Frontul Plugarilor, noiembrie 1948 (Anul 4, nr. 1109-1133)

1948-11-01 / nr. 1109

SĂPTĂMÂNĂ PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE Poporul muncitor din ora­șele și satele noastre s'a pregătit de cu vreme să întâmpine sărbătorește­a 1-a aniversare a Marii Re­a­zoluții Socialiste. In fabrici, uzine, mine, pe ogoarele fermelor și în atelierele stațiilor ele mașini agricole, muncitorii și tehnicienii și-au încordat puterile în întrecere socialistă pentru a obține cât mai bune și mai mari biruințe în muncă. Din toate colțurile țării e vin vești că țărăni­mea noastră muncitoare a cat pildă de la muncitori și­­ în sate, plăși și județe, plugarii muncitori s­au în­­acut care să însămânțeze ai muit­e mai cu temei,, plinirii depășind la­­mp pi mul de însămânțări. Nenumărate sunt faptele vre nicie și destoinicie citorimii și plugă­­no­astre muncitoare­­ .-s . înfăptuiri ale mum­­aii sub semnul prieten­i admirației, pe care .oporul nostru le nutrește ață de popoarele sovie­tice. In ziua de 1 Noembrie, incepe în întreaga țară sptămâna prieteniei ro­­âno-sovietice, care se în­­zeie cu înălțătoarea scr­­îtorire a celei de a 31-a­­ Aniversări a Marii Revoluții Socialiste. Poporul român, întocmai tuturor popoarelor, dornice de a vedea pacea și buna înțelegere domnind în lu­me, ia parte la sărbătoarea topoarelor sovietice, fiind­că a simțit din plin ce a în­semnat pentru el și pentru întreaga lume Revoluția socialistă. Sub conducerea glorîe­vur­u­i Partid Bol­­evîc — Par­­dul stî Lenin--Stalin, clasa tîur­ciîc , căreia i s'a a­­lăturat țărănimea muncitoa­re din Rusia, a răsturnat ța­rismul, a sosit blocul state­­lor capitaliste și a statorni­­­t orânduirea socialistă pe a­ șasea parte a pământului­­.«iv Uriașa experiență a Urn­­­ etice, marile ei ieșirea...­­ clitice, economi­ce și culturale, sunt bunuri câștigate pentru toate po­­portele muncitoare din lume. Pentru noi, înfăptuirile popoarelor sovietice sunt un izvor de nesecată învă­țătură. Statul în care nu mai există exploatarea o­­mului de către om, nici asu­prirea popoarelor de către popoare, a ajuns sub con­­ducerea Partidului Bolșevic țara cu o­­ industrie deose­bit de puternică, ce lucrea­ză pentru bună­starea po­­porului. U. R. S. S. este statul cu cele mai multe școli, mu­zee, spitale, sanatorii, aca­demii, țara în care analfa­­betismul a fost­ lichidat cu desăvârșire, iar condițiile de trai ale oamenilor mun­cii sunt cele mai fericite din lume Uniunea Sovietică, deși a moștenit de la țarism o agri­cultură înapoiată și cu o ță­rănime ținută în mizerie și întuneric, este astăzi țara cu agricultura cea mai rdi­cată și cu o țărănime a că­rei stare culturală și mate­rială este unică în omenire. Politica statornică de a­­părare a păcii dusă de U.R.S.S., care stă în f­untea lagărului socialismului și democrației, i-a câștigat și mai mult încederea și dra­gostea popoarelor munci­toare din întreaga lume. Neprecupețitul ajutor pe care Uniunea Sovietică l-a dat și îl dă popoarelor ce luptă pentru libertate de­mocratică și bună colabo­rare este îndeajuns de cu­noscut. Țara noastră, care a avut fericirea de a fi eliberată de sub jugul hitleri­st de glorioasa armată sovietică, a putut, datorită ajutorului frățesc al popoarelor sovie­tice, să-și cucerească sub conducerea clasei munci­toare o orânduire nouă, orânduirea democratică populară. In împrejurări deosebit de grele pentru noi, U. R. S. S. ne-a întins o priete­nească mână de ajutor, nu pentru a ne trece peste o nenorocire trecătoare, ci pentru a