Frontul Plugarilor, noiembrie 1948 (Anul 4, nr. 1109-1133)
1948-11-01 / nr. 1109
SĂPTĂMÂNĂ PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE Poporul muncitor din orașele și satele noastre s'a pregătit de cu vreme să întâmpine sărbătoreștea 1-a aniversare a Marii Reazoluții Socialiste. In fabrici, uzine, mine, pe ogoarele fermelor și în atelierele stațiilor ele mașini agricole, muncitorii și tehnicienii și-au încordat puterile în întrecere socialistă pentru a obține cât mai bune și mai mari biruințe în muncă. Din toate colțurile țării e vin vești că țărănimea noastră muncitoare a cat pildă de la muncitori și în sate, plăși și județe, plugarii muncitori sau înacut care să însămânțeze ai muite mai cu temei,, plinirii depășind lamp pi mul de însămânțări. Nenumărate sunt faptele vre nicie și destoinicie citorimii și plugănoastre muncitoare .-s . înfăptuiri ale mumaii sub semnul prieteni admirației, pe care .oporul nostru le nutrește ață de popoarele sovietice. In ziua de 1 Noembrie, incepe în întreaga țară sptămâna prieteniei roâno-sovietice, care se înzeie cu înălțătoarea scrîtorire a celei de a 31-a Aniversări a Marii Revoluții Socialiste. Poporul român, întocmai tuturor popoarelor, dornice de a vedea pacea și buna înțelegere domnind în lume, ia parte la sărbătoarea topoarelor sovietice, fiindcă a simțit din plin ce a însemnat pentru el și pentru întreaga lume Revoluția socialistă. Sub conducerea glorîevurui Partid Bolevîc — Pardul stî Lenin--Stalin, clasa tîurciîc , căreia i s'a alăturat țărănimea muncitoare din Rusia, a răsturnat țarismul, a sosit blocul statelor capitaliste și a statornit orânduirea socialistă pe a șasea parte a pământului.«iv Uriașa experiență a Urn etice, marile ei ieșirea... clitice, economice și culturale, sunt bunuri câștigate pentru toate poportele muncitoare din lume. Pentru noi, înfăptuirile popoarelor sovietice sunt un izvor de nesecată învățătură. Statul în care nu mai există exploatarea omului de către om, nici asuprirea popoarelor de către popoare, a ajuns sub conducerea Partidului Bolșevic țara cu o industrie deosebit de puternică, ce lucrează pentru bunăstarea poporului. U. R. S. S. este statul cu cele mai multe școli, muzee, spitale, sanatorii, academii, țara în care analfabetismul a fost lichidat cu desăvârșire, iar condițiile de trai ale oamenilor muncii sunt cele mai fericite din lume Uniunea Sovietică, deși a moștenit de la țarism o agricultură înapoiată și cu o țărănime ținută în mizerie și întuneric, este astăzi țara cu agricultura cea mai rdicată și cu o țărănime a cărei stare culturală și materială este unică în omenire. Politica statornică de apărare a păcii dusă de U.R.S.S., care stă în funtea lagărului socialismului și democrației, i-a câștigat și mai mult încederea și dragostea popoarelor muncitoare din întreaga lume. Neprecupețitul ajutor pe care Uniunea Sovietică l-a dat și îl dă popoarelor ce luptă pentru libertate democratică și bună colaborare este îndeajuns de cunoscut. Țara noastră, care a avut fericirea de a fi eliberată de sub jugul hitlerist de glorioasa armată sovietică, a putut, datorită ajutorului frățesc al popoarelor sovietice, să-și cucerească sub conducerea clasei muncitoare o orânduire nouă, orânduirea democratică populară. In împrejurări deosebit de grele pentru noi, U. R. S. S. ne-a întins o prietenească mână de ajutor, nu pentru a ne trece peste o nenorocire trecătoare, ci pentru a ne da mijloacele să ne întărim economicește