Frontul Plugarilor, septembrie 1948 (Anul 4, nr. 1056-1081)
1948-09-01 / nr. 1056
lismniiiii mituit ü »IW K M MCA NKtWH §1 KHMTAIESH STAREA ȚĂRĂNIMII MUNCITOARE Grija pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii muncitoare din țara noastră, este una din preocupările de seamă ale Guvernului Republicii Populare Române. La propunerea Partidului Muncitoresc Român, Guvernul a luat pe rând o serie de măsuri menite să îmbunătățească condițiunile de trai și să desvolte posibilitățile de muncă ale țărănimii muncitoare. Hotărîrile Guvernului au mers mână în mână cu sforțările muncitorimii din fabrici și uzine, care, îndrumată de Partidul său, a reușit să fabrice din ce în ce mai multe unelte, să producă din ce în ce mai multe mărfuri trebuitoare țărănimii muncitoare. Pe linia acestor preocupări au fost reorganizate și fermele de Stat pentru a veni în sprijinul țărănimii muncitoare cu vite de rasă, cu unelte agricole și semințe de soia. La toate măsurile luate în această privință și despre care s'a scris pe larg la timp, se adaugă luna de o deosebită importanță. Este vorba de hotărîrea Comisiei de Stat pentru colectarea cerealelor din 27 August a. c., de a împărți agricultorilor cari nu au și celor care trebue să însămânțeze suprafețe mai mari, semințe de soia. Aceste semințe vor fi luate dela fermele A.F.S.M., dela Școlile de Agricultură și dela Facultățile de Agronomie, dând în schimb grăite sau bani, la prețul oficial. In această privință, Comisia de Stat pentru colectarea cerealelor a trimis Instrucțiuni amănunțite tutup—ii.—in -ruiim.i mm ■ mairor comisiilor județene asupra felului cum trebue să procedeze ca sămânța să fie împărțită la timp, iar în județele unde lipsește, să fie adusă din părțile unde prisosește. Ca să ne dăm seama de importanța acestei măsuri, trebue să amintim următoarele lucruri: Dacă vrem să avem o recoltă bună, nu ajunge numai să muncim pământul cât se poate de bine, așa cum ne învață știința, ci trebue să punem în pământ și sămânță de soia. Dacă printre parcelele cu grâu de soia avem și de cele cu grâu de soiu slab, atunci polenul de pe cele cu soiu slab se împrăștie peste parcelele cu soiu ales și le corcește. Grânele corcite nu mai sunt atât de productive, iar recoltele sunt tot mai slabe. Iată de ce trebue să punem în pământ numai semințele de soiu și dacă lucrăm pământul așa după cum ne învață știința, vom putea obține recolte din ce în ce mai bogate, iar produsele să devină din ce în ce mai bune. In lumina acestor lămuriri, ne putem da seama că hotărîrea Comisiei de Stat pentru colectare este de mare menită importanță. Ea este să aducă o nouă contribuție la ridicarea agriculturii noastre și la îmbunătățirea vieții țărănimii muncitoare în primul rând. Practica a arătat că prin folosirea seminței de soia se dobândește un spor însemnat la producție față de aceeași suprafață însămânțată cu soiu slab și lucrată aproape în aceleași condițiuni. Și aceasta înseamnă foarte mult. Sporul de cereale astfel obținut, va servi atât la îmbunătățirea condițiilor de viață ,a muncitorimii care făurește în uzine uneltele plugarilor, cât și la export pentru a se aduce de peste graniță materiile prime, mașinile și mărfurile, care ne lipsesc. Iată de ce țărănimea muncitoare trebue să folosească din plin această măsură a Guvernului și să nu pună în pământ decât sămânță de soia. Totodată, țărănimea muncitoare trebue să-și dea toată silința să muncească pământul să-l facă să cât mai bine ca producă mai mult. Să țină seamă de sfaturile date de specialiști cu privire la îngrijirea seminței înainte de a o pune în pământ, iar acolo unde este nevoie, să folosească gunoiul de grajd sau îngrășămintele