Frontul Plugarilor, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1056-1081)

1948-09-01 / nr. 1056

lismniiiii mituit ü »IW K M MCA NKtWH §1 KHMTAIESH STAREA ȚĂRĂNIMII MUNCITOARE Grija pentru ridicarea ni­velului de trai al țărănimii muncitoare din țara noastră, este una din preocupările de seamă ale Guvernului Republicii Populare Ro­mâne. La propunerea Partidului Muncitoresc Român, Guver­nul a luat pe rând o serie de măsuri menite să îmbu­nătățească condițiunile de trai și să desvolte posibili­tățile de muncă ale țărăni­mii muncitoare. Hotărîrile Guvernului au mers mână în mână cu sfor­țările muncitorimii din fa­brici și uzine, care, îndru­mată de Partidul său, a reu­șit să fabrice din ce în ce mai multe unelte, să pro­ducă din ce în ce mai multe mărfuri trebuitoare țărănimii muncitoare. Pe linia acestor preocu­­­pări au fost reorganizate și fermele de Stat pentru a veni în sprijinul țărănimii muncitoare cu vite de rasă, cu unelte agricole și se­mințe de soia. La toate măsurile luate în această privință și despre care s'a scris pe larg la timp, se adaugă luna de o­­ deosebită importanță. Este vorba de hotărîrea Comisiei de Stat pentru co­lectarea cerealelor din 27 August a. c., de a împărți agricultorilor cari nu au și celor care trebue să însă­mânțeze suprafețe mai mari, semințe de soia. Ace­ste semințe vor fi luate dela fermele A.F.S.M., dela Șco­lile de Agricultură și dela Facultățile de Agronomie, dând în schimb grăite sau bani, la prețul oficial. In această privință, Co­misia de Stat pentru colec­tarea cerealelor a trimis Instrucțiuni amănunțite tutu­p—ii.—in­ -ruiim.i mm ■ ma­i­ror comisiilor județene asu­pra felului cum trebue să procedeze ca sămânța să fie împărțită la timp, iar în județele unde lipsește, să fie adusă din părțile unde prisosește. Ca să ne dăm seama de importanța acestei măsuri, trebue să amintim următoa­rele lucruri: Dacă vrem să avem o recoltă bună, nu ajunge numai să muncim pământul cât se poate de bine, așa cum ne învață știința, ci trebue să punem în pământ și sămânță de soia. Dacă printre parcelele cu grâu de soia avem și de cele cu grâu de soiu slab, atunci polenul de pe cele cu soiu slab se îm­prăștie peste parcelele cu soiu ales și le corcește. Grânele corcite nu mai sunt atât de productive, iar recoltele sunt tot mai slabe. Iată de ce trebue să pu­nem în pământ numai se­mințele de soiu și dacă lu­crăm pământul așa după cum ne învață știința, vom putea obține recolte din ce în ce mai bogate, iar pro­dusele să devină din ce în ce mai bune. In lumina acestor lămu­riri, ne putem da seama că hotărîrea Comisiei de Stat pentru colectare este de mare menită importanță. Ea este să aducă o nouă contribuție la ridicarea a­­griculturii noastre și la îm­bunătățirea vieții țărănimii muncitoare în primul rând. Practica a arătat că prin folosirea seminței de soia se dobândește un spor în­semnat la producție față de aceeași suprafață însămân­țată cu soiu slab și lu­crată aproape în aceleași condițiuni. Și aceasta în­seamnă foarte mult. Sporul de cereale astfel obținut, va servi atât la îm­bunătățirea condițiilor de viață ,a muncitorimii care făurește în uzine uneltele plugarilor, cât și la export pentru a se aduce de peste graniță materiile prime, ma­șinile și mărfurile, care ne lipsesc. Iată de ce țărănimea muncitoare trebue să folo­sească din plin această mă­sură a Guvernului și să nu pună în pământ decât să­mânță de soia. Totodată, țărănimea mun­citoare trebue să-și dea toată silința să muncească pământul să-l facă să cât mai bine ca producă mai mult. Să țină seamă de sfa­turile date de specialiști cu privire la îngrijirea semin­ței înainte de a o pune în pământ, iar acolo unde este nevoie, să folosească gu­noiul de grajd sau îngrășă­­mintele