și a deveni cu adevărat independenți. Cerealele în anii de secetă, tractoarele, semințele, mașinile, materiile prime, combustibilul , industrial și creditul de 10 milioane dolari, acordat în condițiuni mărinimoase, ne-au îngăduit să ne refacem în mod simțitor industria și să ne îmbunătățim agricultura. Reducerea la jumătate a despăgubirilor de război și ajutorul politic acordat la conferințele internaționale, au contribuit în mod hotărîtor, ca peperul nostru, în frunte cu clasa muncitoare, condusă de Partidul Muncitoresc Român, să devină un popor cu adevărat stăpân la el acasă. In cadrul săptămânii ce începe Luni, 1 Noembrie, muncitorii, plugarii muncitori și cărturarii legați de popor, găsesc prilejul de a-și exprima recunoștința pentru neprețuitul ajutor acordat de U. R. S. S. țării noastre. Manifestările săptămânii prieteniei româno-sovietice, în cadrul căreia are V. D. Comăneanu (Continuare în pagina 6-a) ANUL IV Nr. 1109 P. 6 PAGINI 4 LEI II* LUNI 1 Nr. 68.14S/13!“ ABONAMENTE CAPITALĂ ȘI PROVINCIE Muncitori ! 1 lună lei 100| Autorități, Societăți și Instituții Intelectuali 3 Luni » 300 11 lei 3 000 anual Abonamentele încep la I și 15 ale fiecărei luni cu plata Înainte prin C. E. C- 1390 sau mandat poștal PLUGARIMIi MUNCITOARE REDACȚIA, STR. OTETELEȘANU 3 Et. 1 ADMINISTRAȚIA, STR. DIONISIE LUPU Nr. 31 TELEFOANE: Direcțiunea 5.34.39 Administrația 1.02.15 Secretariatul 5.84.39 1.10.55 Redacția 3.56.61 Tipograf șl 3.30.10 STRĂLUCITA DESVOLTARE A ARLUS-ului ESTE ISVORITA DIN PUTERNICILE SIMȚĂMINTE DE PRIETENIE ALE POPORULUI NOSTRU FATA DE POPOARELE SOVIETICE Lucrările Congresului General ARLUS Ședința de după amiază Congresului ARLUS s’a deschis a la orele 17 sub președinția d-luli C. Papadopol, secretarul general al ARLUS-ului, care a salutat sosirea delegațiilor finlandeză și ungară. A luat cuvântul d. P. Bojan, președintele Comisiei de validare, care a arătat că se găsesc în sală 508 delegați, dintre care 498 au dreptul de vot. Apoi, constatând că toate cele 66 filiale ARLUS din țară sunt reprezentate, a declarat Congresul constituit. S’a dat cuvântul d-lui Popescu-Doreanu, dintele ARLUS-ului, vice-preșecare a dat cetire raportului general de activitate al Asociației, țăresc fără încetare”. Apoi, d-sa a scos în relief sprijinul puternic pe care poporul român l-a avut până azi din partea Uniunii Sovietice, subliniind că prietenia cu U. R. S. S. stă la baza progresului poporului nostru. ARLUS ARE LA SATE 670.000 MEMBRI Evidențiind faptul că larga desvoltare pe care a luat-o Asociația este rezultatul adâncului și puternicului curent de prietenie față de poporul sovietic, d-sa a subliniat desvoltarea organizațiilor ARLUS, de când Asociația s-a întors cu fața către masse, mobilizândule și organizându-le pentru prietenia cu U.R.S.S. Din numărul de 1 milion și jumătate de membri, jumătate sunt locuitori ai orașelor; aproape 670.000 locuesc la sate, Asociația numărând printre membri săi și militari, etc. In totalul de membri locul prim îl ocupă la orașe muncitorii cu 330.000 de membri, la sate plugarii cu 450.000, vin apoi funcționarii și intelectualii cu 300.000; elevii și studenții au peste 280.000, iar restul aproximativ de 170.000 sunt meseriași, mici comercianți, gospodine, pensionari, etc. In ultimul an — a arătat d-sa — activitatea la sate s’a desfășurat într’un ritm mai accelerat, numărul organizațiilor ajungând la peste 7.600 din totalul de 12.160. (Continuare in pag. 5-a) Raportul