ne da mijloacele să ne întărim economicește și a deveni­ cu adevărat in­dependenți. Cerealele în anii de secetă, tractoarele, semințele, mașinile, mate­riile prime, combustibilul , industrial și creditul de 10 milioane dolari, acordat în condițiuni mărinimoase, ne-au îngăduit să ne refa­cem în mod simțitor indus­tria și să ne îmbunătățim agricultura. Reducerea la jumătate a despăgubirilor de război și ajutorul politic acordat la conferințele internaționale, au contribuit în mod hotă­­rîtor, ca peperul nostru, în frunte cu clasa muncitoare, condusă de Partidul Munci­toresc Român, să devină un popor cu adevărat stăpân la el acasă. In cadrul săptămânii ce începe Luni, 1 Noembrie, muncitorii, plugarii munci­tori și cărturarii legați de popor, găsesc prilejul de a-și exprima recunoștința pentru neprețuitul ajutor a­­cordat de U. R. S. S. țării noastre. Manifestările săptămânii prieteniei româno-sovie­tice, în cadrul căreia are V. D. Comăneanu (Continuare în pagina 6-a) ANUL IV­ Nr. 1109 P. 6 PAGINI 4 LEI II* LUNI 1 Nr. 68.14S/13!“ ABONAMENTE CAPITALĂ ȘI PROVINCIE Muncitori ! 1 lună lei 100­­| Autorități, Societăți și Instituții Intelectuali­­ 3 Luni » 300 11 lei 3 000 anual Abonamentele încep la I și 15 ale fiecărei luni cu plata Înainte prin C. E. C- 1390 sau mandat poștal PLUGARIMIi MUNCITOARE REDACȚIA, STR. O­TETELE­Ș­ANU 3 Et. 1 ADMINISTRAȚIA, STR. DIONISIE LUPU Nr. 31 TELEFOANE: Direcțiunea 5.34.39 Administrația 1.02.15 Secretariatul 5.84.39 1.10.55 Redacția 3.56.61 Tipograf șl 3.30.10 STRĂLUCITA DESVOLTARE A ARLUS-ului ESTE ISVORITA DIN PUTERNICILE SIMȚĂMINTE DE PRIETENIE ALE POPORULUI NOSTRU FATA DE POPOARELE SOVIETICE Lucrările Congresului General ARLUS Ședința de după amiază Congresului ARLUS s’a deschis a la orele 17 sub președinția d-luli C. Papadopol, secretarul general al ARLUS-ului, care a salutat sosirea delegațiilor finlandeză și ungară. A luat cuvântul d. P. Bojan, președintele Comisiei de vali­dare, care a arătat că se găsesc în sală 508 delegați, dintre care 498 au dreptul de vot. Apoi, constatând că toate cele 66 filiale ARLUS din țară sunt reprezentate, a de­clarat Congresul constituit. S’a dat cuvântul d-lui Popescu-Doreanu, dintele ARLUS-ului, vice-preșe­­care a dat cetire raportului general de activitate al Asociației, țăresc fără încetare”. Apoi, d-sa a scos în relief sprijinul puternic pe care po­porul român l-a avut până a­zi din partea Uniunii Sovietice, subliniind că prietenia cu U. R. S. S. stă la baza progresu­lui poporului nostru. ARLUS ARE LA SATE 670.000 MEMBRI Evidențiind faptul că larga desvoltare pe care a luat-o A­­sociația este rezultatul a­­dâncului și puternicului curent de prietenie față de poporul sovietic, d-sa a subliniat des­­voltarea organizațiilor ARLUS, de când Asociația s-a întors cu fața către masse, mobilizându­­le și organizându-le pentru prietenia cu U.R.S.S. Din nu­mărul de 1 milion și jumătate de membri, jumătate sunt lo­cuitori ai orașelor; aproape 670.000 locuesc la sate, Aso­ciația numărând printre mem­bri săi și militari, etc. In to­talul de membri locul prim îl ocupă la orașe muncitorii cu 330.000 de membri, la sate plugarii cu 450.000, vin apoi funcționarii și intelectualii cu 300.000; elevii și studenții au peste 280.000, iar restul apro­ximativ de 170.000 sunt mese­riași, mici comercianți, gospo­dine, pensionari, etc. In ultimul an — a arătat d-sa — activitatea la sate s’a desfășurat într’un ritm mai accelerat, numărul organiza­țiilor ajungând la peste 7.600 din totalul de 12.160. (Continuare