chimice, după cum e cazul. Un mare rol în îndruma­rea plugărimii muncitoare revine organizațiilor Fron­tului Plugarilor și Comitete­lor Gospodărești. Ele trebue să lămurească țărănimea muncitoare că este în inte­resul ei să pună în pământ semințe de soia, să-și mun­cească ogorul cu hărnicie și să-l îngrijească bine, pentru a da roade cât mai multe. Făcând astfel, pe lângă faptul că gospodăria țăra­nului muncitor va avea o recoltă mai îmbelșugată și de mai bună calitate, va fi de folos întregului popor muncitor, asigurându-i hra­nă îndestulătoare și dân­­du-i putința să meargă mai departe, pe calea refacerii și înfloririi Republicii noas­tre Populare. NICOLAE CIUBOTARU CUM ARATA FERMA MODEL A CIOCOIULUI CORNAȚEANU MINISTRU AL AGRICULTURII PE VREMEA DICTATURII ! In spatele stației Ghimpați 'cheie. E o paragină. Când intri presia că așa zisele clădiri au c­eva care de mult nici nu se Bordeiele astea sunt într’o zână, iar în spatele lor se în­tinde în zare o mare întindere de teren arabil bun. — Dar ce e aici? întrebi. Plugarii îți răspund cu glas scăzut. *-E o fermă model... Noi știm că o fermă model trebue să fiu ceva deosebit, într’adevăr model de agricul­tură. In primul rând ferma Cor­­lățeanu nu are grajduri pen­tru vite, nu are cotețe pentru porci și păsări, nu vezi acolo adăpătoare sistematice. Totul e vraiște, murdărie, buruieni, iar în loc de graj­duri și cotețe, e un șopron care adăpostește mormane de bă­legar. A înșelat statul LUÂND 1.500.000 LEI DAR NU A INVESTIT BANII IN FERMA Administratorul fermei este fratele fostului ministru al a­­gricul­tu­rii. Un om gras care abia încape pe ușă, în fundul bordeielor de pă­mânt, între pereții nevăruiți, își duc viața de mizerie mun­citorii­gricoli ai fermei. Mân­carea lor e o zeamă goală, paturil e colcăie de păduchi și alt­e insecte, iar fetele muncito­­rilor cară toată ziua apă, pen­tru că trebuie să facă baie fra­tele fostului ministru și cele două femei. Care este situația acestei fer­me așa zisă model ? Pentru a-și­­ scăpa de la expropriere , se află o îngrămădire de boi­­în această curte îți face im­­fost lăsate în părăsire de ci­­mai gândește la ele. Dacă te interesezi îndea­proape vezi că e vorba de ferma model a fostului ministru Cornățeanu. Și când ți se spune că stăpânul a fost pe vremea guvernelor ciocoiești ministru al agriculturii începi să cerce­tezi mai atent ferma, parte din moșie, fostul ministru al agriculturii și-a luat anga­jamentul să facă o frumoasă fermă.Prin lege a fost obligat să dea plugarilor la preț oficial sămânță de soia, să crească vite de rasă, să facă grajduri model pentru aceste vite și altele. N’a ajutat satul cu sămânță, pentru că Comățeanu n’a vrut Comățeanu poate fi văzut din când în când prin cafe­nelele Bucureștiului. El trân­dăvește și spune: — Ehei pe timpul meu să fi văzut agricultură !­. Țăranii știu ce fel de agri­­culură a făcut fostul ciocoi Comățeanu și cei de teapa lui­ Modelul ni-­ servește el cu ferma din Ghimpați. Notați bine , a fost ministru al agriculturii, într’un guvern reacționar, guvern de jaf și minciună. Era omul care din cabinetul capitonat dădea sfa­turi agricultorilor de felul cum să-și lucreze pământul, era ciocoiul care atâția ani, în­­ gașcă cu alți moșieri, « stor» să scoată din pământul lui să­mânță de soia. De multe ori plugarii săraci, de pe un pă­mânt mai rău, au scos grâu de 3 ori mai bun decât la ferma model. Fostul ministru al agricultu­rii n’are vite de rasă și, după cum ați văzut, în loc de graj­duri moderne, vitele slăbă­­noage, dorm sub un șopron. De porci de rasă nici vorbă, iar păsările sunt niște orătănii care cresc la întâmplare, ouă prin unghere și ciugulesc bă­legar. Dar problema e mult mai gravă dacă cercetăm registrele