Frontul Plugarilor, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1360-1385)

1949-09-01 / nr. 1360

Pe drumul unor mărețe înfăptuiri in agricultură Potrivit Planului de Stat pe 1949, nouă stațiuni de mașini și tractoare au fost înființate anul acesta. In cursul anului, atât aceste stațiuni, cât și cele vechi, și-au întărit mereu forțele prin nouile tractoare și alte mașini agricole primite din Uniunea Sovietică sau fa­bricate la uzinele din țară. Fără încetare, muncitorii dela „Sovromtractor", dhela uzinele ,,Ilie Pinîilie" sau de la alte fabrici, lucrează pentru ca prin mărirea ins­­talațiunilor și perfecționa­­­rea metodelor tehnice să producă din ce în ce mai multe tractoare și mașini trebuitoare muncii pe ogoare. Astfel, datorită realizării Planului de Stat pe 1949, tot mai mare e numărul țărani­lor săraci și mijlocași, care se bucură de foloasele mun­cii mecanizate, prin spriji­nul primit de la stațiunile S.M.T. Tot mai întinse sunt pământurile care își pot spori roadele prin muncile făcute cu mașinile. Străduindu-ne să ridicăm economia țării, să ne îmbu­nătățim și mai mult munca și viața, vom merge mai de­parte, pe acest drum trasat de Partid, spre mărețele țe­luri prevăzute în Plănul de Stat pe anul 1950, care alcă­­tuește prima etapă a celui dintâi plan cincinal în Re­publica Populară Română in cuvântarea rostită la măreața adunare festivă de la „Arenele Libertății", d- Gh. Gheorghiu-Dej, se­cretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român, a ară­tat că în cadrul noului Plan de Stat, datorită realizări­­­lor din industrie, agricultura va primi mașini care să-i asigure un înalt nivel de mecanizare, să ușureze munca țărănimii muncitoare și să asigure baza materia­­lă necesară operei de transformare socialistă a a­­griculturii. „Producția de tractoare, — a arătat d. Gh. Gheor­ghiu-Dej, — va atinge ni­velul de 6.0 d0 tractoare a­­rxaS ,astfel ca la sfârșitul anului 1955 —­ sfârșitul pri­mului pasia avem urs parc­ei!orimal — să de 25.000 tractoare". Acesta este drumul, pe care noul Plan de Stat îl deschide agriculturii Prin creșterea producției de tractoare, va crește în­săși producția agricolă, în toate ramurile ei. Vor crește recoltele de grâne, căci suprafețe tot mai în­tinse vor putea fi arate a­­dânc cu tractoarele și se­mănate cu m­așinile. Va crește dea­semeni produc­ția în sectorul zootehnic, care este strâns legat de buna lucrare a pământului. Țărănimea muncitoare își va putea îmbunătăți în­treaga muncă pe temeiul a­­cestui mare parc de trac­toare fabricate prin străda­nia muncitorilor din mine și uzine. Rezultatul acestei munci va fi bunăstarea ca­selor noastre. Zi de zi, muncitorii își în­cordează puterile pentru înfăptuirea și depășirea Planului de Stat pe 1949. La fel ei se vor strădui pen­tru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul de Stat pe 1950 și în cel din­tâi Plan Cincinal. Ei vor scoate din mine mai mult fier și cărbune și vor cons­trui noui uzine, spre a pu­­tea fabrica aceste tractoare și toate celelalte mașini de care ere nevoie țărănimea muncitoare. La rândul ei, țărănimea muncitoare are interesul și datoria de a contribui cu toate puterile la această înfăptuire, nu poporului asigurând hra­muncitor mărind cantitățile de mate­­t­rii prime pe care agricul­tura le dă industriei. „In fața agriculturii­ noas­tre, — a spus d. Gh- Gheor­­ghiu-Dej, — stă sarcina ca la sfârșitul planului de pers­pectivă, să asigure din re­surse interne materiil­e pri­me necesare industriel­ noa­stre textile și de încălță­minte". Producând în țară acesta materii prime și deci ne mai fiind nevoiți să le aducem din străinătate, vom înlesni Statului să facă însemnate economii. Aceste economii vor merge pentru cons­­­truirea de noui fabrici, pen­tru noui investiții, datorită cărora se va mări și mai mult producția de tractoare și de alte mașini și mărfuri. Iată cum se împletesc strădaniile muncitorilor din fabrici cu cele ale muncito­rilor de