in pag. 5-a) Raportul general de activitate începând prin a sublinia că activitatea Asociației s-a desfă­șurat în condiții favorabile datorită prieteniei cu poporul sovietic, care și-a vărsat sân­gele pentru­ eliberarea noastră și faptului că în țara noastră s’a consolidat un regim de pace și democrație populară, d-sa a arătat condițiile inter­naționale în care se desfășoară Congresul. „In ciuda manevrelor și aș­teptărilor imperialismului an­­glo-american, a spus d-sa, Uni­unea Sovietică a ieșit din răz­­boiu întărită și cu un mare prestigiu. In anii cari au ur­mat victoriei, forța și presti­giul Statului Socialist se în­ N. O parte a asistenței la ședința de deschidere a Congresului A. R. L. U. S. PLUGARII MUNCITORI DIN JUDEȚUL BRĂILA SE AJUTĂ UNII P­E ALȚII LA MUNCILE DE ÎNSĂMÂNȚĂM Chiaburii și moșierii sabotori sunt demascați fără cruțare și obligati să îndeplinească planul Și în județul Brăila chiaburii ți moșierii au rămas la coada in­­sămănțărilor, încercând prin felurita minciuni să saboteze muncile de toamnă. In timp ce plugarii să­raci dar vrednici, ieșeau la câmp și însămânțau la vreme dușmanii veninoși ai satelor stăteau cu mâinile la spate scornind tot felul de motive mincinoase, încercările lor de sabotaj au îmbrăcat haina, vicleniei Pe toate fețele. Cinci chiaburi, cinci încercări de sabotaj Fostul morar Anton Bă­­descu din comuna Spiru Ha­ret, cu 34 pogoane, la 27 oc­­ombrie nu îndeplinise pla­­nul de însămânări, fiindcă, — spunea el, — plugul lui scotea bolovani. Demascat, a pus plugul în pământul, care, ca prin minune, deve­nise moale. Paraschiv Eremia cu 22 hectare din comuna Silistra­­ru spunea că nu are sămân­ță. Dar luat din scurt de că­tre plugarii muncitori, acest șarpe a scos sămânța ca din pământ si împins dela spate a semănat-o. La Mircea-Vodă preotul Rădescu și Nicolae Cocârlea cu câte 22 hectare, au în­cercat să se sustragă de la însămânțări. Insă țărănimea muncitoare i-a pus la punct și i-a obligat să-și îndepli­nească planul de însămân­țări întocmai. Chiaburul Tănase Caragață din comuna Tătaru spunea că nu poate ara și însămânța fiindcă are niște vite cărora le crapă... copitele... Țăranii s’au dus la el și i-au spus: —­ „Hai cu boii pe câmp că vrem să ne uităm și noi cum le crapă copitele. Ia plu­gul, pune vitele la căruță și vino cu noi ca vrem s­ă ve­dem și p’asta’’. Pe câmp oamenii au văzut bineînțeles, că nu crapau copitele boilor. Ei au văzut că Tănase Caragață e un duș-Plugarul sărac Ștefan Colceru din com. Zăvoaia, jud. Brăila fi arat și semănat la timp. El a­­cum se bucură, grâul lui a ră­man al poporului muncitor. PLUGARII VRED­­NICI, FRUNTAȘI IN MUNCA, AJUTA PE CEI IN NEVOE ȘI în timp ce chiaburii re­­­acționari din Brăila căutau să împiedice bunul mers al muncilor de toamnă, țăranii vrednici roboteau sdravăn pe loturile lor și puneau în pământ sămânță aleasă tratată. Și, după ce și-au ter­mi­minat însămânțările mulți dintre dânșii au ajutat fără plată celor în nevoe. De pildă Gri­gore Mocaniu, Miță Sfetcu, Vasile Petrache Vlad, Mi­rea Bâju, Cris­­tea și Constantin Stroe din comuna Râmnicelu au aju­tat cu sămânță pe văduva Marița Bâju, estre anul tre­cut nu pusese grâu. Ei i-au arat și apoi i-au însămânțat fără plată un pogon In satul Căldărușa mai mulți membri ai organizații­lor Partidului Muncitoresc Român și Frontului Plugari­lor au pus mâna și au arat și însămânțat fără plată, două pogoane femeii sărace Constantina Gh. Popa, care era bolnavă în spital. Iar Ion Bădin, Gheorghe Tănase și Anghel Paraschiv