general de activitate începând prin a sublinia că activitatea Asociației s-a desfășurat în condiții favorabile datorită prieteniei cu poporul sovietic, care și-a vărsat sângele pentru eliberarea noastră și faptului că în țara noastră s’a consolidat un regim de pace și democrație populară, d-sa a arătat condițiile internaționale în care se desfășoară Congresul. „In ciuda manevrelor și așteptărilor imperialismului anglo-american, a spus d-sa, Uniunea Sovietică a ieșit din războiu întărită și cu un mare prestigiu. In anii cari au urmat victoriei, forța și prestigiul Statului Socialist se în N. O parte a asistenței la ședința de deschidere a Congresului A. R. L. U. S. PLUGARII MUNCITORI DIN JUDEȚUL BRĂILA SE AJUTĂ UNII PE ALȚII LA MUNCILE DE ÎNSĂMÂNȚĂM Chiaburii și moșierii sabotori sunt demascați fără cruțare și obligati să îndeplinească planul Și în județul Brăila chiaburii ți moșierii au rămas la coada insămănțărilor, încercând prin felurita minciuni să saboteze muncile de toamnă. In timp ce plugarii săraci dar vrednici, ieșeau la câmp și însămânțau la vreme dușmanii veninoși ai satelor stăteau cu mâinile la spate scornind tot felul de motive mincinoase, încercările lor de sabotaj au îmbrăcat haina, vicleniei Pe toate fețele. Cinci chiaburi, cinci încercări de sabotaj Fostul morar Anton Bădescu din comuna Spiru Haret, cu 34 pogoane, la 27 ocombrie nu îndeplinise planul de însămânări, fiindcă, — spunea el, — plugul lui scotea bolovani. Demascat, a pus plugul în pământul, care, ca prin minune, devenise moale. Paraschiv Eremia cu 22 hectare din comuna Silistraru spunea că nu are sămânță. Dar luat din scurt de către plugarii muncitori, acest șarpe a scos sămânța ca din pământ si împins dela spate a semănat-o. La Mircea-Vodă preotul Rădescu și Nicolae Cocârlea cu câte 22 hectare, au încercat să se sustragă de la însămânțări. Insă țărănimea muncitoare i-a pus la punct și i-a obligat să-și îndeplinească planul de însămânțări întocmai. Chiaburul Tănase Caragață din comuna Tătaru spunea că nu poate ara și însămânța fiindcă are niște vite cărora le crapă... copitele... Țăranii s’au dus la el și i-au spus: — „Hai cu boii pe câmp că vrem să ne uităm și noi cum le crapă copitele. Ia plugul, pune vitele la căruță și vino cu noi ca vrem să vedem și p’asta’’. Pe câmp oamenii au văzut bineînțeles, că nu crapau copitele boilor. Ei au văzut că Tănase Caragață e un duș-Plugarul sărac Ștefan Colceru din com. Zăvoaia, jud. Brăila fi arat și semănat la timp. El acum se bucură, grâul lui a răman al poporului muncitor. PLUGARII VREDNICI, FRUNTAȘI IN MUNCA, AJUTA PE CEI IN NEVOE ȘI în timp ce chiaburii reacționari din Brăila căutau să împiedice bunul mers al muncilor de toamnă, țăranii vrednici roboteau sdravăn pe loturile lor și puneau în pământ sămânță aleasă tratată. Și, după ce și-au termiminat însămânțările mulți dintre dânșii au ajutat fără plată celor în nevoe. De pildă Grigore Mocaniu, Miță Sfetcu, Vasile Petrache Vlad, Mirea Bâju, Cristea și Constantin Stroe din comuna Râmnicelu au ajutat cu sămânță pe văduva Marița Bâju, estre anul trecut nu pusese grâu. Ei i-au arat și apoi i-au însămânțat fără plată un pogon In satul Căldărușa mai mulți membri ai organizațiilor Partidului Muncitoresc Român și Frontului Plugarilor au pus mâna și au arat și însămânțat fără plată, două pogoane femeii sărace Constantina Gh. Popa, care era bolnavă în spital. Iar Ion Bădin, Gheorghe Tănase și Anghel Paraschiv din comuna Valea