Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-07-24 / nr. 56

- 120 - Cairo prin un înadins Plenipotent, lui Achil-Veii, vestea despre punerea la cale a diferențiilor urmate pănă acum. Fermanul însă, care sancționează alcătui­­rea făcută cu Ecs: Ca Fuad-Efendi, ce va trimete la Candlerul Divanu­­ M. Sa Sultanul vizitează acum în tim­­pul postului geamiile. Între altele au asistat M. Sa înpreună cu Sultana Maică și cu toți Miniștrii în în ziua a 15-a a lunei Ramazan, la ceremonia numită Hircai-I Peria, la care ocazie toți cei de față după să­­vărșirea rugilor obișnuite, sărută mantia sfințită a Profitului. La otelul ambasadei franțeze se fac pregătiri pen­­tru primirea Dlui­ de Lavalet, carele înnainte de a pă­­răsi Franț­a, ape a primi drept semn a binevoinței M. Sale o­­ abatiere prețioasă în preț de 25.000 franci. Prințul Calimah au primit însărcinarea a încredința Madamei de Lavalet acest prezent precum și doă șaluri foarte scumpe. Insulele Scarpanto și Casos, a cărora locuitori ade­­se­ori s'au făcut vinovați pentru părtășie la baraterii, s'au declarat de A. Poartă spre pedeapsă în stare de contumație pe timp nehotărăt, prin care li s'au tăet toată comunicația cu celelalte insule a Arhipelagului. AUSTRIA. M. La Împăratul însoțit de Arhiduca Albrecht s'au pornit în 19 dimineață de la Orșova, au vizitat băile de la Mehadia și după amează-zi au sosit la Caransebeș sub nespusa bucurie a locuitorilor. la 5 după amează-zi au fă­­cut manevre un batalion de Romăni grăniceri, carele au căștigat deplina mulțămire a M. Sale. Pe toată în­­tinderea de la Orșova păn'la Caransebeș era așezate co­­munitățile sătești în rănduiala militară, și ura pe M. Sa cu nepilduit entusiasmu. În 20 Iulie dimineață s'au pornit M. Sa la Lugoș, de unde după ce au vizitat mai multe biserici și zidiri era­­riale, s'au pornit mai departe și pe la un ceas după a­­mează-zi au sosit cu norocire la hotarul Transilvaniei, unde s'au priimit de cătră gubernatorul civil și mili­­tar, Feldmarșal-leitenantul Prințul Swartenberg. De la Brașov înștiințează: KR Prințul Cantacuzen au sosit acolo în 14 iulie cu o suită numeroasă venind din Valahia, și are a se porni în 16 la Sibiu, spre a fi față la petrecerea M. Sale Împăratului. Prințul Can­­tacuzen s'au agonisit mari merite pentru agiutorurile, ce au hărăzit nenorociților fugiți din Transilvania în O deputație a Sfatului m­unicipal a'au vizitat și iau rostit cordiale timpul tulburărilor din 1849, mulțemiri din partea cetățenimei din Brașov pentru filantropia ce au arătat în timpul nenorocit. La Claiia ce așteaptă mașina lui Bagher, spre a în­­cepe lucrările la g­ura ei, I­EP MA­NIA. Deschiderea căei ferecate de la Parie la Strasburg. Ea avea o mare înm­urire asupra negoțului și aluzirei Dunărei, care din zi în zi se îndeplinește prin îngriji­­rea Austriei și a Bavariei. Cel ce dimineața purcede din London, sosește sara la Paris, a doua zi la Strasburg și Baden în Germania, și Englezul după o călătorie de 30 oare. Ba agunge la Minxen wi­ne Dunăre, de aice la Viena în 2, la Galați în 4, la Constantinopoli în 2 zi­­le, adecă pe acest drum în 10 zile de la London la Con­­stantinopoli, care mai nainte cu 29 ani, nu ce putea u­ni de­căt în 30 zile. PRO C­I­A. "7 În toate provințiile ce fac pregătiri pentru adună­­rile