chimice, după cum e cazul. Un mare rol în îndrumarea plugărimii muncitoare revine organizațiilor Frontului Plugarilor și Comitetelor Gospodărești. Ele trebue să lămurească țărănimea muncitoare că este în interesul ei să pună în pământ semințe de soia, să-și muncească ogorul cu hărnicie și să-l îngrijească bine, pentru a da roade cât mai multe. Făcând astfel, pe lângă faptul că gospodăria țăranului muncitor va avea o recoltă mai îmbelșugată și de mai bună calitate, va fi de folos întregului popor muncitor, asigurându-i hrană îndestulătoare și dându-i putința să meargă mai departe, pe calea refacerii și înfloririi Republicii noastre Populare. NICOLAE CIUBOTARU CUM ARATA FERMA MODEL A CIOCOIULUI CORNAȚEANU MINISTRU AL AGRICULTURII PE VREMEA DICTATURII ! In spatele stației Ghimpați 'cheie. E o paragină. Când intri presia că așa zisele clădiri au ceva care de mult nici nu se Bordeiele astea sunt într’o zână, iar în spatele lor se întinde în zare o mare întindere de teren arabil bun. — Dar ce e aici? întrebi. Plugarii îți răspund cu glas scăzut. *-E o fermă model... Noi știm că o fermă model trebue să fiu ceva deosebit, într’adevăr model de agricultură. In primul rând ferma Corlățeanu nu are grajduri pentru vite, nu are cotețe pentru porci și păsări, nu vezi acolo adăpătoare sistematice. Totul e vraiște, murdărie, buruieni, iar în loc de grajduri și cotețe, e un șopron care adăpostește mormane de bălegar. A înșelat statul LUÂND 1.500.000 LEI DAR NU A INVESTIT BANII IN FERMA Administratorul fermei este fratele fostului ministru al agriculturii. Un om gras care abia încape pe ușă, în fundul bordeielor de pământ, între pereții nevăruiți, își duc viața de mizerie muncitoriigricoli ai fermei. Mâncarea lor e o zeamă goală, paturil e colcăie de păduchi și alte insecte, iar fetele muncitorilor cară toată ziua apă, pentru că trebuie să facă baie fratele fostului ministru și cele două femei. Care este situația acestei ferme așa zisă model ? Pentru a-și scăpa de la expropriere , se află o îngrămădire de boiîn această curte îți face imfost lăsate în părăsire de cimai gândește la ele. Dacă te interesezi îndeaproape vezi că e vorba de ferma model a fostului ministru Cornățeanu. Și când ți se spune că stăpânul a fost pe vremea guvernelor ciocoiești ministru al agriculturii începi să cercetezi mai atent ferma, parte din moșie, fostul ministru al agriculturii și-a luat angajamentul să facă o frumoasă fermă.Prin lege a fost obligat să dea plugarilor la preț oficial sămânță de soia, să crească vite de rasă, să facă grajduri model pentru aceste vite și altele. N’a ajutat satul cu sămânță, pentru că Comățeanu n’a vrut Comățeanu poate fi văzut din când în când prin cafenelele Bucureștiului. El trândăvește și spune: — Ehei pe timpul meu să fi văzut agricultură !. Țăranii știu ce fel de agriculură a făcut fostul ciocoi Comățeanu și cei de teapa lui Modelul ni- servește el cu ferma din Ghimpați. Notați bine , a fost ministru al agriculturii, într’un guvern reacționar, guvern de jaf și minciună. Era omul care din cabinetul capitonat dădea sfaturi agricultorilor de felul cum să-și lucreze pământul, era ciocoiul care atâția ani, în gașcă cu alți moșieri, « stor» să scoată din pământul lui sămânță de soia. De multe ori plugarii săraci, de pe un pământ mai rău, au scos grâu de 3 ori mai bun decât la ferma model. Fostul ministru al agriculturii n’are vite de rasă și, după cum ați văzut, în loc de grajduri moderne, vitele slăbănoage, dorm sub un șopron. De porci de rasă nici vorbă, iar păsările sunt niște orătănii care cresc la întâmplare, ouă prin unghere și ciugulesc bălegar. Dar problema e mult mai gravă dacă cercetăm registrele