din comu­na Valea Cânepii s’au­ înțeles frățește între ei, ajutându­se unul pe altul la munca in­­sămânțărilor. Dumitru Bărbulescu (Continuare in pagina 6-a) In comuna Conduratu-Prahova Țăranul muncitor Matei David după ce și-a însămânțat ogorul, a mai lucrat 7 pogoane la alți plugari săraci Pătruns de marea însem­nătate a muncilor de însă­­mânțări, plugarul muncitor Matei David din comuna Conduratu, județul Prahova, a fost printre primii care și-au făcut datoria în actuala cam­panie agricolă. El a făcut la timp însă­­mânțările pe cele două po­goane ale sale, punând în pământ numai sămânță cu­rată. Dar plugarul muncitor Matei David nu s-a mulțumit numai cu atâta, ci după ce a terminat munca pe ogorul său, a trecut să dea ajutor altor plugari săraci. Astfel el a lucrat încă 7 pogoane la alți plugari săraci din co­­mună. Plugarul muncitor Matei David nu și-a precupețit nici o sforțare până când nu a văzut însămâmțările termi­­nate și pe aceste 7 pogoane. El a voit ca satul său să întâmpine ziua de 7 Noem­brie cu înfăptuiri cât mai frumoase și de aceea a dat a­­jutor în muncă și la alții. tor Fapta plugarului munci­Matei David este un exemplu adânc grăitor. Ioniță Vasile •ortspendent LINIA BUMBEȘTI-LIVEZENI . BIRUINȚA A OAMENILOR MUNCII Șantierul național „Gheorghe Gheorghiu - Dej” și-a încheiat lucrările. Linia Bumbești — Livezeni —­ Fili­­ași, drum de fier dealungul văii Jiului, este astăzi gata. Mii de brigadieri au depus o muncă timp de șapte luni de zile. N’au cunoscut neprecupețită odihna. Pe arșiță ca și pe ploaie, brigadierii au sfredelit munții, stabilind noui norme. Linia trebuia terminată până la 7 Noembrie. Ceea ce nu s’a făcut de regimurile ciocoiești in peste 20 ani, s'a lucrat acum, numai in câteva luni Linia Bumbești - Livezeni a fost începută cu 25 de ani în urmă. De 25 de ani, pen­tru regimurile din trecut, fondurile necesare acestei linii intrau în buzunarele acelora ce jefuiau ca în co­dru. In urma inițiativei Parti­dului Muncitoresc Român și a măsurilor luate de Guvern, la începutul lunii Aprilie din anul acesta, s’au început lucrările pe acest șantier, prin muncă voluntară. Ceea­ce nu s’a făcut în peste 20 ani, s’a lucrat acum, numai în câteva luni. Linia ferată are o lungime de 31,41 kilometri. Au fost construite 15 po­dețe și 15 poduri peste ape și văi, de 830 metri liniari, fiecare. S’au mai construit 2 poduri metalice: primul Similoi de 127 tone și al doi­la lea în Noroaiele de 276 de tone. Au fost construite 12 tu­­nele în lungime de 1038 metri cu 10 portaluri, iar ziduri de sprijin s’au cons­truit în număr de 26 pe o lungime totală de 1700 me­tri. Prin construirea acestei li­nii s’a scurtat drumul pen­tru transportul cărbunilor, spre regiunile industriale din Oltenia și Muntenia. Econo­mii mari pentru țară va a­­duce această linie. PE ȘANTIER S’A DUS O BOGATĂ ACTIVI­TATE CULTURALA * Pe șantierul de la Bumbe­ști - Livezeni s’au lucrat în cele șapte luni de lucru, pe­ste 20.000 de brigadieri, re­partizați în 19 sectoare și or­ganizați în 521 de brigăzi. Din totalul muncitorilor și brigadierilor de pe șanti­er, mare parte au fost săteni. Pe șantier s’a dus o bogată activitate culturală. S’au ți­nut ședințe de îndrumare în decursul cărora cei veniți din toate colțurile țării, căpătau o educație cetățenească și politică. 