dietelor provințiale. O zoțe publică înștiințată, că petițiile cu propunere în Camere pentru desființarea Constituției au încerănd iscălirea lunei M. La Regele va viitoare la Putbus, spre a sace acolo în curs de trei călători pe la începutul săptămăni­ieredee de mare. La Berlin s'au primit la 24 iulie înștiințarea, că MM. II. Împăratul și Împărăteasa Paciei au sosit în 17 după amiază-zi în deplină sănătate la Peterhof. Reg. La Înălțime Prințul de Prusia s'au pornit la Carleruhe, Prințul Albrecht de Prusia la Ascipia, Prin­­țul Adalbert la Breslau și Prințul Frederic la Tep­­lin­. Din­tre 8000, fugari politici carii petrec în provin­­ția Pozen, 200 au priimit poruncă a părăsi provinția, și anume acei compromitați și sub propus de continuarea conspirației. Fer ANKI­A. Mai multe jurnale au vestit după corespondenții eipen­­ne, că mai mulți generali de divizie au a se înnainti la dignitatea de Marișali a Franției. După legea din 4 August 1839 despre organizația generalităței în armie, dignitatea de Marșal se poate da numai acelor generali de divizie, carii au comendat în resbelii asupra dușma­­n armie sau un Corpul de armie. Serviciile e­­minente ce s'au făcut soțietăței de cătră generalii, ca­­rii au comenduit armia în lupta asupra anarhiei și a rebeliei, au agonisit acestor ofițeri mulțumirea Șefului de Stat și a întregei Franții, însă acele servicii nu-i pun în poziția condiționată de legi, spre a căpăta bas­­tonul de Marșal. De­și guvernul are cea mai mare dorință a remunera după vrednicie pe acei bărbați emi­­nenți, carii s'au jertvit pentru măntuirea țărei, tuși acum deodată nu ce adeverează vestea publicată TO­ de acele gărnale: Prințul Prezident s'au pornit în 17 Iunie dimineață­­, a circula în Berlin spre iului­e­­­­­­­ ­ Șfir­mu' de militară tru Capel-masetru VCrăner, ce din a lor lăcașe, ulițile cu peretii à la us Citadar Russe, cu giokei poartă că atragu planul ce a amazoane galopănci, unii la grădina publică Moldoveană, direguită de numele arme- adunate pentru padeaua cea noue, au s'ar unca prin căile Sionului împo­­porate numai de aiii lui Ierail, carii mi ju pacanție săntu în Iași peste complect, și au în contra vatin adus scenă în înviiiză, l'anglaise, din vuzunarii toate mea­ționului, și predmblătorii de E­VO + zilele Inșenii MoezIne se schimbă, strigoii Ka de trăsuri strălucite cu b­ostanele à pedestri la gerului si a arșiței sn prezen­­toșrii, onle ekars californie. Însă asgtă abea soprile esti să apronie de cul­­klephti, șciopătănd, dame cu u unde amestecați ka ne altă lume în cămpurile Clizue, mari noi­­Italiene mai mălt acum prepțuite, iar alții mai sprinteni să înfintează preste barieră, unde din ordinul JA. C.c'am întrerupt monotonia Copoului și s'a au plonat o porgr­udină măreltă pentru presmbrătorii călări și acii în trăsuri În mezul umbrelor binefăcătoare a noppei ce în­­toarnă împonorarea sătulă de plăcerile cele eagtine, dar cei ce ni s'au săturat cântăta Co abatu pe la Ppene­ila cea­pcă în grădina teatrului, unde ju canaluri uscate de arșiță, curge limonada, orsadăa, berea și șampanii, la suprgul ermolicilor, mi de dos­api ne septămănă pizutele pe­­li auzirea simfoniilor instrumentale Aceste sănt spenepi a Iașenilor în cursul pacanții­lor, cele nepăzute le tăcem iiiși din clepa misteriilor.

Next