Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-05-05 / nr. 33

- 130 - Constantinonole 17 April. Jurnalul ce ocupă mult cu prestia finanțiară, încredințănd, că este nă­­dejde de un rezultat doarte favorabil, de vreme ce plata birului nou în cons de 175 milioane lei urmea­­ză cu modul dorit nu numai în toate provințiile, și în Albania, unde se așteapta în protivire. Ambasadorul persian Mirza Mehmed Ali Han, au aput însărcinări diplomatice la mai multe vropiene, au răposat ori în această capitalie. ROSIA. M. S. Împăratul Rossii au sosit în 3 Mai prilie­ sara în lantul Contele M­­are să urmeze la începutul lunii Mai, dar carele curți e­­(23 A- Varșava, acompaniat de generalul a div­­Orlof. Peste un patraru au sosit și M. S. Împăr­ăteassa. Poliția au fost strălucit însu­­șinată. A doua­ zi la 2 după ameazi ambele Maestăți au ascultat liturghia în biserica catedrală. M. S. Împă­­ratăl au făc­ut o vizită Prințului de Varșava. În sinta S. se află acasă de Contele Orlov, generalii Prin­­țsa Menxkcoæ și Iasimovic, adjutanții Orlof, Ahmatov, și Ghervel, Șavalov, doctorii Marcus, Carel, și dama de palat Contesa Tissenhauzen, AUSTRIA. În palatul ambasadei Rușiene de la Viena se facă mari pregătiri pentru sosirea M. S. împăratul Rossiei antă și Marile Duci Constantin cu a sa soție. Petre­­cerea oaspeților străluciți are a fi aice de optu zile, după acea Împăratul Nicolai va merge la Praga spre a vizita pe Împăratul Ferdinand G­ER­MANIA, și de acolo va trece ne la Drezda la Berlinu - Legine organizații Im­­periului din ordinul Împăratului Austriei repede să pre­­lucrează după sistemul întemeet de răposatul Prințul Sșwartenbergu. Încăt administrația Imperiului Ba e și din starea provizorie în care să află. Pregătirile ce se facu la băile de Visbaden, numite Slanghenbad, pentru priimirea M. S. Împărătesii Po­­ses­, sunt mărețe, nu numai toate încăperile acestui e­­diviuië ce și casa școalei publice să mobilează de nou pentru oaspeții număroși, de asemenea să face o noi ca­­să în stilul Svnțerii și cele mai multe pe cheltuiala curții imperiale, încăt petrecerea în timpul băilor va fi ace din cele mai strălucite. Pentru familia Imperi­­ală s'au pregătit un vagonn (trăsură ne dosme de feru) în preț de 10,000 ruble argint. Astă trăsură s'au tri­­mes la Varșava. Issepnsa Raparii supune presa unei restrănse­ noi reforme mai ce căndu să aște­­­­­­ptN lererei. D. Chelerman, Ba da astă sară la teatru al doilea concertu. Ciniop Petră Toppoli, apreptistu Baso a teatrului Italianu, pro­­pune a da lecții în căntul Italianu, doritorii sănt postiți a ce apresa la Redacție spre mai departe lămurire. --Ju­găree,­­­­ AÆ Ausnyt Mumm­gee (pm). Arim însă păreta lor sporise cu zece ani, de asemene amorul lor, mi din nenopoalpe și a lor pirguit. Amăndoi veniu AN politic pentru a lor senzibilitate mi era mult iubirit ori­cine. În ax unspre­zecele anu a căsătoriei, amăndoi au început a obi­COPBA unul cătră altul, că duioșia numai era atăt de înfocato, Poan aflat, că aceasta urmează prea patural, căci cineva poate 1661, fără a pădi înfocarea. În al poispre­zecele an lu desco­­perit unul în altul feliurite elăbăciuni neînsemnate, care mai na­­inte se acopereau cu velul amorului, prin spinape­ii ce crupau re­­ciproc, suferind unul elărăcinele celuealant cu o răbdare plină de prietenie. În ax treisprezecele ce afla căte o secretă și să­­părătoare aductere aminte, însă și aceleia ce da îndată uigrărei, și depașă întră adewsp­lănșii părerea, că unul prin împregu­virea telueflant, atunte era de­sigur încorpințat, că in­­că asuprigorul duse fini Ba cere eprape. În alpire pră­vecele cr­dea u­rcare, că prea adec Li pine răndul, îngtre np