Frontul Plugarilor, august 1949 (Anul 5, nr. 1359)
1949-08-31 / nr. 1359
V ANUL V-Nr. 1359 C. P, ^ __ T . _ Taxa poștală plătită în numerar 4 P A Ctul ll I 4 I , p. I conf. abrobării Direcției Generala i rA'Oli’l J. * Jila Pax<T. Nr 58.116/1948 MIERCURI 31 AUGUST 1949 ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ES- 11“*« z II Nr" Intelectuali 3 trai „300 || lei 3.000 anual , 1.02 15 287.19 II Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata înainte CENTRALA 12 97 10 109.88 II Tipografia 3.30.10 prin C. E. C. 1399 sau mandat poștal După serbarea care a avut loc după amiază în curtea Gospodăriei Agricole Colective ,Viața Noua’ din Frătești- Vlașca, s’au încins hore care au durat până noaptea târziu 62 familii de țărani săraci și mijlocași din satul Frâtești au început o viața nouă organizând prima Gospodărie Agricolă Colectivă, din județul Vlașca Duminică 28 August a. c. au luat ființă în țară alte opt noui Gospodării Agricole Colective. Serbările inaugurărilor nouilor Gospodării Colective s’au desfășurat într’o atmosferă de mare entuziasm în următoarele comune: jud. Botoșani, comuna Roma, Gospodăria „Ilie Pointilie”; jud. Vlașca, comuna Frățești, Gospodăria „Viața Nouă”; jud. Caraș, comuna Etele&reșca, Gospodăria „Dunărea”; comuna Secai, Gospodăria „Drapelul Roșu” și „Scânteia”; jud. Timiș, comuna Cenatul hfere, Gospodăria „Ștefan Plavăț”; jud. Bihor, comuna EE Sihaia, Gospodăria „Cafea Socialismului”, jud. Satu Ailaae, comuna Podișulești, Gospodăria „Steagul lui Lenin”. La festivitățile de înaugurare au luat parte în număr mare muncitori, țărani muncitori și intelectuali din localitățile înconjurătoare, care au adus nouilor Gospodării Colective numeroase daruri. Așezat între Giurgiu și județul Vlașca, a fost din București, to numai un kilotuit ani și ani de molima monstru depărtare de șoseaua mierilor, chiaburilor și speciiasfaltată, satul Frâtești din lanțișor. Cu două hore — Eu am primit 3 pogoane de la tata, ne spune țăranul mijlocaș Anghel D. Stanică, în vârstă de 61 ani, membru în gospodăria colectivă „Viață Nouă“ ce s’a inaugurat Duminică 28 August. Cu moș Anghel Stănică este o poveste lungă. Au fost la părinți șase frați. Au robit împreună cu tatăl lor, ca pălmași, pe pământurile moșierilor Vereș și Lăzărescu din Bălănoaia. La 1888, tatăl său a fost îm pe cat, tot 20 de o să luăm la pogon proprietărit cu 9 pogoane. A crezut atunci că vor scăpa de sărăcie. Dar repede au văzut că s’a înșelat. N’a trecut mult, și a ajuns din nou pălmaș pe moșiile boerești. In afară de cele 3 pogoane primite dela tatăl său, Anghel Stănică a mai primit prin reforma agrară din 1922, încă 9 pogoane. — Am mai luat și de la babă două pogoane și jumătate, ne spune moș Anghel. N'am cumpărat niciun petec de pământ. Ca niște lipitori au supt vlaga țărănimii muncitoare moșieri ca alde Șerban Cantacuzino, Zizi Cantacuzino, Ion Cantacuzino, Alexandru Radeș sau Dumitru Papaianopol. Ca niște lipitori au supt și chiaburi ca alde Ion Ioanițescu, Stancu Boboc, Marin Gherghescu sau Ion Dogaru. Ca niște lăcuste pustiitoare se repezeau speculanții de tot soiul, dela București sau din Giurgiu, înșelându-i și jefuindu-i pe țăranii muncitori de bunurile lor. Oricât de mult au muncit și s’au sbătut, orișicât de mari au fost sforțările lor, țăranii muncitori din această comună, ca de altfel toți țăranii muncitori de pretutindeni, n’au putut să „lege gură pânzei“, să scape de sărăcie. Veșnic s’au sbătut în nevoi, veșnic au fost hărțuiți de neajunsuri, coșuri de porumb Nici n’am vândut. Am ținut cu dinții de el. Dar de ajuns nu-mi ajungea. Cum era să-mi ajungă? Aveam 10 copii. Mai munceam și pe la boer, pe la chiaburi. Făceam „finitive": două pogoane de grâu și unul de porumb, pentru fiecare cinci pogoane luate în parte. Din opt pogoane muncite la boer, eu luam bucate numai două și jumătate. Din cele 14 pogoane și ju(Continuare în pag. 2-a) (coloanele 4, 5, 6) Țăranul mijlocaș Anghel Stănică, în vârstă de 62 ani din Frătești-Vlașca a intrat in gospodăria agricolă colectivă „Viață Nouă” pentru a scăpa de sărăcie și exploatare. Odată cu el au intrat în gospodăria colectivă și cei 7 copiii ai săi, împreună cu familiile lor. Iată-l în fotografie înconjurat de feciorii: Florea A. Stănică, Iordan A. Stănică, Ion A. Stănică, Marin A. Stănică și Iordan Stănică. Deasemenea și fetele