Frontul Plugarilor, august 1949 (Anul 5, nr. 1359)

1949-08-31 / nr. 1359

V ANUL V-Nr. 1359 C. P, ^ __ T­ . _ Taxa poștală plătită în numerar 4 P A Ctul ll­ I 4 I , p. I conf. abrobării Direcției Generala i rA'Oli’l J. * J­il­a Pa­x<­T. Nr 58.116/1948 MIERCURI 31 AUGUST 1949 ABONAMENTE CAPI­TALA ȘI PROVINCIE REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ES- 11­­“*« z II Nr­" Intelectuali­­ 3 trai „300 || lei 3.000 anual , 1.02 15 2­87.19 II Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata înainte CENTRALA 1­2 97 10 1­09.88 II Tipografia 3.30.10 prin C. E. C. 1399 sau mandat poștal După serbarea care a avut loc după amiază în curtea Gospodăriei Agricole Colective ,­Viața Noua’ din Frătești- Vlașca, s’au încins hore care au durat până noaptea târziu 62 familii de țărani săraci și mijlocași din satul Frâtești au început o viața nouă organizând prima Gospodărie Agricolă Colectivă, din județul Vlașca Duminică 28 August a. c. au luat ființă în țară alte opt noui Gospodării Agricole Co­lective. Serb­ările inaugurărilor nouilor Gospodării Colective s’au desfășurat într’o atmosferă de mare entuziasm în următoarele comune: jud­. Botoșani, comu­na Roma, Gospodăria „Ilie Pointilie”; jud. Vlașca, comuna Fră­țești, Gospodăria „Viața Nouă”; jud. Caraș, comuna Etele&reșca, Gospodăria „Dunărea”; comuna Secai, Gospodăria „Drapelul Roșu” și „Scânteia”; jud. Timiș, comuna Cenatul hfere, Gospodăria „Ștefan Plavăț”; jud. Bi­hor, comuna EE Sihaia, Gospodăria „Cafea So­cialismului”, jud. Satu Ailaa­e, comuna Podișu­lești, Gospodăria „Ste­agul lui Lenin”. La festivitățile de în­augurare au luat parte în număr mare munci­tori, țărani muncitori și intelectuali din localitățile înconjurătoa­re, care au adus nouilor Gospodării Colec­tive numeroase daruri. Așezat între Giurgiu și județul Vlașca, a fost din­ București, to numai un kilo­­tuit ani și ani de molima mo­nstru depărtare de șoseaua mierilor, chiaburilor și specii­­asfaltată, satul Frâtești din lanțișor. Cu două hore — Eu am primit 3 pogoane de la tata, ne spune țăranul mijlocaș Anghel D. Stanică, în vârstă de 61 ani, membru în gospodăria colectivă „Viață Nouă“ ce s’a inaugurat Dumi­nică 28 August. Cu moș Anghel Stănică este o poveste lungă. Au fost la părinți șase frați. Au robit împreună cu tatăl lor, ca păl­mași, pe pământurile moșieri­lor Vereș și Lăzărescu din Bă­­lănoaia. La 1888, tatăl său a fost îm­­ pe cat, tot 20 de o să luăm la pogon proprietărit cu 9 pogoane. A­­ crezut atunci că vor scăpa de sărăcie. Dar repede au văzut că s’a înșelat. N’a trecut mult, și a ajuns din nou pălmaș pe moșiile boerești. In afară de cele 3 pogoane primite dela tatăl său, Anghel Stănică a mai primit prin re­forma agrară din 1922, încă 9 pogoane. — Am mai luat și de la babă două pogoane și jumătate, ne spune moș Anghel. N'am cum­părat niciun petec de pământ. Ca niște lipitori au supt vlaga țărănimii muncitoare moșieri ca alde Șerban Can­­tacuzino, Zizi Cantacuzino, Ion Cantacuzino, Alexandru Radeș sau Dumitru Papaia­­nopol. Ca niște lipitori au supt și chiaburi ca alde Ion Ioani­­țescu, Stancu Boboc, Marin Gherghescu sau Ion Dogaru. Ca niște lăcuste pustiitoa­re se repezeau speculanții de tot soiul, dela București sau din Giurgiu, înșelându-i și jefuindu-i pe țăranii mun­citori de bunurile lor. Oricât de mult au