și vedem că reacționarul Cor­­năteanu a luat credit dela Stat un milion cinci sute de mii de lei. Nici un leu n’a băgat în fermă. Și-a bătut joc de bani, a înșelat Statul, a batjocorit pământul bun și astăzi ferma sa găsește într’o stare de gos­podărire înapoiată-vlaga plugarilor muncitori- Cât a fost ministru, acest dușman al țăranilor și al agriculturii, nu a făcut decât să strângă și mai vârtos jugul pe grumazul plugarilor săraci. Creditele pentru agricultură care s’a­u votat în timpul­ lui au mers în buzunarele lui și în casele de bani ale asupritorilor. Cât de mult iubea Cornățea­­nu agricultura ne-o dovedește paragina de fermă de la Ghim­pați. Așa zisa fermă-roodel a fostului ministru Cornățeanu este o rușine a agriculturii din țara noastră. *4 R. Fanad­a VRAIȘTE ȘI GUNOI AȘA ZISA FERMA MODEL DELA GHIMPAȚI ESTE O RUȘINE A AGRIGUITURII ANUL­­ 756 * • 4PAGINI 41<Est­e m. 1 Organ de luptă al plugărimii muncitoare DIRECTOR ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Tirani. Muncitori. Intelectuali 1 luni 100 lei S­­int 300 lei Abonamentele se fac numai cu plata anticipat, prin C.E.C. 1390 sau mandat poștal. Autorități, societăți ți instituții­lor 3­00« anual, Abonamintei« Încep la 1 «1­15 ai« fiecărei luni. »EBAGȚ1A Bir. OTETELEȘAOT 8, ei. I AD-ȚLA Str. 8XAVBOPOLEOS Ne. X, et. H. TELEFOANE I Direcțiune«­­34S9 Administrați» 3.86.03 secretariatul M4.S» 6.40.87 KUUCIU LK­ U Tipografi» 3­511.10 at M UJ -JM5 «URII SEPTEMBRIE 1048 Redactor responsabil ȘERB­AH NEDELCI) GHEORGHE NECHITI SE DESCHID ȘCOLI­LE CALIFICASE PENTRU TRACTORIȘTI Pe toată durata cursurilor întreținerea e gratuită Desvoltarea agricii de cadre calificate, fa Guvernului, Ministerul Agricul­tului și pe A.F.S.M.. iască în anul 1948-194 să conducă mașinile U.R.S.S. In acest scop, în primele zile ale lunea Septembrie ale acestui an, vor începe să funcționeze pe lângă cen­trele și stațiunile de mașini, școli de calificare pentru tractoriști. Elevii, recrutați dintre fiii țăranilor săraci și mijlo­cași, dintre fiii muncitorilor dela orașe și de la sate sau dintre tinerii care au mai lucrat cu mașini agricole fără a fi calificați, vor face timp de 12 luni cursuri teo­retice și practice. In primele 3 luni ei vor depinde la centrele A. F. S. M., denumirea pieselor și organelor tractorului, meto­dica întreținerii precum și conducerea lui. După un e­­xamen de verificare, elevii vor căpăta în școlile centre ale Direcției învățământului, pe lângă cunoștințe practice, o seamă de cunoștințe teo­retice în care ridicarea nive­lului cultural ocupă o parte din program. Această a doua etapă va dura deasemeni 3 luni. In restul de 6 luni, elevii vor face practică pe teren la fermele și stațiunile de mașini A F. S. M. ca aju­tori tractoriști. Vor lucra pe tractor și vor fi salarizați în condițiunile contractului co­lectiv. Spre deosebire de școlile regimurilor moșierești în care fiii țăranilor săraci și ai muncitorilor nu puteau intra condițiile de admitere la a­­ceste cursuri deschid o poar­tă largă tuturor celor ce do­resc să muncească. Modul în care aceste școli sunt organizate, tinerilor muncitori îngăduind de la o­­rașe și de la sate să-și însu­șească cunoștințe temeinice și să ocupe locuri de frunte în producție, arată încă o­­dată grija pe care o are re­gimul democrației populare pentru desvoltarea agricul­turii în general și pentru ri­dicarea nivelului muncitori­ Iturii noastre prin me­canizare și pregătirea line­axă Una din princi­palele străduințe ale tării, sprijinindu-se pe Direcția Invățămân­­și-a luat ca sarcină să recruteze și să instru­­i, un număr cât mai m­are de­ tr­actoriști, care fabricate­ tot țară cât și pe cele aduse din lot agricoli, realizând prin aceasta încă un pas pe dru­mul desvoltării