Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)

1911-01-15 / nr. 13

abonamente Pe an . . 8 lei. Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul „ HI 30 „ „ Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ZIAR INDEPENDENT Apare Lunea, Mercurea şi Vinerea Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan cel Mare 4. ABONAMENTE Pe an . 8 lei Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 10 b. rândul » atâc » » nusiţium şi reclame 50 bani rândul, învăţăminte folositoare înainte de alegerile comunale de la Constanţa, Salina şi Giurgiu, gazetele opoziţiei, şi mai ales cl­­e liberale, dădeau cea mai mare însemnătate rezultatului ce'l vor ivea aceste alegeri. Şansele de reuşită li se păreau aşa de vădite, în­cât nu stăteau la gânduri să se laude că acest rezultat va fi semnalul căderei nou­lui guvern, dovada indubitabilă de răbăciunea şi de nedurabilitatea ei. Şi, ca să'şi întărescă şi mai mult i­es­e spuse, s'au dedat la o pro­­pagandă electorală turbată, în ca­­re opoziţia îşi punea toată vigoa­rea, căci, de la rezultatul acestor degeri atârna, în bună parte, re­zultatul marei lupte electorale ce se va da în fevruar. Cu toată îndârjirea pusă în lup­ii, rezultatul ei a fost fatal opo­­ziţei. Guvernul, de­şi venit abea de câte­va zile la putere, de­şi nu a­­vusese timpul a se afirma nici în fine, nici în rău, de­şi nu avuse­se timpul a schimba administra­ţia, care şi-a făcut de cap în aces­­e alegeri cu ingerinţele şi presiu­­nile, a repurtat o victorie deplină ş i strălucită. Consecinţa ? Aceleaşi ziare ale opoziţiei ca­­ri făceau atâta tâmbalău în jurul degerilor comunale, pare­ că au a­­m­ţit, nu mai suflă o vorbă des­pre ele. Ultimile alegeri comunale au o valoare mare, care­ a fost şi mai unit rădicată prin însamnătatea ce le-a dat-o opoziţia, pană la a considera ca un eveniment in viaţa noastră politică. In alte timpuri, ele ar fi trecut a un­ce normal şi ar fi fost tare puţin băgate în samă. Astă­zi însă, când Ţara întreagă e în ajunul unor schimbări însemnate în viaţa politică, ele vor avea o influenţă covârşitoare asupra mersului eve­­nimentelor în viitor. Ele mai au însămnătate şi prin nvăţămintele pe cari partidele din opoziţie au ocazia să le tragă lin rezultatul lor. Partidul liberal s’a putut încre­­dinţa, prin avizul prealabil ce i ’a dat duminica trecută, cât de odios s’a făcut în ochii Ţărei, prin cei patru ani de regim al bunului­­lac, al jafului şi al nedreptăţei,­­ că singurul lucru ce’i rămâne le făcut, e să’şi pue sacul cu ce­ nişă al pocăinţei pe cap, aştep­­ând să vie, dacă nu ertarea, cel puţin uitarea numeroaselor nedrep­tăţi şi fărădelegi ce le-a făptuit în aceşti din urmă patru ani. Partidul conservator- democrat a avut şi el de tras învăţământul că tovărăşia colectivistă, în loc de a-i ajuta la ceva, mai mult i-a stricat şi că această tovărăşie, dusă mai departe, va sfărşi prin a-i în­străina o bună parte din simpa­tiile de care el se bucura. Din alegerile comunale de du­minică, oamenii noştri politici, în genere, mai au de tras învăţămân­tul că, în alegător, chiar şi în cel dobrogean, conştiinţa s'a deştep­tat, şi că el înţelege a-şi da încre­derea sa numai acelora de la cari speră să vadă venind binele ob­ştesc. Politicianii noştri pot fi astă­zi bine-încredinţaţi că contingentele electorale nu mai sunt o marfă de vânzare nici cu toptanul, nici cu de-amănutul. EPIGRAMA Unei domnişoare De când un sculptor ţi-e prieten, Statui să torni te cred că ştii, la seama, însă, domnişoară, Să nu te 'nveţi să torni copii. Genia. Noul guvern şi sătenii In­­programul de guvernământ schi­ţat de actual preşedinte al consiliu­lui de miniştri, găsim un punct de o importanţă­ capitală , acel relativ la micii proprietari rurali. Guvernul li va veni în ajutor, li va aduce o reală şi simţită uşurare, scutind proprietăţile mai mici de şase hectare de orice dare către Stat. Colectiviştii, cari nu s-au gândit niciodată la o aşa măsură binefăcă­toare, văd în ea, acum, în ajunul a­­legerilor, un pericol mare pentru ei, şi aceasta i-a hotărât s'o combată ca fiind un ce imposibil de realizat, sau ca o măsură care va aduce Statului o scădere simţitoare de venituri, scă­dere pentru a căreia acoperire va fi nevoe să se creeze noi impozite. Din statistica făcută de d. Creangă, după cererea guvernului, rezultă că, în Ţară sunt 875.709 proprietăţi ru­rale cu întindere de la 1,7 hectare, înglobând o întindere totală de 2759695 hectare. Celelalte patru categorii de proprie­tăţi rurale au o întindere totală de 7968296 hectare, prin urmare pă­mânturile cari­ ar fi scutite de impo­zitul fonciar nar însemna nici a treia parte. Un argument ce se aduce încă în V .