHITI ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Țărani, Muncitori, Intelectuali 1 lună 10» Iei 3 luni 300 lei Abonamentele se fac numai cu plata anticipat, prin C.E.C. 1399 sau mandat poștal. Autorități, societăți și instituții Iei 5.000 anual. Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni. REDACȚIA Stad, OTETE BE ȘANTU 3, et. S AC­ȚIA Str. STAVROPOLEOS Nr. 3, et. DL TELEFOANE: I Direcțiunea 5.34.39 Administrația 3.66.05 Secretariats! 5*4.39 5.40.87 Redacția 3.56.84. Tipografia 3.30.10 Nr. 58.146—1945 MAR!! 1­HE Redactor responsabil ȘERBAN NEDELCO PESTE 26 MILIARDE LEI vor fi imuEsin mi minim imcunius mitriiEi rasist AGENȚII FISCALI DE LA SATE CARE ASUPRESC ȚĂRĂNIMEA, VOR FI DAȚI AFARA VOM STĂRUI MAI DEPARTE IN LUPTA PENTRU ÎNFRÂNGEREA SĂRĂCIEI SI MIZERIEI Importante declarații făcute de d. Vasile Luca, ministrul Finanțelor In Uniunea Sovietică se dă mare atenție îngrijirii sănătății muncitorilor din fabrici și de pe ogoare, precum și unei bune organizări a concediilor de odihnă. Sanatoriile și pasele de odihnă, clădite în cele mai frumoase locuri, pun la dispoziția oamenilor din câmpul muncii, toate îngrijirile și mijloacele medicale cele mai bune. Iată cum arată unul din saloanele sanatoriului Kirov din Uri­l. FEM­­A In comuna Mmxenm\ *aaaaaaaa/\aaaaa/vvv\aa/vvvw^/vvvnaa^ LUPTA UNITA ȚĂRANILOR PRIMARUL NECINSTIT SERAFIM COLT A FOST ÎNDEPĂRTAT In comuna Maxenu din județul Buzău, primar este o femeei,pa, o femee. Se­­ numește Ștefana Gomolescu, are 35 de ani, un copil s­ănătos­ și 3 pogoane de pământ Ea a­­ fost chemată în sca­­u­nt £l primăriei la 20 Aprilie anul trecut. Trebue să fiți încredințați că prietena Ștefana Gomole­scu nu a fost aleasă primar al comunei Maxenu de florile mărului. Această femee vred­ni­că, e activă în organizația Frontul Plugarilor și a dovedit până acum, cinste și hotă­­­rîre. * Dar haideți să ne întoar­ 1 credite și în toate chestiile, cem cu câteva luni înapoi și Serafim juca după cum îi sa analizăm cu atenție cauza cântau chiaburii reacționari care a făcut ca vechiul pri­mar — un bărbat osos și bine legat, să fie înlocuit cu­­ o femee firavă la înfățișare.­­ Pe fostul primar al comu­nei Maxenu îl chema Sera­fim Colț. Acest Serafim când a venit în fruntea pri­măriei, părea o făptură a dreptății. Insă oamenii aleseseră rău. Căci Serafim îl Colț n’a trecut mult și s’a dat de partea chiaburilor din comună-Nași-șu, un chiabur care are­ 20 hectare pământ, l-a amăgit și l-a atras în gașca dușmanilor țărănimii mun­citoare­ în comitetul gospo­dăresc, la cooperativă. Ia și necinstiți. El juca astfel, pentru că uitase că fusese ales de popor. El juca astfel, pentru că se mânjise cu bani, cu sămânță, cu zahăr și cu slămburi. Și să vă dăm un singur exemplu, care va vorbi clar. Când a venit ultima oară sămânța, primarele a împăr­țit-o cum a vrut. Colț a dat sămânța după ochi. Ochi în­seamnă pungă- Serafim a dat sămânță mai mult la chiaburi. De pildă, acest primar a mers atât de de­parte, încât a avut îndrăs­­neala să dea sămânță pe credit și lui Aurică Angheli care are nici mai mult nici mai puțin de 80 de pogoane pământ. Când veneau oa­menii săraci să-i seară să­mânță, Colț îi îmbrâncea afară din primărie și-i în­ I­jura. In ultimul timp, Serafim­­e vânduse chiaburim« și devenise un dușman al plu­gărimii muncitoare. Odată, pungășiile de la D. Bărbu­ S­eseu Primărița Ștefana Gomolescu ^ (Continuare in pag. 21)\ I 6 mm pI A CONDUCĂTORILOR DEPARTAMENTELOR ECONOMICE IN ZILELE DE 26 ȘI 27 MAIU, TOV. GH. GHEOR­­GHIU-DEJ, PRIM VICE­PREȘEDINTE­­ AL CONSILIU­LUI DE MINIȘTRI ȘI TOV. VASILE LUCA, MINISTRUL FINANȚELOR, AU STUDIAT ÎMPREUNĂ CU CONDUCĂ­TORII DEPARTAMENTELOR ECONOMICE PROBLEMA IN­VESTIȚIILOR. PENTRU