pe ogoare, în mun­ca pentru îndeplinirea Pla­nului de Stat. Spre a mari recoltele ne­cesare, atât pentru a îm­bunătăți hrana oamenilor muncii, cât și pentru a asi­gura cantități sporite de materii prime, țăranii săraci și mijloyrași au datoria de a-și desăvârși munca. Acum, la pregătirea însămânțări­­lor de toamnă, ca și la toa­te celelalte lucrări agricole, țărănimea muncitoare tre­­bue sa-și dea cea mai mare silința de a folosi din plin timpul, de a întrebuința metode de lucru cât mai bune și de a veghea la reu­șita deplină a acestor lu­­­crări. Pentru aceasta, țără­nimea muncitoare trebue să zorească peste tot locul desmiriștitul, să curețe se­mințele și să se pregătea­scă cu toate cele de tre­buință pentru însămânțări. Clipă de clipă, ea trebue să stea de veghe împotri­va chiaburilor, demascând­­ orice uneltire a lor și obli­­­­gându-i să îndeplinească toate măsurile hotărîte de Ministerul Agriculturii. Străduindu-se să-și ridice nivelul neîncetat politic, cultural și profesional, țără­nimea muncitoare va fi pre­gătită mai bine în lupta și munca desfășurată sub steagul Partidului Muncito­resc Român, pentru făurirea unui trai fericit. . Astfel, țărănimea munci­toare își va potea da din plin contribuția pentru în­deplinirea sarcinilor stabili­te de Planul de Stat. Șase mii de tractoare vor veni în fiecare an să mă­rească inventarul nostru agricol. Numeroase noui stațiuni S.M.T. vor putea fi înființate în toate regiu­nile, spre a sprijini și mai mult munca țărănimii sărace și mijlocașe, va fi îmbogățit Dea­semeni, inventarul Gospodăriilor Agricole Co­lective și al Gospodăriilor Agricole de Stat- Intrea­ga agricultură se va bucura de prefaceri, putea care vor ușura munca oamenilor și vor spori rodul pământu­lui. Izvor de forță. Planul de Stat ne oțeiește și ne îndrumează mereu, în mun­ca pentru făurirea unui vii­tor luminos. ANUL V-Nr. 1360 C. % 4 PAGINI 4 LEI ABONAMENTE CAPI TALA ȘI PROVINCIE Muncitori | 1­­ And 'ei 100 || Autoritâți, Societăți și Instituții Intelectuali­­ 3 luni » 300 |3 M 3.000 anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata înainte prin C. E. C. 1399 sau mandat poștal Taxa poștală plătită în numerar conf. abrobării Direcției Generale P. T. T. Nr. 68.148/1948 1011 SEPTEMBRIE 1949 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STR. DIONISIE LUPU Nr. 87 TELEFOANE: 1.02 15­2.87.19 N­ Zibiu­ 1.09.88 J1 Tipografie 8.30.10 CENTRALA Nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav La 20 August, guvernul iugoslav a înaintat guvernu­lui sovietic o notă conținând răspunsul la nota guvernului sovietic din 11 August, privi­toare la atitudinea Uniunii So­vietice în ceea ce privește pretențiile iugoslave față de Austria, în legătură cu discu­tarea proectului de tratat cu Austria. Prin nota din 29 August, guvernul sovietic a comunicat guvernului iugoslav răspun­sul său cu următorul conți­nut : „Guvernul sovietic a pri­mit nota guvernului iugoslav din 2­0 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezin­tă o bârfe și îngrămădire de noui și născociri calom­nioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate și de a înșela popoarele Iugoslaviei. Demascat ca trădător al in­tereselor slovenilor din Ca­­rintia și al drepturilor națio­nale ale Iugoslaviei, prin fap­tele de netăgăduit menționate în nota guvernului sovietic din 11 August, guvernul iu­goslav încearcă să șteargă ur­mele trădării sale și să sca­pe de răspundere, recurgând la obișnuitele sale metode de minciună și calomniere. Nu pentru a convinge gu­vernul iugoslav, care de mult trăiește fără convingeri și ac­ționează numai conform indi­cațiilor stăpânilor săi occi­dentali, ci pentru a-i smulge masca și pentru a ajuta po­poarele Iugoslaviei să vadă a­­devărata față a actualului gu­vern iugoslav, guvernul sovie­tic socotește necesar să facă următoarele observațiuni : 1) Guvernul iugoslav susți­ne că Stalin în scrisoarea sa către cancelarul A­ustriei Renner „a garantat