sale Ioana și Floarea. In fotografie mai sunt: unul din ginerii săi și nurorile. Fa Gospodăria Agricolă Colectivă „23 August 1944 “ Urlești - Covurlui țăranii muncitori au început munca pe ogoare Țăranii muncitori d’n satărîți să-și croiască o viață vie, au ieșit cu însuflețire netul Urlești, județul Covurlui, nouă și având în fata lor, ca ogoare. Ei își vor îndeplini constituții de curând în gol- exemplu, viața țărănimii sa acolo angajamentele luate în podăria agricolă colectivă, vietice, după s? au pus la fața comitetului de conduce„23 August 1944“ fiind de punct treburile în gospodăre al gospodăriei, întocmirea planului de cultură In cadrul unei ședințe de lucru ținută a sedivi gospodăriei, membrii comitetului de conducere după ce au analizat toate posibilitățile de muncă, au întocmit planul de cultură pe anii 1949-1950. Acest plan prevede și inelte Tractoarele S. M. TV Zilele acestea, au sosit în curtea gospodăriei, 4 tractoare de la S.M.T. Chiraftei, având pe ele drapele, portrete și lozinci. Tractoarele au fost primite de țăranii muncitori cu multă însuflețire. A doua zi dimineață, tractoarele au ieșit la câmpierea unui contract cu SMT Chiraftei, pentru lucrarea pământului cu tractoarele. Odată cu începerea muncilor pe ogoare, membrii gospodăriei au început și construirea unui grajd model pentru adăpostul vitelor gospodăriei. Chiraftei au intrat pe începând arăturile, urmărite de aproape de țăranii muncitori cari înainte de a se constitui în gospodărie, erau nevoiți să-și lucreze pământurile cu unelte slabe. Acum văd membrii gospodăriei agricole colective „23 August 1944“ din satul șirenovarea clădirilor în care vor fi instante crescătoriile de păsări și prez, precum și repararea lu.i magazii pentru păstrarea mașinilor și uneltelor agricole primite de gospodărie în mare număr, cu ocazia inaugurării ei, ogoarele gospodăriei Iești, ce mari foloase vor avea datorită muncii în colectiv. Ei sunt recunoscători Partidului Muncitoresc Român și Guvernului, că îi ajută în muncă pentru a-și creia o viață mai bună și fericită. O. Săndulescu corespondent Mesagiul adresat lui Iosif Vissarionovici Stalin de Conferința Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică Moscova 29 (Agerpres). — TASS transmite : In ședința sa de închidere, Conferința Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică a adoptat un mesagiu de salut, adresat lui Iosif Vissarionovici Stalin. Iată textul acestui mesagiu : Iubite tovarășe Stalin ! Noi, reprezentanții cercurilor largi ale opiniei publice sovietice , ai clasei muncitoare, ai țărănimii colhoznice, ai intelectualilor, care ne-am adunat la Conferința Unională a Partizanilor Păcii, vă adresăm din toată inima. Dv. învățătorul nostru, marele luptător pentru pacea și prietenia dintre popoare, salutul nostru cel mai fierbinte. Numele Dv. a devenit marele stindard al luptei milioanelor de oameni simpli pentru pace, pentru democrație. Dv. ați înflăcărat inimile tuturor oamenilor simpli din lumea întreagă cu o încredere neclintită în cauza mare și dreaptă a luptei pentru pace în întreaga lume, lupta pentru independența națională a popoarelor, pentru înflorirea prieteniei și a bunei înțelegeri între popoare. Consecvența Dr. în lupta pentru pace, fermitatea Dv., nobilul Dv. curaj ne servesc drept pildă și model. Sub conducerea eroicului partid bolșevic, sub conducerea Dv., tovarășe Stalin, poporul sovietic a înfrânt fascismul, a salvat onoarea, libertatea și independența patriei sale și a salvat întreaga omenire de amenințarea rușinoasei sclavii fasciste. Numai mulțumită acestei victorii istorice ,oamenii simpli din lumea întreagă pot privi cu speranță înainte, spre viitor și pot crede în victoria finală asupra forțelor întunecate ale barbariei imperialiste. I Iată de ce, în fiecare discurs rostit aci pentru apărarea păcii, numele Dr. a fost pronunțat cu o dragoste și o recunoștință fierbinte. Noi știm că lupta pentru pace nu este o luptă ușoară. Noi vedem cum imperialiștii din lumea întreagă, și în primul rând imperialiștii americani, fac tot ce le stă în putință pentru a pune piedeci luptei noastre pentru pace. Dar nu există nici o forță capabilă să clintească voința noastră, încrederea noastră și să desbine popoarele în luptă împotriva ațâțătorilor la război, împotriva canibalilor din lagărul imperialist. Suntem pe deplin