și vedem că reacționarul Cornăteanu a luat credit dela Stat un milion cinci sute de mii de lei. Nici un leu n’a băgat în fermă. Și-a bătut joc de bani, a înșelat Statul, a batjocorit pământul bun și astăzi ferma sa găsește într’o stare de gospodărire înapoiată-vlaga plugarilor muncitori- Cât a fost ministru, acest dușman al țăranilor și al agriculturii, nu a făcut decât să strângă și mai vârtos jugul pe grumazul plugarilor săraci. Creditele pentru agricultură care s’au votat în timpul lui au mers în buzunarele lui și în casele de bani ale asupritorilor. Cât de mult iubea Cornățeanu agricultura ne-o dovedește paragina de fermă de la Ghimpați. Așa zisa fermă-roodel a fostului ministru Cornățeanu este o rușine a agriculturii din țara noastră. *4 R. Fanada VRAIȘTE ȘI GUNOI AȘA ZISA FERMA MODEL DELA GHIMPAȚI ESTE O RUȘINE A AGRIGUITURII ANUL 756 * • 4PAGINI 41<Este m. 1 Organ de luptă al plugărimii muncitoare DIRECTOR ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Tirani. Muncitori. Intelectuali 1 luni 100 lei Sint 300 lei Abonamentele se fac numai cu plata anticipat, prin C.E.C. 1390 sau mandat poștal. Autorități, societăți ți instituțiilor 300« anual, Abonamintei« Încep la 1 «115 ai« fiecărei luni. »EBAGȚ1A Bir. OTETELEȘAOT 8, ei. I AD-ȚLA Str. 8XAVBOPOLEOS Ne. X, et. H. TELEFOANE I Direcțiune«34S9 Administrați» 3.86.03 secretariatul M4.S» 6.40.87 KUUCIU LK U Tipografi» 3511.10 at M UJ -JM5 «URII SEPTEMBRIE 1048 Redactor responsabil ȘERBAH NEDELCI) GHEORGHE NECHITI SE DESCHID ȘCOLILE CALIFICASE PENTRU TRACTORIȘTI Pe toată durata cursurilor întreținerea e gratuită Desvoltarea agricii de cadre calificate, fa Guvernului, Ministerul Agricultului și pe A.F.S.M.. iască în anul 1948-194 să conducă mașinile U.R.S.S. In acest scop, în primele zile ale lunea Septembrie ale acestui an, vor începe să funcționeze pe lângă centrele și stațiunile de mașini, școli de calificare pentru tractoriști. Elevii, recrutați dintre fiii țăranilor săraci și mijlocași, dintre fiii muncitorilor dela orașe și de la sate sau dintre tinerii care au mai lucrat cu mașini agricole fără a fi calificați, vor face timp de 12 luni cursuri teoretice și practice. In primele 3 luni ei vor depinde la centrele A. F. S. M., denumirea pieselor și organelor tractorului, metodica întreținerii precum și conducerea lui. După un examen de verificare, elevii vor căpăta în școlile centre ale Direcției învățământului, pe lângă cunoștințe practice, o seamă de cunoștințe teoretice în care ridicarea nivelului cultural ocupă o parte din program. Această a doua etapă va dura deasemeni 3 luni. In restul de 6 luni, elevii vor face practică pe teren la fermele și stațiunile de mașini A F. S. M. ca ajutori tractoriști. Vor lucra pe tractor și vor fi salarizați în condițiunile contractului colectiv. Spre deosebire de școlile regimurilor moșierești în care fiii țăranilor săraci și ai muncitorilor nu puteau intra condițiile de admitere la aceste cursuri deschid o poartă largă tuturor celor ce doresc să muncească. Modul în care aceste școli sunt organizate, tinerilor muncitori îngăduind de la orașe și de la sate să-și însușească cunoștințe temeinice și să ocupe locuri de frunte în producție, arată încă odată grija pe care o are regimul democrației populare pentru desvoltarea agriculturii în general și pentru ridicarea nivelului muncitori Iturii noastre prin mecanizare și pregătirea lineaxă Una din principalele străduințe ale tării, sprijinindu-se pe Direcția Invățămânși-a luat ca sarcină să recruteze și să instrui, un număr cât mai mare de tractoriști, care fabricate tot țară cât și pe cele aduse din lot agricoli, realizând prin aceasta încă un pas pe drumul desvoltării Republicii noastre Populare spre socialism. CONDIȚIILE DE ADMITERE In aceste școli vor fi admiși candidații care îndeplinesc următoarele condiții uni: 1. Fii de plasări săraci și mijlocași sau fii de muncitori de la sate și orașe. Tinerii care au lucrat cu tractoarele sau cu mașini ,agricole și nu au fost calificați. 