Republicii noastre Populare spre socia­lism. CONDIȚIILE DE ADMITERE In aceste școli vor fi ad­miși candidații care îndepli­nesc următoarele condiții uni: 1. Fii de plasări săraci și mijlocași sau fii de munci­tori de la sate și orașe. Tinerii care au lucrat cu tractoarele sau cu mașini ,a­­gricole și nu au fost califi­cați. 1J. Vârsta: între 17 și 18 ani sau între 23 și 27 ani. Tinerii care au împlinit 16 ani și sunt bine desvol­­tați vor primi dispensa de vârstă de un an. (Continuare in pag. 2-a), să conducă tractorul MUNCITORII DE LA FABRICA TALPA AU CHEMAT LA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ ȘI PRODUCȚIE FABRICILE DE PIELĂRIE DI ÎNTREAGA TARĂ Clasa muncitoare se află in plină bătălie pentru ridicarea producției. Muncitorii din fabrici și uzine, ascultând îndemnul spre mai bine al Partidului Muncitoresc Român, își dau seama că astăzi eforturile lor duc la îmbunătă­țirea condițiilor de viață. In fabricile naționalizate, tre­cute în stăpânirea poporului, munca a căpătat un avânt deo­sebit întrecerile în muncă, inovații­­le, economia de timp și mate­riale. Iată lozincile sub care se desfășoară lupta pentru buna stare. In deosebi, întrecerile între fabrici au căpătat o mare am­id­oare. Zilele acestea, muncitorii de la­­ fabrica de pielărie „Talpa” ,a lansat un apel prim care chea­mă la întrecere toate fabricile de pielărie din țară, pentru îm­bunătățirea calității produselor, pentru o productivitate mărită, prin înlăturarea rebuturilor și reducerea deșeurilor, pentru in­troducerea unor nouă metode de muncă. Apelul lor a găsit ecou in ini­mile muncitorimii din ramura pielăriei Primii care au răspuns la întrecerea socialistă a munci­torilor de la Talpa au fost mun­citorii, tehnicienii și funcționarii de la fabrica „Flacăra Roșie” (fostă Mociornița)­Aceste întreceri vor duce la înlăturarea lipsurilor existente, precum și la fabricarea de mai multe mărfuri și de mai bună PE DRUMUL BUNEI INȚELEGERI INTRE POPOARE Se împlinesc 8 ani de când miniștrii de externe ai Germa­niei hitleriste și Italiei fasciste au semnat faimosul act, cunos­cut sub numele de „Dictatul de la Viena”­Prin acest act, partea de Nord a Ardealului era dată Ungariei hortiste, drept preț pentru înrobirea poporului ma­ghiar și târârea lui în blocul statelor fasciste. Slugile hitleriste, care s­e a­­flau pe acea vreme la condu­cerea țării au primit cu bună­voință această ciuntire a țării. Ei au ascultat ordinul stăpâ­nilor lor din Roma și Berlin. Monarhia și clicile moșie­rești au căutat să fie și mai mult pe placul lui Hitler și Musolini, aducând la cârma țării pe legionari și antones­­cieni. Aceștia au târât poporul în războiul criminal antisovie­­tic. Cât despre puterile Anglo- Americane, care ne făgăduise­­ră ocrotire, acestea au refuzat să ridice măcar un eleget, pen­tru apărarea hotarelor noastre-Singurul care a luat atitu­dine împotriva dictatului dela Viena, a fost Partidul Comu­nist Român. Mobilizând massole, el a lup­tat împotriva ciuntirii Ardea­lului, împotriva războiului cri­minal hitlerist. Zeci, sute de membri ai Partidului Comunist au căzut jertfă hoardelor legionare­­antor­esciena, pentru patriotis­mul de care au dat dovadă, luptând împotriva trădătorilor. Glasul poporului nostru, ri­dicat împotriva dictatului dela Viena a fost ascultat de marea și puternica noastră vecină U. R. S. S. P­rin ministrul său de exter­ne, V. M. Molotov, Uniunea Sovietică a făcut cunoscut în 1944 că guvernul­ sovietic nu recunoaște dictatul de la Viena. De a­semenea, Uniunea Soviet­­ică, prin ministrul său de ex­terne, nu garanta înapoierea Ardealului, asigurându-ne tot­odată, că nu are nici un fel de revendicare teritorială de la România. Aceste dovezi de bunăvoință, venite din partea