Cânepii s’au înțeles frățește între ei, ajutânduse unul pe altul la munca insămânțărilor. Dumitru Bărbulescu (Continuare in pagina 6-a) In comuna Conduratu-Prahova Țăranul muncitor Matei David după ce și-a însămânțat ogorul, a mai lucrat 7 pogoane la alți plugari săraci Pătruns de marea însemnătate a muncilor de însămânțări, plugarul muncitor Matei David din comuna Conduratu, județul Prahova, a fost printre primii care și-au făcut datoria în actuala campanie agricolă. El a făcut la timp însămânțările pe cele două pogoane ale sale, punând în pământ numai sămânță curată. Dar plugarul muncitor Matei David nu s-a mulțumit numai cu atâta, ci după ce a terminat munca pe ogorul său, a trecut să dea ajutor altor plugari săraci. Astfel el a lucrat încă 7 pogoane la alți plugari săraci din comună. Plugarul muncitor Matei David nu și-a precupețit nici o sforțare până când nu a văzut însămâmțările terminate și pe aceste 7 pogoane. El a voit ca satul său să întâmpine ziua de 7 Noembrie cu înfăptuiri cât mai frumoase și de aceea a dat ajutor în muncă și la alții. tor Fapta plugarului munciMatei David este un exemplu adânc grăitor. Ioniță Vasile •ortspendent LINIA BUMBEȘTI-LIVEZENI . BIRUINȚA A OAMENILOR MUNCII Șantierul național „Gheorghe Gheorghiu - Dej” și-a încheiat lucrările. Linia Bumbești — Livezeni — Filiași, drum de fier dealungul văii Jiului, este astăzi gata. Mii de brigadieri au depus o muncă timp de șapte luni de zile. N’au cunoscut neprecupețită odihna. Pe arșiță ca și pe ploaie, brigadierii au sfredelit munții, stabilind noui norme. Linia trebuia terminată până la 7 Noembrie. Ceea ce nu s’a făcut de regimurile ciocoiești in peste 20 ani, s'a lucrat acum, numai in câteva luni Linia Bumbești - Livezeni a fost începută cu 25 de ani în urmă. De 25 de ani, pentru regimurile din trecut, fondurile necesare acestei linii intrau în buzunarele acelora ce jefuiau ca în codru. In urma inițiativei Partidului Muncitoresc Român și a măsurilor luate de Guvern, la începutul lunii Aprilie din anul acesta, s’au început lucrările pe acest șantier, prin muncă voluntară. Ceeace nu s’a făcut în peste 20 ani, s’a lucrat acum, numai în câteva luni. Linia ferată are o lungime de 31,41 kilometri. Au fost construite 15 podețe și 15 poduri peste ape și văi, de 830 metri liniari, fiecare. S’au mai construit 2 poduri metalice: primul Similoi de 127 tone și al doila lea în Noroaiele de 276 de tone. Au fost construite 12 tunele în lungime de 1038 metri cu 10 portaluri, iar ziduri de sprijin s’au construit în număr de 26 pe o lungime totală de 1700 metri. Prin construirea acestei linii s’a scurtat drumul pentru transportul cărbunilor, spre regiunile industriale din Oltenia și Muntenia. Economii mari pentru țară va aduce această linie. PE ȘANTIER S’A DUS O BOGATĂ ACTIVITATE CULTURALA * Pe șantierul de la Bumbești - Livezeni s’au lucrat în cele șapte luni de lucru, peste 20.000 de brigadieri, repartizați în 19 sectoare și organizați în 521 de brigăzi. Din totalul muncitorilor și brigadierilor de pe șantier, mare parte au fost săteni. Pe șantier s’a dus o bogată activitate culturală. S’au ținut ședințe de îndrumare în decursul cărora cei veniți din toate colțurile țării, căpătau o educație cetățenească și politică. 