1J. Vârsta: între 17 și 18 ani sau între 23 și 27 ani. Tinerii care au împlinit 16 ani și sunt bine desvoltați vor primi dispensa de vârstă de un an. (Continuare in pag. 2-a), să conducă tractorul MUNCITORII DE LA FABRICA TALPA AU CHEMAT LA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ ȘI PRODUCȚIE FABRICILE DE PIELĂRIE DI ÎNTREAGA TARĂ Clasa muncitoare se află in plină bătălie pentru ridicarea producției. Muncitorii din fabrici și uzine, ascultând îndemnul spre mai bine al Partidului Muncitoresc Român, își dau seama că astăzi eforturile lor duc la îmbunătățirea condițiilor de viață. In fabricile naționalizate, trecute în stăpânirea poporului, munca a căpătat un avânt deosebit întrecerile în muncă, inovațiile, economia de timp și materiale. Iată lozincile sub care se desfășoară lupta pentru buna stare. In deosebi, întrecerile între fabrici au căpătat o mare amidoare. Zilele acestea, muncitorii de la fabrica de pielărie „Talpa” ,a lansat un apel prim care cheamă la întrecere toate fabricile de pielărie din țară, pentru îmbunătățirea calității produselor, pentru o productivitate mărită, prin înlăturarea rebuturilor și reducerea deșeurilor, pentru introducerea unor nouă metode de muncă. Apelul lor a găsit ecou in inimile muncitorimii din ramura pielăriei Primii care au răspuns la întrecerea socialistă a muncitorilor de la Talpa au fost muncitorii, tehnicienii și funcționarii de la fabrica „Flacăra Roșie” (fostă Mociornița)Aceste întreceri vor duce la înlăturarea lipsurilor existente, precum și la fabricarea de mai multe mărfuri și de mai bună PE DRUMUL BUNEI INȚELEGERI INTRE POPOARE Se împlinesc 8 ani de când miniștrii de externe ai Germaniei hitleriste și Italiei fasciste au semnat faimosul act, cunoscut sub numele de „Dictatul de la Viena”Prin acest act, partea de Nord a Ardealului era dată Ungariei hortiste, drept preț pentru înrobirea poporului maghiar și târârea lui în blocul statelor fasciste. Slugile hitleriste, care se aflau pe acea vreme la conducerea țării au primit cu bunăvoință această ciuntire a țării. Ei au ascultat ordinul stăpânilor lor din Roma și Berlin. Monarhia și clicile moșierești au căutat să fie și mai mult pe placul lui Hitler și Musolini, aducând la cârma țării pe legionari și antonescieni. Aceștia au târât poporul în războiul criminal antisovietic. Cât despre puterile Anglo- Americane, care ne făgăduiseră ocrotire, acestea au refuzat să ridice măcar un eleget, pentru apărarea hotarelor noastre-Singurul care a luat atitudine împotriva dictatului dela Viena, a fost Partidul Comunist Român. Mobilizând massole, el a luptat împotriva ciuntirii Ardealului, împotriva războiului criminal hitlerist. Zeci, sute de membri ai Partidului Comunist au căzut jertfă hoardelor legionareantoresciena, pentru patriotismul de care au dat dovadă, luptând împotriva trădătorilor. Glasul poporului nostru, ridicat împotriva dictatului dela Viena a fost ascultat de marea și puternica noastră vecină U. R. S. S. Prin ministrul său de externe, V. M. Molotov, Uniunea Sovietică a făcut cunoscut în 1944 că guvernul sovietic nu recunoaște dictatul de la Viena. De asemenea, Uniunea Sovietică, prin ministrul său de externe, nu garanta înapoierea Ardealului, asigurându-ne totodată, că nu are nici un fel de revendicare teritorială de la România. Aceste dovezi de bunăvoință, venite