frontie­rele austriace din 1938“, (nota iugoslavă din 3 August), că Stalin „a promis că fron­tierele austriace nu vor suferi modificări“, că Stalin „a pro­mis orice fel de ajutor pentru a menține frontiera austro­­iugoslavă neschimbată“ și că din această cauză, guvernul sovietic nu a putut să spriji­ne revendicarea Iugoslaviei de rectificare a frontierelor Aus­triei în sensul cedării Carin­­tiei slovene către Republica Iugoslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Aus­triei, Renner, din Mai 1945: „Excelenței Sale Cancela­rului de Stat al Austriei, d. K. Renner Vă mulțumesc, mult stima­te tovarășe, pentru mesagiul dvs. din 15 Aprilie. Puteți să nu aveți nicio îndoială că preocuparea dvs. pentru inde­pendența, integritatea și bine­le Austriei este și preocupa­rea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea ne­voie, eu sunt gata să vi-l dau, în măsura puterilor și posibi­lităților, îmi cer scuze pentru răs­punsul întârziat. I. STALIN“ După cum se vede, în scri­soarea lui Stalin nu este nici­­un cuvânt, nici „despre fron­tierele Austriei", nici despre „garantarea frontierelor Aus­triei din 1938“, nici despre „nemodificarea frontierelor austriace“, nici că „frontie­rele austriace nu vor suferi modificări“. Toate acestea sunt născociri și minciuni ale guvernului iugoslav. Scrisoarea lui Stalin a fost provocată de două împrejurări care amenințau Austria cu împărțirea și pierderea inde­pendenței. Pe de o parte, în unele cercuri britanice se urzea pla­nul de a uni Austria, Unga­ria și o parte din Germania de Sud într-o monarhie dună­reană. Guvernul sovietic s-a pro­nunțat hotărât împotriva aces­tui plan, declarând că aceasta amenință Austria cu pierderea independenței sale și că Aus­tria trebue să rămână un stat independent. Pe de altă parte, în unele cercuri naționaliste din statele slave, inclusiv Iugoslavia, se propunea un plan de împărți­re a Austriei între statele ve­cine. Guvernul sovietic s-a pronunțat tot atât de hotărât și împotriva acestui lucru, decla­rând că împărțirea Austriei reprezintă o măsură reacțio­nară care contrazice principii­le democratismului, că Aus­tria trebue să-și păstreze în­tregimea ca stat. Pe această bază s-a produs scrisoarea lui Stalin. Guvernul iugoslav conside­ră că principiul de autodeter­minare a națiunilor este apli­cabil numai Iugoslaviei și na­țiunilor învingătoare. Dar ast­fel pot gândi numai oamenii educați în spiritul de cotropi­re imperialistă. Dimpotrivă, democratismul pornește de la ideia că principiul autodeter­minării națiunilor trebue să fie aplicat tuturor națiunilor, inclusiv națiunilor învinse. Tocmai deja acest princi­piu a pornit guvernul sovietic, când a respins atât planul în­ (Continuare în pag. 4-a) După isgonirea patronilor din fabrici, muncitorimea a pornit cu avânt lupta pentru sporirea și îmbunătățirea producției, pentru întărirea și desvoltarea eco­nomică a țării. Se fabrică azi în uzinele noastre mașini și unelte agricole perfec­ționate. Se fabrică mașini agricole care nu s au făcut nicicând în țara noastră. Tractoarele, batozele, combinele, vor ajuta mult țărănimea muncitoare, înles­nind munca ogoarelor și vor contribui la ridicarea agriculturii noastre. —4- CITIȚI întreaga țărăni­me muncitoare din comuna Plăinești, județul Râmnicul- Sărat, s’a întovără­șit spre a-și lucra pământul cu trac­toarele Sfatului (tL*g. 2-a) Marea sărbătoare a țăranilor muncitor din Biharia județul Bihor unde a luat ființă Gospodăria Agricolă Colectivă „Calea Socialismului” Dimineață limpede și răcoroasă de sfârșit de August. In câmpia Bihorului, la 10 km. depărtare de Ora­dea, în comuna Biharia, e sărbătoare mare, . Țăranii săraci și mij­locași din această comună, d­eschid, azi, 28 August, gos­­­­podana lor agricolă colectiv­ă, căreia i-au dat numele „C­alea Socialismului“. Gospodărie nouă-viață nouă 128 familii de țărani mun­citori din Biharia, s’au strâns la un loc, inimă lângă inimă, așa cum îi învață Partidul, au adus­ pământurile, unelte­le și vitele de muncă,, pre­cum și vrednicia lor. De azi înainte, pentru totdeauna, voioși, vor munci în colectiv pentru dobândirea unui trai mai bun, la care au râvnit și pe care-l merită. După ce în ședințele orga­nizației de Partid, au citit rezoluția Plenarei C.C. al P. M.R. din 3-5 Martie, au făcut o ședință lărgită la care au luat parte și țărani muncitori ne­membri de Partid. In a­­ceastă ședință au citit cu a­­tenție „Răspunsurile țărani­lor sovietici din colhozul Bu­­dionîi la întrebările țăranilor muncitori din R.P.R.