80 de școli de alfabetizare, 2 școli profesionale de mineri și zidari, un curs de prim ajutor sanitar, au dat absolvenți în stare să ducă o muncă constructivă. In cele 78 de biblioteci, miile de cărți de literatură, politice și științifice au stat la îndemâna tinerilor brigadieri, care în orele libere prin citit își ridicau nivelul politic și cultural. Astăzi, linia Bumbești — Livezeni — Filiași șerpuește alături de înspumatele ape ale Jiului. Miile de tineri muncitori și tineri plugari muncitori au trudit laolaltă cimentând prietenia trainică. Această alianță de muncă și luptă este chezășia pentru întărirea și desvoltarea regimului de democrație populară. Linia ferată Bumbești - Livezeni, construită prin munca voluntară, este o frumoasă biruință a oamenilor muncii din Republica Populară Română. COMUNA COVAIU, PRIMA PE JUDEȚUL BIHOR IA MIME DE ÎNSĂMÂNȚĂRI Planul însămânțărilor in județul Bihor a fost înfăptuit până în ziua de 30 Octombrie într-o măsură de 108,8 la sută. Această depășire a planului, se datorește în primul rând întrecerilor în muncă mulțumită cărora, deasemeni, însămânțările |-au făcut numai cu sămânța aleasă și saramurată. Comunele care se așează în frunte sunt: comuna Covaiu din plasa Balia și comuna Cenechin din plasa Secueni. Semănăturile făcute devreme au răsărit și sunt foarte frumoase. Inlesnindu-se de timpul prielnic, plugarii bihoreni continuă munca pentru o și mai mare depășire a planului și pentru facerea ogoarelor de toamnă. 4 Școlile profesionale C.F.R. la cme se vor ține examenele de admitere. (Pag. 5-a) Interviewul acordat de Generalissimul Stalin ziarului „Pravda” a produs o puternică impresie în toată lumea. (Pag. 6-a) Sărbătorirea celei de a 30-a aniversări a Comsomolului leninist. (Pig. 6-a) — seeses Misesosoeeooi SĂ REALIZĂM IN ÎNTREGIME PMUL DE ÎNSĂMÂNȚĂRI " Prin munca și vigilența plugarilor muncitori, mersul însămânțărilor din ultimele săptămâni s’a întețit tot mai mult, astfel că până la 26 Octombrie s’a însămânțat în întreaga țară suprafața de 2.127.121 hectare. Acesta este un rezultat îmbucurător, însă mai sunt suprafețe care potrivit planului de însămânțări trebuie să fie acoperite cu sămânță. Acest lucru trebue făcut cu toată graba, acum când timpul este prielnic. Planul însămânțărilor trebue să fie îndeplinit pretutindeni. Până ce va fi însămânțat și ultimul loc de pământ prevăzut în plan, nu e timp pentru alte treburi. Insămânțările, înainte de toate. Apoi vom avea timp să ne îngrijim și de celelalte treburi ale gospodăriei. Spre a ajunge la rezultatul arătat mai sus, nu au muncit toate județele deopotrivă. Au fost județe, la Făgăraș, Neamț, Târnava Mare, Alba, Brașov Și altele, care de la începutul campaniei agricole au muncit cu spor. Și țărănimea muncitoare din aceste județe nu s’a mulțumit cu rezultatele obținute. Necontenit, «se au râvnit să fie prin muncă în frunte. Plugarii muncitori au organizat temeinic întreceri în muncă și rezultatele acestor întreceri se văd acum în semănăturile frumos răsărite. Și în timp ce grâul semănat la începutul campaniei agricole a răsărit și se desvoltă tn bune condițiuni — plugarii muncitori continuă lucrul pentru depășirea planului de însămânțări și pentru facerea unor cât mai întinse ogoare de toamnă. Deasemeni, îmbucurător este faptul că județele care rămăseseră în urmă, au făcut toate sforțările spre a câștiga timpul întârziat și astfel ele au ajuns acum să fie cu Însămânțările pe terminate. Mai sunt însă județe ca Tulcea, Timiș, Dorohoi, Fălciu, Tutova, Constanța, Botoșani, Romaniați și Tecuci, cărora le-a mai rămas o bună parte din plan de înfăptuit. In aceste județe, plugărimea muncitoare trebue să-și Încordeze toate