80 de școli de alfabetizare, 2 școli profesionale de mi­neri și zidari, un curs de prim ajutor sanitar, au dat absolvenți în stare să ducă o muncă constructivă. In cele 78 de biblioteci, miile de cărți de literatură, politice și științifice au stat la îndemâna tinerilor briga­dieri, care în orele libere prin citit își ridicau nivelul politic și cultural. Astăzi, linia Bumbești — Li­vezeni — Filiași șerpuește a­­lături de înspumatele ape ale Jiului. Miile de tineri muncitori și tineri plugari muncitori au trudit laolaltă cimentând pri­etenia trainică. Această ali­anță de muncă și luptă este chezășia pentru întărirea și desvoltarea regimului de democrație populară. Linia ferată Bumbești - Li­vezeni, construită prin munca voluntară, este o frumoasă bi­ruință a oamenilor muncii din Republica Populară Română. COMUNA COVAIU, PRIMA PE JUDEȚUL BIHOR IA MIME DE ÎNSĂMÂNȚĂRI Planul însămânțărilor in județul Bihor a fost înfăp­tuit până în ziua de 30 Oc­tombrie într-o măsură de 108,8 la sută. Această depășire a planu­lui, se datorește în primul rând întrecerilor în muncă mulțumită cărora, dease­meni, însămânțările |-au fă­cut numai cu sămânța alea­să și saramurată. Comunele care se așează în frunte sunt: comuna Co­­vaiu din plasa Balia și co­muna Cenechin din plasa Secueni. Semănăturile făcute de­vreme au răsărit și sunt foarte frumoase. Inlesnindu-se de timpul prielnic, plugarii bihoreni continuă munca pentru o și mai mare depășire a planu­lui și pentru facerea ogoa­relor de toamnă. 4 Școlile profesio­nale C.F.R. la cme se vor ține exame­nele de admitere. (Pag. 5-a) Interviewul acor­dat de Generalissi­­mul Stalin ziarului „Pravda” a produs o puternică impre­sie în toată lumea. (Pag. 6-a) Sărbătorirea ce­lei de a 30-a ani­versări a Comso­­m­olului leninist. (P­ig. 6-a) — seeses Misesosoeeooi SĂ REALIZĂM IN ÎNTREGIME PM­UL DE ÎNSĂMÂNȚĂRI " Prin munca și vigilența pluga­rilor muncitori, mersul însămân­țărilor din ultimele săptămâni s’a întețit tot mai mult, astfel că până la 26 Octombrie s’a în­sămânțat în întreaga țară su­prafața de 2.127.121 hectare. Acesta este un rezultat îmbucu­rător, însă mai sunt suprafețe care potrivit planului de însă­­mânțări trebuie să fie acoperite cu sămânță. Acest lucru trebue făcut cu toată graba, acum când timpul este prielnic. Planul însă­­mânțărilor trebue să fie înde­plinit pretutindeni. Până ce va fi însămânțat și ultimul loc de pământ prevăzut în plan, nu e timp pentru alte treburi. Insă­­mânțările, înainte de toate. Apoi vom avea timp să ne îngrijim și de celelalte treburi ale gospo­dăriei. Spre a ajunge la rezultatul a­­rătat mai sus, nu au muncit toate județele deopotrivă. Au fost județe, la Făgăraș, Neamț, Târnava Mare, Alba, Brașov Și altele, care de la începutul cam­paniei agricole au muncit cu spor. Și țărănimea muncitoare din aceste județe nu s’a mulțu­mit cu rezultatele obținute. Ne­contenit, «se au râvnit să fie prin muncă în frunte. Plugarii muncitori au organizat temeinic întreceri în muncă și rezultatele acestor întreceri se văd acum în semănăturile frumos răsărite. Și în timp ce grâul semănat la în­ceputul campaniei agricole a ră­sărit și se desvoltă tn bune con­­dițiuni — plugarii muncitori con­tinuă lucrul pentru depășirea planului de însămânțări și pen­tru facerea­­ unor cât mai întinse ogoare de toamnă. Deasemeni, îmbucurător este faptul că județele care rămă­seseră în urmă, au făcut toate sforțările spre a câștiga timpul întârziat și astfel ele au ajuns acum să fie cu Însămânțările pe terminate. Mai sunt însă județe ca Tul­­cea, Timiș, Dorohoi, Fălciu, Tu­­tova, Constanța, Botoșani, Ro­­maniați și Tecuci, cărora le-a mai rămas o bună parte din plan de înfăptuit. In aceste județe, plu­­gărimea muncitoare trebue să-și