hotâriți să punem toate forțele noastre în slujba cauzei sacre a apărării păcii. Noi, cei adunați aci în glorioasa noastră capitală Moscova la Conferința Unională a Partizanilor Păcii, am discutat în spirit practic planurile noastre pentru pace. Noi am ascultat cu mare satisfacție pe prietenii noștri de peste hotare, care ne-au asigurat că popoarele țarilor lor sunt întru totul hotărîte să ducă lupta împotriva ațâțătorilor la război și să întărească prin toate mijloacele prietenia cu popoarele Marii Uniuni Sovietice. Noi am înființat Comitetul permanent sovietic pentru apărarea păcii și i-am dat nobila sarcină de a întări pe toate căile prietenia dintre popoare, de a demasca pe ațâțătorii la război și de a lupta pentru pace așa cum ne învățați Dv., iubitul nostru conducător și învățător. Trăiască patria noastră — Uniunea Sovietică, prima și cea mai mare apărătoare a păcii din lumea întreagă ! Trăiască marele partid bolșevic, care ne conduce spre victorie ! Trăiască scumpul și iubitul nostru tovarăș Stalin 1 Delegația care a luat parte la Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta s’a înapoiat in Capitală Luni după amiază s’a înapoiat în Capitală delegația tineretului nostru la Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta. Pe peronul Gării Mogoșoaia, delegația a fost întâmpinată, cu deosebit entuziasm, de câteva mii de tineri. In numele C.C. al U.T.M., Pavel Lala, secretar al C.C. al U.T.M.i a salutat pe delegați. A răspuns Paul Cornea secretar al C. C. al U. T. M. care a arătat în câteva cuvinte. contribuția delegației R.P.R. la reușita marei demonstrații pentru pace a tineretului, care a fost Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta. In comuna Drănceni - Fălciu s’a dat de un strat de gaz metan In comuna Drănceni se fac săpături pentru descoperirea de noi isvoare de ape minerale. Zilele trecute, muncitorii cari lucrau la aceste săpături, au auzit un vițet ce venea din pământ. Pe măsură ce săpau, sgomotul creștea. La un moment dat, din pământ au început să răbufnească gaze. Fiind anunțat Comitetul Provizoriu Județean, au venit la fața locului specialiști care au constatat că gazul ce iese din acest ioc, este gaz metan. Munca de sondaj a și fost începută și în curând gazul metan va fi folosit în localitățile înconjurătoare Aurei Schroffer corespondent CITIȚI Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților a luat sfârșit printr'o demonstrație uriașă, la care participanții au jurat să sprijine lupta pentru pace, pentru drepturile și fericirea popoarelor. (Pag. 4-a) Tractoriștii Naghi Francisc și Radu Dumitru de la Stațiunea S.M.T. Bonțida, muncind cu nădejde au desmiriștit întinderea de pământ pe care au avut-o în plan, la Gospodăria Colectivă Agricolă „Tractorul Roșu” din Luna de jos jud. Cluj țăranii muncitori din satele Deieni, Maxut și Slobozia-Botoșani vând cu bucurie Statului din prisosul de grâne In comunele Deseni, Maxut și Slobozia, județul Botoșani, ticerișul este pe terminate. Munca la aici se face cu chibzuială. Batozele aduse de la S. M. T. Botoșani lucrează din plin. Țăranii muncitori care i-au treerat frecolta își predau bucuroși cotele de grâne, știind că astfel își în Chiaburi demascați să se sustragă In timp ce țăranii muncitori din cele trei sate predau cu bucurie cotele de cereale pentru asigurarea hranei poporului muncitor, chiaburul Vasile Pleșcuță, a încercat să sustragă cinci saci de grâu, ascunzându-i într’o căpiță de paie. Delegatul batozei anume Gheorghe Borșienu, care este cu ochii în patru, a observat hoția chiaburului. Ticălosul a fost demascat și obligat să predea întreaga cotă stabilită de comisie, deplinesc o datorie patriotică. Ei au fost lămuriți asupra rostului colectărilor și de aceia vând cu dragă inimă Statului din prisosul lor de cereale. Țăranii muncitori însoțesc cu muzici și lozinci convoaele de căruțe care se îndreaptă spre magaziile „Comcereal“. in timp ce încercau de la colectare ghe Țăranul muncitor GheorBerfa a demascat pe chiaburul Ion V. Huc, din Maxut, care încercase să dosească doi saci cu grâu. Chiaburul Constantin Andrei venind la arie, a încercat să-l ademenească cu băutură pe delegatul batozei. Delegatul batozei însă, l-a demascat în fața oamenilor ce se aflau la arie. Ion Cafiru corespondent In primele 6 lun si ale anului 1948 PRIMELE 6 LUNI ALE ANULUI 1949