DE­Z­V­OLT­ARE­A INDUSTRIEI NOA­STRE DE STAT, INDUSTRIEI GRE­LE, CHIMICE, PIELĂRIE, LEMN ȘI CELULOZA ȘI A­LIMENTARA S’A APROBAT PLANUL DE INVESTIȚIE, CARE PREVEDE SUME IM­PORTANTE. PENTRU RIDICARREA PRO­DUCTIVITĂȚII, AGRICUL­TURII ȘI ÎNZESTRĂRII EI CU MAȘINI AGRICOLE S’A APROBAT PLANUL DE IN­VESTIȚIE PENTRU A.F.S.M. (FOST REAZIM). COCS ȘI MINEREURI DIN JUGOSLAVIA In cursul lunei Iunie, In cadrul a­­cordurilor cu Ju­goslavia, vor sosi în fără primele cantități de cocs și minereuri din Ju­goslavia, ce urmea­ză a fi prelucrate de industria noa­stră metalurgică. Solemnitatea redeschiderii biiotecii publice a Ateneului Roman Ieri la orele 12-30 a avut loc la Atejyjsul Român­ so­­­lemnitatea redeschiderii bibliotecii publice, restaurată după stricăciunile suferite de pe urma bom­bardamentelor aviației germane din August 1944- Solemnitatea s’a desfășurat în prezența d-lor dr. G. I. Partion, președintele Prezidiului Marii Adunări Națio­nale, Octav Livezeanu, minis­trul Artelor și Informațiilor, prof­ C- Daicoviciu, ministrul adjunct al învățământului Public, Gh­ C. Stere, primul procuror al RPR, a numeroși muncitori, studenți etc. Inaugurarea bibliotacei la Ateneul Român la premaața d-lui Prof. Barhon, Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale­­ SÍSTÜL SrilJllt PE PLIIII SA-ȘI VALORIFICE PRDUSELE în trecut, țărănimea era jefuită de negustori și speculanți Astăzi „Bomcereai”o societate comercială de Stat, sprijină pe țărani să-și valorifice produsele Cu ocazia încheie­rii lucrărilor conferinței pe țară a Ministe­rului de­­ Finanțe cu inspectorii generali financiari, inspectorii și administratorii financiari, d. Vasile Duca a rostit următorul discurs : Datorită faptului că nu sunt încă complect restabilit în urm­a operației pe care am suferi-o, nu am putut participa de la înce­put până la sfârșit la desfășura­rea acestei conferințe convocată de Ministerul de Finanțe. Totuși, am ținut să vă vorbesc ,acum la încheierea acestei con­ferințe, pentru ca împreună să subliniam și mai mult importan­ța muncii noastre, importanța sarcinilor care trebuesc îndepli­nite de noi, în linie generală să stabilim concret linia pe care trebue s’o urmăm în activitatea noastră de zi de zi pentru înde­plinirea fătei sarciiii Sunt mai bine de ș­a fee luni de­­ când imiinqim împreuna că să în­tărim situația economică și fi­nanciară a țării, ca să ridicăm ni­velul de viață a celor ce mun­cesc. In această muncă care e a întregului popor, noi am avut și avetm și mai departe sarcini foarte importante. E bine să analizăm puțin realizările noastre ca să putem trage învățăminte la atât din suc­­cesele noastre, cât și din lip­surile și greșelile noastre. Noi suntem oameni care nu ne as­­cundem în fața răspunderii, suntem oameni care nu ne as­cundem greșelile, ci, dimpo­trivă, le atacăm, pentru că așa ne-au învățat Lenin și Stalin. Ca întotdeauna să ne des­cope­­rim lipsurile și greșelile și să nu avem teamă de a le arăta în­­ mod deschis. Numa­­ astfel vom fi siguri că le vom pu­tea înlătura pe viitor și numai ast­fel vom fi siguri de încrede­­rea­­ poporului care judecă ac­tivitatea noastră în lumina faptelor. Noi am venit la conducerea Ministerului de Finanțe în condițiuni destul de grele. Vă aduceți aminte că în momen­­tul venirii noastre la conduce­rea acestei instituții, am avut o situație grea, o situație în care stabilizarea monetară era amenințată, prețurile se ridi­­cau din nou, bugetul era de­ficitar iar Ministerul de Fi­­nanțe apela IIV. Banca Naționa­lă pentru împrumuturi ca să-și acopere ast­fel deficitul­ înca­sări nu se făceau decât în mă­­sură foarte redusă. In acea vreme se ducea la Ministerul de Finanțe o poli­tică de compromitere