Încordeze toate puterile, pentru ca în cât mai puține zile să ter­mine muncile pe toate suprafe­­țele ce au mai rămas de în,ă sá­mânțat. Fiecare ceas să fie fo­losit din plin. Să ne grăbim; și totodată să avem grije ca însăn nuanțările să fie făcute și pe mai­ departe numai cu sămânță aleasă și saramurată, care ne asigură semănături frumoase. Deasemeni, să nu uităm nici o clipă, că trebue să veghem» împotriva încercărilor de sabo­­­taj la care se dedau chiaburii și moșierii, în dușmănia lor față de­ poporul muncitor. Am văzut cum" s’au destrămat rând pe rând minciunile lor veninoase și cum prin vigilența plugărimii munci­toare au fost demascate toate mârșavele lor încercări. Prin aceiași vigilență vom isbuti și pe mai departe să preîntâmpi­năm și să înfrângem toate unel­tirile moșierilor și chiaburilor sabotori. . Veghind împotriva dușmanii«« Plugarii muncitori trebue să se ajute frățește unii pe alții îi­ muncă. Cei care au terminat, sar dea ajutor la cei care mori au de fl lucru. As­tfel, toate satele var­ putea să-și termine însămânță­­­­rile în cât mai scurt timp. Iată­ cât de înălțătoare e pilda plu­ga­« rolul muncitor Matei David din­ comuna Conduratu, județul Pra­­­­hova! După ce a terminat însă­­­­mânțările, a mai lucrat șapte­ pogoane la alți plugari sărac­i din comună. Să ne învrednicim, cu toții de astfel de pilde, căci prin ele plugărimea muncitoare grăbește câștigarea deplină a bătăliei însămânțărilor. Acolo unde muncile au rămas mai in urmă, acolo să fie con­centrate mai multe mijloace de muncă și să se facă sforțări căii mai mari. Mai avem încă de lucru și de aceea fiecare ceas trebue să fie folosit cu un spor cât mai mare. Planul însămânțărilor trebue să fie înfăptuit pretutindeni în întregime. Cu puterile sporite, să facem acest lucru în cât mai puține zie, acum când timpul este prielnic pentru însămânțări. Sămânța aruncată acum în­ brazdă ne va da rodul ales de care avem nevoe pentru o viață din ce în ce mai bună, pentru noi și întregul popor muncitor. NOUI DELEGAȚI SOVIETICI, CEHOSLOVACI, BELGIENI ȘI ITALIENI SOSIȚI LA CONGRESUL GENERAL ARLUS Sâmbătă au mai sosit în Capi­tală — pentru a participa la cel de al doilea Congres general ARLUS și la serbările Săptă­mânii Prieteniei Româno-Sovie­­tice — din partea VORS-ului următorii delegați sovietici: prof. A. Babuchin, de la Academia de Medicină, N. Seaciko, președin­tele AOKS-ului (Asociația Coral­­niană pentru legăturile cu străi­­nătatea), V. Kojevnicov, scriitor și redactor la „Pravda“ și com­­pozitorul B. Vir­ovka. Pe peronul Gării de Nord, în întâmpinarea oaspeților, se aflau d-nii: N. Popescu Doreanu, vice-președinte al ARLUS-ului și secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri, C. Pa­padopol, secretar general al ARLUS-ului, d-na Cristina Luca prim consilier de legație. Deasemeni, d-na. Vladimir Iacovlev, prim vice-președinte le al VORS-ului gresul ARLUS și delegat la Con­M. Kacealov, secretar al Ambasadei URSS. Tot în cursul zilei de esti au sosit în Capitală pentru a par­ticipa la cel de al doilea Con­gres General ARLUS, d-nli . dr. Kolasko și prof. univ Dolansky, delegați cehoslovaci, senatorul Boulanger, delegat belgian senatorul Mario Palermo, dele­și­gat italian. Oaspeții au fost întâmpinați de d. N. Fotino, prim-secretar de legație. DIN MAREA ȚARĂ A SOCIALISMULUI Exploatarea pădurilor din Uniunea Sovietică se face cu ajutorul a tot felul de mașini perfecționate. In fo­tografie vedem cum se încarcă în camion trunchiurile de­­ brad cu mijloace mecanizate.

Next