“ In scri­soarea a II-a țăranii sovietici spun : „gospodăria mică pe care o făceam noi atunci (e vorba de agricultura ce fă­ceau înainte de colhoz) nu se putea desvolta cu succes. Ea își acoperea cu greu propriile ei nevoi. Prisosurile de grâne și de alte produse pentru vân­zare pe piață erau foarte mici. Nu ne ajungeau pute­rile să facem rost de mașini. Pe lângă aceasta, folosirea u­­nor astfel de mașini, ca de pildă tractoarele nu ne con­venea din punct de vedere economic. Din experiența propriei noastre vieți, ne-am convins de adevărul adânc din cuvintele marelui Lenin, care a spus:­ „Cu o gospodă­rie măruntă nu ieși din ne­voie“. Mai departe țăranii colhoz­nici spun : „munca de unul singur a fost înlocuită cu munca în colectiv. Munca a devenit mai productivă, re­­­colta a sporit“. In scrisoarea a treia, vorbind despre, mun­ca în colhozuri, țăranii so­vietici au scris: „In munca de prelucrare a pământuri­lor noastre, în munca de în­sămânțări și de strângerea recoltei, un ajutor foarte mare ni l-au dat stațiunile de mașini și tractoare ale Statului“. I—„ Bun, bun au răspuns țăranii muncitori Olah Lu­dovic, Birău Ludovic, Tăut Emerik și alții. Când țăranul muncitor Barta Karoli a citit cu glas tare scrisoarea a cincea: „stă­pânii colhozului sunt colhoz­nicii. Numai colhoznicii sunt Radu Sandu Continuare în pag. 3-a (coloanele, 1, 2, 3) Constituirea Gospodăriei Agricole Colective „Steagul Roșu” și „Scânteia” din comuna Socol, județul Caraș. In clișeu: Țăranul muncitor Vuiet­ici Cedomir, semnând actul de constituire a Gospodăriei Agricole Colective Situația muncilor de vară la Gospodăriile Agricole de Stat Până la data de 30 August, Gospodă­riile Agricole de Stat din raza a 20 Direcții Județene, au terminat complet secerișul. In restul județelor, secerișul a fost executat între 70—90 la sută. Trcerișul grâului este mai înaintat în următoarele Direcțiuni Județene ale Gospodăriilor Agricole de Stat: Sfatu Mare cu 80 la sută; Bacău, 75 la sută; Dolj, 70 la sută; Roman, 65 la sută; Me­hedinți, 55 la sută; Romanați, 55 la sută; Constanța 55 la sută și Ilfov 50 la sută. Salariații Gospodăriilor Agricole de Stat își întețesc sforțările spre a ter­mina cât mai devreme muncile agricole de vară. J Datorită mecanizării, nuca țăranului sovietic a devenit mai ușoară și mai spornică In fiecare an, industria socialistă dăruește sovhozurilor și colhozurilor din Uniunea Sovietică, mașini noui, care ușurează m­unca colhoznicilor și a muncitorilor agricoli, fă­când-o totodată mai rodnică. P­e când în țările capitaliste ur­marea firească a mecanizării e sporirea numărului de șomeri, în Uniunea Sovietică, datorită folosirii mașinilor, colhoznicii și muncitorii agricoli capătă venituri din ce în ce mai mari lucrând mult mai puțin ca pe vremuri și rămânân­­du-le astfel răgaz pentru satisfacerea nevoilor de ordin cul­tural. I . 4. Pe ogoarele regulei Cub­anului, în toiul strângerii re­coltei. Munca o fac mașinile agricole perfecționate, la care, lucrează numai câțiva oameni. 4 Grăunțele treetate de combaine sunt uscate în mașini speciale. ♦ Apoi, cu ajutorul altor mașini, grăunțele uscate sunt : In fotografie vedem pe Ivan Zaițev și Elena Lucan­­aduse în mod automat în grămezi uriașe, în apropierea teva din colhozul „Învățăturile lui Lenin", ducându-și cu hambarelor, mașina acasă sacii cu grăunțe, un avans asupra produse­lor, agricole ce le vor primi,

Next