avea pledare, de ami erta șia toate, de ași cere ertare, și ce iecă se pelea unul ovisnuit ce făcuse pro­­de­­­den în 11 April au El s'au răposat în Baden ba încă și lesne de întărgat, Consilierul traducerea lui stat pocian J­uu­covochi, unde de mai mulți ani se afla petrecănd, băștigat sn rang însemnat în li­­teratura rosiană, și Mai cu samă prin Omir. PRUSIA., De la Dirșan înștiințează următoarele: În apro­­pierea polțții noastre să va începe construcția (facerea) unei punți arm­ate de deasupra riului Viela, și care, pără­­ + x N A. îndoială, va fi acea mai mare în Europa. Numai Cromse­rile Unite în America au asemene punți colosale. As­­tă punte, pre care va trece drumul răsăritene, va ave o lungime de 2500 picioare de (2850 pal­­me Moldovene) și de 63 pic. (72 palme) lărgime­­să va răzăma pe șesă pilastre (picioare) din care ă vor fi în apă și înarmate de alte construcții menite a fră­­ge­ gheața. Checltueala construcții totale să sue la 4,750,000 taleri și ce va termina în curs de 6 ani. FRANȚIA. D. Raineval, ambasadorul Franții la Roma, au sosit la Paris, din care s'au răspăndit auzirea că a sa călătorie ape de scopu nu evacuația depărtarea­ Romei de tru­­pele franțeze, ce împuținarea numărului lor. — Hotă­rirea tribunalului de Paris, neplăcută Guvernului, de are­a să supune cerceta reclamația familii Orleane, cercetării Consi­liului de statu, sănt unii cari credu că deacă și acesta ar încuviința hotărirea acelui tribunalu, în un asemene cazu, întemsetu pe o dispoziție a constituții, prezidentul noare respinge ambe ho­tărări și a da cure de­­cretului său în astă cauză.­­ După ce mult s'au vorbit des­­pre proclamația imperiului, care încă nu s'au făcut, apoi totuii spre a nu perde denpinderea, vorba totu mai urmează, termirul ei s'au amănat la 15 August, de nu cum­­va va fi mai nainte s'au­ mai tărziu. La Sau­lon­ne Sena, au sosit în 25 Anpiai rămășii­­țele muritoare a Marșalului Marmon, pe de mulți ani, pentru cauza politică ca un partizan era disperat, și de curănd au răposat la Veneția. El însum planuisă moromentul modestau qe­i s'au înălțat pe lănterimul prelăngă mormintele părinților săi. In­ A la suite de la demande des amateurs, Mr Cellegmann donnera ce soir au grand Théâtre. son second Concert. Mr P. Tozzoli premier basse de l'opéra Palien, et dont le talent musical a été apprecié par le Publie, se propose de donner des leçons! de chant italien. Les amateurs sont prié de s'adresser pour les am ples renseignements, au bureau de la Gazette. și celu elalant nimic. În al cinspre­zecelea se întămplau fle liu­­pite mici asupriri, și cererea de pardon numai urma, în ca șesă­­sprezecelea începuse ami cumpeni cuvintele unul altuia, numai spre a păstri buna armonie în al șapte­sprezecele urma neînpă­legeri, iar nimic nu era mai recue, decăt ca unul să se supere de vorbele celu­ alangi. Nici o pans făcută de arma unui dușman nu pricinuese arăta durere ca privirea pogomorită a unei persoane su­bite. În al optsprezecele spa adeseori feliurite filonichii, Ka pe însă nu se băta în samă, pentru că de aceste ce întămplă în cele mai bune călătorii, și după căteva zile petrecute în mări­­earăș urmează prin păceluni, în al noăsprezecele senzibilitate reciprocă au produs AN fărșit înpă leipta hotărire, de a se feri de prea desele înto­lniri unul cu altul „Tu eși simțitoare, Contele, precum sănt și eu d­­e­odată, și aceleta nu poate avea rezultat vin. Tu te ai putea mă pie, mi eu de asemene. Eu socot mai nimerit a fi, ba să ți las în 1oS toate poea Ta, și Ts să mi lași a mea. Să prețuim veseli îm­preună, fără a nu supăra unul pe altul. Noi ni iubim, însă ferecatu­l Prusii ea a legitimiștilor, zise - a

Next