muncit și s’au sbătut, orișicât de mari au fost sforțările lor, țăranii muncitori din aceas­tă comună, ca de altfel toți țăranii muncitori de pretu­tindeni, n’au putut să „lege gură pânzei“, să scape de sărăcie. Veșnic s’au sbătut în nevoi, veșnic au fost hăr­țuiți de neajunsuri, coșuri de porumb Nici n’am vândut. Am ținut cu dinții de el. Dar de ajuns nu-mi ajungea. Cum era să-mi ajungă? Aveam 10 co­pii. Mai munceam și pe la boer, pe la chiaburi. Făceam „finitive": două pogoane de grâu și unul de porumb, pen­tru fiecare cinci pogoane lua­te în parte. Din opt pogoane muncite la boer, eu luam bu­cate numai două și jumătate. Din cele 14 pogoane și ju­(Continuare în pag. 2-a) (coloanele 4, 5, 6) Țăranul mijlocaș Anghel Stănică, în vârstă de 62 ani­ din Frătești-Vlașca a intrat in gospodăria agricolă colectivă „Viață Nouă” pentru a scăpa de sărăcie și exploatare. Odată cu el au intrat în gospodăria colectivă și cei 7 copiii ai săi, împreună cu fami­liile lor. Iată-l în fotografie înconjurat de feciorii: Florea A. Stănică, Iordan A. Stă­nică, Ion A. Stănică, Marin A. Stănică și Iordan Stănică. Deasemenea și fetele sale Ioana și Floarea. In fotografie mai sunt: unul din ginerii săi și nurorile. F­a Gospodăria Agricolă Colectivă „23 August 1944 “ Urlești - Covurlui țăranii muncitori au început munca pe ogoare Țăranii muncitori d’n sa­­tărîți să-și croiască o viață vie, au ieșit cu însuflețire ne­tul Urlești, județul Covurlui, nouă și având în fata lor, ca ogoare. Ei își vor îndeplini constituții de curând în gol- exemplu, viața țărănimii sa­ acolo angajamentele luate în podăria agricolă colectivă, vietice, după s? au pus la fața comitetului de conduce­­„23 August 1944“ fiind de­ punct treburile în gospodă­­re al gospodăriei, întocmirea planului de cultură In cadrul unei ședințe de lucru ținută­­ a sedivi gospo­dăriei, membrii comitetului de conducere după ce au a­­nalizat toate posibilitățile de muncă, au întocmit planul de cultură pe anii 1949-1950. Acest plan prevede și inelte­ Tractoarele S. M. TV Zilele acestea, au sosit în curtea gospodăriei, 4 trac­toare de la S.M.T. Chiraftei, având pe ele drapele, por­trete și lozinci. Tractoarele au fost primite de țăranii muncitori cu mul­tă însufle­țire. A doua zi dimineață, tractoarele au ieșit la câmp­­ierea unui contract cu SMT Chiraftei, pentru lucrarea pământului cu tractoarele. Odată cu începerea muncilor pe ogoare, membrii gospodă­riei au început și construirea unui grajd model pentru a­­dăpostul vitelor gospodăriei. Chiraftei au intrat pe începând arăturile, urmărite de aproape de țăranii munci­tori cari înainte de a se con­stitui în gospodărie, erau ne­voiți să-și lucreze pământu­rile cu unelte slabe. Acum văd membrii gospo­dăriei agricole colective „23 August 1944“ din satul și­renovarea clădirilor în care vor fi insta­nte crescătoriile de păsări și prez, precum și repararea lu­.