marei noas­tre vecine în timpul­ când vic­toria armatelor sovietice nu mai putea fi pusă la îndoială, nu a fost luată în seamă de Antonescu și clica lui. Datorită victoriei Armatei Roșii, România a fost eliberată de jugul fascist și trupele ro­mâne s-au alăturat la 23 Au­gust glorioaselor oști sovietice. Dar clicile reacționare nu vedeau cu ochi buni eliberarea Ardealului. In loc­ să aducă pe aceste meleaguri înțelegere în­tre popoarele conlocuitoare, partidele istorice, sprijinite d­e monarhie, au înfrunț­­it faimoa­sele gărzi moniste, care au măcelărit populația pașnică de naționalitate maghiară, ducând la retragerea administrației ro­mânești din Ardeal. La 8 Martie, sub presiunea masselor populare în frunte cu clasa m­­uncitoare, condusă de parti­du ei de avantgardă, a fost adus la conducere guver­nul, Groza- prezidat de d. dr. Petru Guvernul Unirii. So. _____­____S. Galier în (Cont­in­uare in pag. 4-a) AGRICULTURA IN UNIUNEA SOVIETICA ROSATIA COLHOZULUI „GIGANTUL, DE MUNTE In împrejurimile orașului Alma-Ata — capitala Repu­blicii Sovietice Socialiste Ca­­zahe, — se află colhozul „Gornâi Ghigant” (Gigantul de Munte). Acest colhoz a început să se înjghebeze acum 7 ani în primele luni după ce a înce­put războiul. Mii de colhoz­nici ucraineni, bieloruși și ruși, care s’au evacuat atu­nci în Kazahstan, s’au așezat în locuri noi, organizând o mare gospodărie colectivă. In col­hozul „Gigantul de Munte” s’au adunat oameni aparți­nând unui număr de 8 na­ționalități. Pe un loc viran a fost pusă temelia clădirii centrale a colhozului. In scurt timp, cu ajutorul Stdțului, colhoznicii au con­­struit o nouă localitate având 600 de case. Au fost con­struite ateliere de lăcătușe­­rie, fierăriei, garaj, o fabrică de vin și o fabrică de cără­midă. Străzile satului sunt înconjurate de verdeața li­vezilor. In jurul pârâurilor de munte se înalță plopi, iar în centrul satului se află un parc de odihnă și cultură. încă pe la sfârșitul răz­boiului, „Gigantul de Mun­te” avea un venit foarte im­portant. In livezile colhozu­lui ce ocupă 400 hectare, sunt cultivate aproape 30 de so­iuri de mere, iar culturile de cereale și de legume ocupa 1000 hectare. Fermele colho­zului au 7 mii vite, iar în văgăunile munților bogate la tot felul de plante, se găsesc 560 de stupi ai colhozului Anul trecut, colhozul a obținut un venit de 11 mi­lioane ruble. Numai pentru zile-lucru s’a împărțit col­hoznicilor suma de aproape 4 milioane ruble. In afară de aceasta ei au mai primit mari cantități de grâne, fructe și legume. Peste un milion de ruble au fost cheltuite pen­tru sporirea numărului de viteț­n mașini agricole, mo­toare și­­ automobile. O deosebită grijă acordă colhoznic­­ii lucrărilor de con­strucție, lamenajând cât mai frumos s­ țtul lor. In acest scop, s’a­­ prevăzut în buge­­­tul colba iului suma de trei milioane d­uble. In prezent 99 constau­ește o stațiune hi­droelectric­ă cu o putere de 300 kilowral­i. După ce va în­cepe să fi­e acționeze această stațiune, i se va construi în colhoz o uscătorie de fructe electrică ș­i vor fi mecanizate muncile d­e atelierele colho­zului și fa­brica de vin. Colho­zul „Gigantul de Munte” va cheltui suma de peste un m­­ilion ruble pentru constriireai unui club, ce va avea o sală de teatru pentru 800 parsanik. In aceeași clă­dire se va afla biblioteca, centrul de di­stribuție radio­fonică, sala­ d­e gimnastică și săli de redeație. I­ n­ Mecanizarea agriculturii In Uniunea Sovietică se face pe o scară întinsă, cum nu se întâmplă în nici o țară din lume- Mașinile și uneltele agricole sunt perfecționate din ce în ce mai mult și construite în serie. Numai fabrica „Rostselmașin­" a construit în timp de nouă «oi 220-ööQ pluguri pentru tractoare de tipul celui pe

Next