puterile, pentru ca în cât mai puține zile să termine muncile pe toate suprafețele ce au mai rămas de în,ă sámânțat. Fiecare ceas să fie folosit din plin. Să ne grăbim; și totodată să avem grije ca însăn nuanțările să fie făcute și pe mai departe numai cu sămânță aleasă și saramurată, care ne asigură semănături frumoase. Deasemeni, să nu uităm nici o clipă, că trebue să veghem» împotriva încercărilor de sabotaj la care se dedau chiaburii și moșierii, în dușmănia lor față de poporul muncitor. Am văzut cum" s’au destrămat rând pe rând minciunile lor veninoase și cum prin vigilența plugărimii muncitoare au fost demascate toate mârșavele lor încercări. Prin aceiași vigilență vom isbuti și pe mai departe să preîntâmpinăm și să înfrângem toate uneltirile moșierilor și chiaburilor sabotori. . Veghind împotriva dușmanii«« Plugarii muncitori trebue să se ajute frățește unii pe alții îi muncă. Cei care au terminat, sar dea ajutor la cei care mori au de fl lucru. Astfel, toate satele var putea să-și termine însămânțările în cât mai scurt timp. Iată cât de înălțătoare e pilda pluga« rolul muncitor Matei David din comuna Conduratu, județul Prahova! După ce a terminat însămânțările, a mai lucrat șapte pogoane la alți plugari săraci din comună. Să ne învrednicim, cu toții de astfel de pilde, căci prin ele plugărimea muncitoare grăbește câștigarea deplină a bătăliei însămânțărilor. Acolo unde muncile au rămas mai in urmă, acolo să fie concentrate mai multe mijloace de muncă și să se facă sforțări căii mai mari. Mai avem încă de lucru și de aceea fiecare ceas trebue să fie folosit cu un spor cât mai mare. Planul însămânțărilor trebue să fie înfăptuit pretutindeni în întregime. Cu puterile sporite, să facem acest lucru în cât mai puține zie, acum când timpul este prielnic pentru însămânțări. Sămânța aruncată acum în brazdă ne va da rodul ales de care avem nevoe pentru o viață din ce în ce mai bună, pentru noi și întregul popor muncitor. NOUI DELEGAȚI SOVIETICI, CEHOSLOVACI, BELGIENI ȘI ITALIENI SOSIȚI LA CONGRESUL GENERAL ARLUS Sâmbătă au mai sosit în Capitală — pentru a participa la cel de al doilea Congres general ARLUS și la serbările Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice — din partea VORS-ului următorii delegați sovietici: prof. A. Babuchin, de la Academia de Medicină, N. Seaciko, președintele AOKS-ului (Asociația Coralniană pentru legăturile cu străinătatea), V. Kojevnicov, scriitor și redactor la „Pravda“ și compozitorul B. Virovka. Pe peronul Gării de Nord, în întâmpinarea oaspeților, se aflau d-nii: N. Popescu Doreanu, vice-președinte al ARLUS-ului și secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri, C. Papadopol, secretar general al ARLUS-ului, d-na Cristina Luca prim consilier de legație. Deasemeni, d-na. Vladimir Iacovlev, prim vice-președinte le al VORS-ului gresul ARLUS și delegat la ConM. Kacealov, secretar al Ambasadei URSS. Tot în cursul zilei de esti au sosit în Capitală pentru a participa la cel de al doilea Congres General ARLUS, d-nli . dr. Kolasko și prof. univ Dolansky, delegați cehoslovaci, senatorul Boulanger, delegat belgian senatorul Mario Palermo, deleșigat italian. Oaspeții au fost întâmpinați de d. N. Fotino, prim-secretar de legație. DIN MAREA ȚARĂ A SOCIALISMULUI Exploatarea pădurilor din Uniunea Sovietică se face cu ajutorul a tot felul de mașini perfecționate. In fotografie vedem cum se încarcă în camion trunchiurile de brad cu mijloace mecanizate.