­T , contra acestui proiect al guvernului e că ţăranul nu trebue învăţat cu mi­luiri. Din punctul de vedere colectivist, aşa o fi poate. Ei au dat ordine con­fidenţiale administratorilor financiari să pretindă comisiunilor de recensi­­ment ca să ridice cât se va putea mai mult toate dările, implicit şi fon­­d­arul micilor proprietari rurali, pen­tru a-şi procura noi resurse cu cari să creeze sinecure gras plătite, pen­tru partizanii lor. Şi, cu o asemenea mentalitate, desigur că nu pot vedea alt mijloc de acoperirea golului ce l-ar lăsa în lăzile Statului această scutire de fond­at. Cei cari judecă alt­fel de­cât colec­tiviştii lucrurile, găsesc în această es­­celentă măsură ce noul guvern îşi pro­pune s-o ia, nu o pomană, ci un act de dreptate, câtă vreme ştiut este că State mari ca Germania, Anglia şi altele, cari­ au introdus impozitul asupra venitului, au făcut însemnate scutiri de dări pentru averile mici, producă­toare de venituri puţine. Şi e aşa de lesne de acoper­ă suma, relativ neînsemnată, cu care­ ar scădea­­veniturile Statului din aceste scutiri! In ultima guvernare colectivistă budgetul Statului a fost sporit cu vreo 40—50 milioane în leiuri şi diurne irosite pentru sinecure netrebuitoare şi fără nici un folos real. Guvernul nare de­cât să suprime o parte din aceste sinecure pentru a acoperi cu prisosinţă scăderea de venituri produsă de scutirea micilor proprietăţi de fond­ar. Şi să sperăm că nu va sta mult la gânduri între această­ măsură şi între crearea de noi impozite, a a­­dopta pe cea întâi, ca mai practică şi mai echitabilă, intea justiţiei spre a-şi da samă de ispra­va lor. Trecerea cu vederea şi tolerarea unor asemenea fapte e tot atât de criminală ca şi făptuirea lor. Anarhiştii la sate „Evenimentul" spunea, acum vreo trei săptămâni în urmă, că doi agenţi de-ai d-lui Stere au fost prinşi, la Erbiceni, lângă Podul­ Iloaei, făcând propagandă a­­narhică, împingând pe ţărani la răsvrătire, îndemnându-i să pue stăpânire pe moşie, proprietatea d-lui Cantacuzino-Paşcanu. Ca amănunte, „Evenimentul“ spunea că jandarmii, cari­ au pus mâna pe emisarii anarhişti, au dresat cuve­ntul proces-ver­bal în cauză şi că actele şi indivizii au fost înaintaţi companiei de jandarmi ru­rali din Iaşi, de unde, prin stăruinţele d-lui Stere, indivizii au fost puşi în libertate, iar actele dresate contra lor muşamali­­zate la prefectura de judeţ şi la parchet. Astă­zi, când d. Stere nu mai e tare şi mare, când poroncile sale nu mai au ascultare la prefectura de judeţ şi—cre­dem—nici la parchet, cerem ca să li se dea curs şi instigatorii să fie trimişi îna­ Tânguirea lui Conu Costache Simpaticul conu Costache Naiman Paraschivescu se tânguea, cu multă amă­răciune, mai zilele trecute, într’un cerc de prietini. In fie­care dimineaţă şi’n fie­care sară, când mă scol şi când mă culc, mă rog la Dumnezeu să mă păzască de trei răle : de foc, de apă şi de colectivişti. «Se vede că Dumnezeu a găsit că sunt prea pretenţios, că’i cer prea mutte de odată—zicea d-sa întristat—. De foc şi de apă, bogdaproste, m’a păzit. De colectivişti, însă, cam mai ba. Cu tot o­­colul mare ce l-am făcut pentru a-i în­­cunjura, cartelul dracului tot mi i-a scos înainte ca să-i votez. Reuşita d-lui Stere Mare naiv trebue să mai fie şi d. Ste­re, în materie de politică, dacă crede că rezultatul alegerei colegiului III ţărănesc îi va fi favorabil. Auzind pe liberali cum se laudă pre­­tutindenea, ai crede că o cădere a şefu­­lui poporaniştilor e tot atât de imposibi­lă ca şi o călătorie până la lună. D. Stere îşi pune toată nădejdea în în­văţătorii ce’i sunt devotaţ­i şi în­tr’o par­te dintre preoţi, pe cari de mulţi ani se sileşte să’i cultive, să le sucească căpiţe­le, să’i sustragă de la adevărata lor da­torie şi astă­zi crede că frumosu­i vis se va schimba în realitate. Focarul propagandei steliste a fost şi este Viaţa Românească, condusă nu­mai de socialişti, sau, după propria lor expresie de poporanişti, pe care, pentru a le-o face accesibilă celor pe cari vrea să’i cultive, li s’au făcut însemnate con­cesii în ce priveşte preţul. Lumea însă a început să le cunoască adevărata valoare, să se încredinţeze că specialitatea poporaniştilor este de a fa­ce gălăgie mare, când sunt în opoziţie, şi a înghiţi, în tăcere, diurne şi lefuri cât de multe, când sunt la putere. D. Stere, timp de patru ani cât a ocu­pat un scaun în Parlament, a tăcut, a tă­cut şi s’a primblat, n’a avut nici un con­tact cu ţăranii din judeţul Iaşi sau din restul Ţărei, nu le-a făcut nici un bine, nici o îndatorire, dar acum, când s’a vă­zut trimis în opoziţie, a început a scoate manifeste câtră sătenii alegători, a învi­novăţi partidul conservator de reacţionar, a pune in mişcare turma învăţătorilor a­­genţi electorali. Să nu ne mirăm dar de loc dacă, în m­ai curând, vom auzi iarăşi reeditate clişee­le bombastice ca: „Vreţi pământ? votaţi pe Stereu. „Vreţi Casa rurală? votaţi pe Stereu. „Vroiţi imaş şi câte o păreche

Next