­i magazii pen­tru păstrarea mașinilor și uneltelor agricole primite de gospodărie în mare număr, cu ocazia inaugurării ei, ogoarele gospodăriei Iești, ce mari foloase vor a­­vea datorită muncii în co­lectiv. Ei sunt recunoscători Partidului Muncitoresc Ro­mân și Guvernului, că îi a­­jută în muncă pentru a-și creia o viață mai bună și fe­ricită. O. Săndulescu corespondent Mesagiul adresat lui Iosif Vissarion­ovici Stalin de Conferința Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică Moscova 29 (Agerpres). — TASS trans­mite : In ședința sa de închidere, Conferința Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică a adoptat un mesagiu de salut, adresat lui Iosif Vissarionovici Stalin. Iată textul acestui mesagiu : Iubite tovarășe Stalin ! Noi, reprezentanții cercurilor largi ale opiniei publice sovietice , ai clasei muncitoare, ai țărănimii colhoznice, ai intelectualilor, care ne-am adunat la Conferința Unională a Partizanilor Păcii, vă adresăm din toată inima. Dv. învăță­torul nostru, marele luptător pentru pa­cea și prietenia dintre popoare, salutul nostru cel mai fierbinte. Numele Dv. a devenit marele stin­dard al luptei milioanelor de oameni simpli pentru pace, pentru democrație. Dv. ați înflăcărat inimile tuturor oame­nilor simpli din lumea întreagă cu o în­credere neclintită în cauza mare și dreaptă a luptei pentru pace în întreaga lume, lupta pentru independența națio­nală a popoarelor, pentru înflorirea prie­teniei și a bunei înțelegeri între po­poare. Consecvența Dr. în lupta pentru pace, fermitatea Dv., nobilul Dv. curaj ne ser­vesc drept pildă și model. Sub conducerea eroicului partid bol­șevic, sub conducerea Dv., tovarășe Stalin, poporul sovietic a înfrânt fascis­mul, a salvat onoarea, libertatea și in­dependența patriei sale și a salvat în­treaga omenire de amenințarea ruși­noasei sclavii fasciste. Numai mulțumită acestei victorii isto­rice ,oamenii simpli din lumea întreagă pot privi cu speranță înainte, spre viitor și pot crede în victoria finală asupra for­țelor întunecate ale barbariei imperia­liste. I Iată de ce, în fiecare discurs rostit aci pentru apărarea păcii, numele Dr. a fost pronunțat cu o dragoste și o recunoștin­ță fierbinte. Noi știm că lupta pentru pace nu este o luptă ușoară. Noi vedem cum imperialiștii din lumea întreagă, și în primul rând imperialiștii americani, fac tot ce le stă în putință pentru a pune piedeci luptei noastre pentru pace. Dar nu există nici o forță capabilă să clin­tească voința noastră, încrederea noa­stră și să desbine popoarele în luptă împotriva ațâțătorilor la război, împotri­va canibalilor din lagărul imperialist. Suntem pe deplin hotâriți să punem toate forțele noastre în slujba cauzei sacre a apărării păcii. Noi, cei adunați aci în glorioasa noastră capitală Moscova la Confe­rința Unională a Partizanilor Păcii, am discutat în spirit practic planurile noa­stre pentru pace. Noi am ascultat cu mare satisfacție pe prietenii noștri de peste hotare, care ne-au asigurat că popoarele țarilor lor sunt întru totul ho­­tărîte să ducă lupta împotriva ațâțători­lor la război și să întărească prin toate mijloacele prietenia cu popoarele Ma­rii Uniuni Sovietice. Noi am înființat Comitetul permanent sovietic pentru apărarea păcii și i-am dat nobila sarcină de a întări pe toate căile prietenia dintre popoare, de a de­masca pe ațâțătorii la război și de a lupta pentru pace așa cum ne învățați Dv., iubitul nostru conducător și învăță­tor. Trăiască patria noastră — Uniunea Sovietică, prima și cea mai mare apă­rătoare a păcii din lumea întreagă ! Trăiască marele partid bolșevic, care ne conduce spre victorie ! Trăiască scumpul și iubitul nostru to­varăș Stalin 1 Delegația care a luat parte la Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta s’a înapoiat in Capitală Luni după amiază s’a îna­poiat în Capitală delegația ti­neretului nostru la Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta. Pe peronul Gării Mogo­­șoaia, delegația a fost întâm­pinată, cu deosebit entuziasm, de câteva mii de tineri. In numele C.C. al U.T.M., Pavel Lala, secretar al C.C. al U.T.M.i a salutat pe de­legați. A răspuns Paul Cornea se­­cretar al C. C. al U. T. M. care a arătat în câteva cu­vinte. contribuția delegației R.P.R. la reușita marei de­monstrații pentru pace a tine­retului, care a fost Festivalul Mondial al Tineretului de la Budapesta. In comuna Drănceni - Fălciu s’a dat de un strat de gaz metan In comuna Drănceni se fac săpături pentru desco­perirea de noi isvoare de ape minerale. Zilele trecute, muncito­rii cari lucrau la aceste să­pături, au auzit un vițet ce venea din pământ. Pe măsură ce săpau, sgomotul creștea. La un moment dat, din pământ au înce­put să răbufnească gaze. Fiind anunțat Comitetul Provizoriu Județean, au venit la fața locului specia­­liști care au constatat că gazul ce iese din acest ioc, este gaz metan. Munca de sondaj a și fost începută și în curând­­ gazul metan va fi folosit în­­ localitățile înconjurătoare Aurei Schroffer corespondent CITIȚI Festivalul Mondial al Tineretului și Studenți­lor a luat sfârșit prin­­tr'o demonstrație uria­șă, la care participan­ții au jurat să sprijine lupta pentru pace, pentru drepturile și­ fericirea popoarelor. (P­ag. 4-a) Tractoriștii Naghi Francisc și Radu Dumitru de la Stațiu­nea S.M.T. Bonțida, muncind cu nădejde au desmiriștit întinderea de pământ pe car­e au avut-o în plan, la Gos­podăria Colectivă Agricolă „Tractorul Roșu” din Luna­ de jos jud. Cluj țăranii muncitori din satele Deieni, Maxu­t și Slobozia-Botoșani vând cu bucurie Statului din prisosul de grâne In comunele Deseni, Ma­xut și Slobozia, județul Bo­toșani, ticerișul este pe ter­minate. Munca la aici se face cu chibzuială. Batozele aduse de la S. M. T. Boto­șani lucrează din plin. Țăranii muncitori care­­ i-au treerat frecolta își predau bucuroși cotele de grâne, știind că astfel își în­ Chia­buri demascați să se sustragă In timp ce țăranii munci­­tori din cele trei sate predau cu bucurie cotele de cereale pentru asigurarea hranei poporului muncitor, chiabu­rul Vasile Pleșcuță, a încer­­cat să sustragă cinci saci de grâu, ascunzându-i într’o că­­piță de paie. Delegatul bato­zei anume Gheorghe Bor­­­șienu, care este cu ochii în patru, a observat hoția ch­ia­­burului. Ticălosul a fost de­­mascat și obligat să predea întreaga cotă stabilită de co­misie, deplinesc o datorie patrioti­că. Ei au fost lămuriți asu­pra rostului colectărilor și de aceia vând cu dragă inimă Statului din prisosul lor de cereale. Țăranii muncitori însoțesc cu muzici și lozinci convoaele de căruțe care se îndreaptă spre magaziile „Comcereal“. in timp ce încercau de la colectare ghe Țăranul muncitor Gheor­Berfa a demascat pe chiaburul Ion V. Huc, din Maxut, care încercase să do­sească doi saci cu grâu. Chiaburul Constantin An­­drei venind la arie, a încer­­cat să-l ademenească cu băutură pe delegatul batozei. Delegatul batozei însă, l-a demascat în fața oamenilor ce se aflau la arie. Ion Cafiru corespondent In primele 6 lun si ale anului 1948 PRIMELE 6 LUNI ALE ANULUI 1949

Next