a refor­­mei monetare, o politică de compromitere a democrației prin subminarea economică­­financiară a țării. Astăzi pu­tem confirma cu dovezi că a­­ceastă politică era dusă de grupul liberal din guvern în mod conștient, în interesul claselor exploatatare. Toate greutățile țării erau puse pe spinarea celor ce mun­cesc, pe spinarea masselor populare, în timp ce capitaliș­ti, bancherii și toți aceia care prin bursă neagră, prim specu­lă, realizaseră beneficii enor­me, deși își țineau întreprin­derile în stare de faliment, e­­rau menajați. Aceste imense beneficii încasate prin operații speculative, erau trimise pes­te graniță- Se știe cum acești sabotori se plângeau mereu că prin politica noastră de pre­țuri le nimicim substanța în­treprinderilor când, de fapt, prin speculații, sabotaj și ne­plata impozitelor ei sugeau vlaga țării, se îmbogățeau și trimeteau peste granița sub­stanța poporului. Situația celor ce munceau fie cu brațele, fie cu mintea era din ce în ce mai grea. ASTĂZI VENITURILE STATULUI ÎNTREC CU MULT CHELTUE­­LILE Față de această situație, pu­tem afirma, că dacă n’ar fi survenit schimbări în guvern, d­acă n’ar fii fost­ goniți tătăres­­cienii din guvern, noi am fi mers din nou spre haosul eco­nomic si financiar. E bine cu­noscut faptul că noi am găsit­­ atunci în buget un deficit de (Continuare in pag. 4-a) Comerțul cerealelor a in­trat pe un făgaș nou» menit a aduce plugărimii muncit­­toa­re o valorificare reală, pe drept meritată a rodului muncii ei-Ani de-a­ rândul, negoțul cerealelor a fost unul din sectoarele economice cele mai crunt exploatate de trus­turile străine în cârdășie cu marii afaceriști și moșieri de la noi-Nenumărate Societăți stă­­ine și-au stabilit centrul de activitate în țara noastră și cu sprijinul guvernelor ban­­chero-moșierești, au stors a­­i’4 Iile și munca țăranilor, cumpărând cerealele pe preț de nimic pentru a le vinde peste hotare­ Grămezile de aur realizate de pe spinarea țăranului luau drumul băn­cilor elevețiene, franceze sau americane.Acest jaf organizat a dăi­nuit sub toate regimurile po­litice: înainte de război, bo­găția agricolă a țării era ex­ploatată de către trusturi franceze, engleze și olandeze care erau ascunse sub dife­rite denumiri ca de pildă­­ Compania Continentală de Export’’,­­Bun&e”,­­Dreyfus” și altele. Deși de formă erau societăți potrivnice unei al­teia, în realitate ele lucrau mâna în mână­ pentru a plă­ti prețuri cât mai mici pro­ducătorilor și a obține câș­tiguri cât mai mari în folo­sul lor. Au urmat, în timpul dictaturii antonesciene,­­ex­­ploatatorii naziști care lucrau în folosul monopolurilor hi­­tleriste. Societățile pentru exploatarea cerealelelor s’au înmulțit cu ciupercile. Atunci s’au creat firmele­­ Dunarex” ,,Prodag”,­­Agromex” -Co­­magran’’, „Danugran” cu în­tinse ramificații în toată țara.Mergând pe drumul poli­ticei de sprijinire și apărare a intereselor plugărimii mun­citoare, guvernul Republicii noastre Populare a pus capăt Acestea au întrebuințat ace­leași metode pentru a realiza câștiguri imense și a aduce plugărimea muncitoare la sapă de lemn. Marile societăți cum­părau produsele agricole prin mij­locirea unor misiți și agenți care, l­a rândul lor, aveau sisteme proprii de jaf și în­șelătorie. Făceau analize fal­se, care arătau că cerealele sunt de calitate inferioară, sau conțin un procent mărit de corpuri străine față de cum era î­n realitate, spre a plăti prețuri mai mici, iar măsurătoarea o făceau cu o balanță aranjată, așa încât țăranul mai era furat și la cântat­acestei exploatări și specule nerușinate. La începtul acestui an, a (Continuare in nag. 2-a) înființarea societății de stat „ROMCEREAL“ VEDERI DIN ȚARA CONSTANT

Next