din partea marei noastre vecine în timpul când victoria armatelor sovietice nu mai putea fi pusă la îndoială, nu a fost luată în seamă de Antonescu și clica lui. Datorită victoriei Armatei Roșii, România a fost eliberată de jugul fascist și trupele române s-au alăturat la 23 August glorioaselor oști sovietice. Dar clicile reacționare nu vedeau cu ochi buni eliberarea Ardealului. In loc să aducă pe aceste meleaguri înțelegere între popoarele conlocuitoare, partidele istorice, sprijinite de monarhie, au înfrunțit faimoasele gărzi moniste, care au măcelărit populația pașnică de naționalitate maghiară, ducând la retragerea administrației românești din Ardeal. La 8 Martie, sub presiunea masselor populare în frunte cu clasa muncitoare, condusă de partidu ei de avantgardă, a fost adus la conducere guvernul, Groza- prezidat de d. dr. Petru Guvernul Unirii. So. _________S. Galier în (Continuare in pag. 4-a) AGRICULTURA IN UNIUNEA SOVIETICA ROSATIA COLHOZULUI „GIGANTUL, DE MUNTE In împrejurimile orașului Alma-Ata — capitala Republicii Sovietice Socialiste Cazahe, — se află colhozul „Gornâi Ghigant” (Gigantul de Munte). Acest colhoz a început să se înjghebeze acum 7 ani în primele luni după ce a început războiul. Mii de colhoznici ucraineni, bieloruși și ruși, care s’au evacuat atunci în Kazahstan, s’au așezat în locuri noi, organizând o mare gospodărie colectivă. In colhozul „Gigantul de Munte” s’au adunat oameni aparținând unui număr de 8 naționalități. Pe un loc viran a fost pusă temelia clădirii centrale a colhozului. In scurt timp, cu ajutorul Stdțului, colhoznicii au construit o nouă localitate având 600 de case. Au fost construite ateliere de lăcătușerie, fierăriei, garaj, o fabrică de vin și o fabrică de cărămidă. Străzile satului sunt înconjurate de verdeața livezilor. In jurul pârâurilor de munte se înalță plopi, iar în centrul satului se află un parc de odihnă și cultură. încă pe la sfârșitul războiului, „Gigantul de Munte” avea un venit foarte important. In livezile colhozului ce ocupă 400 hectare, sunt cultivate aproape 30 de soiuri de mere, iar culturile de cereale și de legume ocupa 1000 hectare. Fermele colhozului au 7 mii vite, iar în văgăunile munților bogate la tot felul de plante, se găsesc 560 de stupi ai colhozului Anul trecut, colhozul a obținut un venit de 11 milioane ruble. Numai pentru zile-lucru s’a împărțit colhoznicilor suma de aproape 4 milioane ruble. In afară de aceasta ei au mai primit mari cantități de grâne, fructe și legume. Peste un milion de ruble au fost cheltuite pentru sporirea numărului de vitețn mașini agricole, motoare și automobile. O deosebită grijă acordă colhoznicii lucrărilor de construcție, lamenajând cât mai frumos s țtul lor. In acest scop, s’a prevăzut în bugetul colba iului suma de trei milioane duble. In prezent 99 constauește o stațiune hidroelectrică cu o putere de 300 kilowrali. După ce va începe să fie acționeze această stațiune, i se va construi în colhoz o uscătorie de fructe electrică și vor fi mecanizate muncile de atelierele colhozului și fabrica de vin. Colhozul „Gigantul de Munte” va cheltui suma de peste un milion ruble pentru constriireai unui club, ce va avea o sală de teatru pentru 800 parsanik. In aceeași clădire se va afla biblioteca, centrul de distribuție radiofonică, sala de gimnastică și săli de redeație. I n Mecanizarea agriculturii In Uniunea Sovietică se face pe o scară întinsă, cum nu se întâmplă în nici o țară din lume- Mașinile și uneltele agricole sunt perfecționate din ce în ce mai mult și construite în serie. Numai fabrica „Rostselmașin" a construit în timp de nouă «oi 220-ööQ pluguri pentru tractoare de tipul celui pe