Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-07-24 / nr. 56
- 120 - Cairo prin un înadins Plenipotent, lui Achil-Veii, vestea despre punerea la cale a diferențiilor urmate pănă acum. Fermanul însă, care sancționează alcătuirea făcută cu Ecs: Ca Fuad-Efendi, ce va trimete la Candlerul Divanu M. Sa Sultanul vizitează acum în timpul postului geamiile. Între altele au asistat M. Sa înpreună cu Sultana Maică și cu toți Miniștrii în în ziua a 15-a a lunei Ramazan, la ceremonia numită Hircai-I Peria, la care ocazie toți cei de față după săvărșirea rugilor obișnuite, sărută mantia sfințită a Profitului. La otelul ambasadei franțeze se fac pregătiri pentru primirea Dlui de Lavalet, carele înnainte de a părăsi Franța, ape a primi drept semn a binevoinței M. Sale o abatiere prețioasă în preț de 25.000 franci. Prințul Calimah au primit însărcinarea a încredința Madamei de Lavalet acest prezent precum și doă șaluri foarte scumpe. Insulele Scarpanto și Casos, a cărora locuitori adeseori s'au făcut vinovați pentru părtășie la baraterii, s'au declarat de A. Poartă spre pedeapsă în stare de contumație pe timp nehotărăt, prin care li s'au tăet toată comunicația cu celelalte insule a Arhipelagului. AUSTRIA. M. La Împăratul însoțit de Arhiduca Albrecht s'au pornit în 19 dimineață de la Orșova, au vizitat băile de la Mehadia și după amează-zi au sosit la Caransebeș sub nespusa bucurie a locuitorilor. la 5 după amează-zi au făcut manevre un batalion de Romăni grăniceri, carele au căștigat deplina mulțămire a M. Sale. Pe toată întinderea de la Orșova păn'la Caransebeș era așezate comunitățile sătești în rănduiala militară, și ura pe M. Sa cu nepilduit entusiasmu. În 20 Iulie dimineață s'au pornit M. Sa la Lugoș, de unde după ce au vizitat mai multe biserici și zidiri erariale, s'au pornit mai departe și pe la un ceas după amează-zi au sosit cu norocire la hotarul Transilvaniei, unde s'au priimit de cătră gubernatorul civil și militar, Feldmarșal-leitenantul Prințul Swartenberg. De la Brașov înștiințează: KR Prințul Cantacuzen au sosit acolo în 14 iulie cu o suită numeroasă venind din Valahia, și are a se porni în 16 la Sibiu, spre a fi față la petrecerea M. Sale Împăratului. Prințul Cantacuzen s'au agonisit mari merite pentru agiutorurile, ce au hărăzit nenorociților fugiți din Transilvania în O deputație a Sfatului municipal a'au vizitat și iau rostit cordiale timpul tulburărilor din 1849, mulțemiri din partea cetățenimei din Brașov pentru filantropia ce au arătat în timpul nenorocit. La Claiia ce așteaptă mașina lui Bagher, spre a începe lucrările la gura ei, IEP MANIA. Deschiderea căei ferecate de la Parie la Strasburg. Ea avea o mare înmurire asupra negoțului și aluzirei Dunărei, care din zi în zi se îndeplinește prin îngrijirea Austriei și a Bavariei. Cel ce dimineața purcede din London, sosește sara la Paris, a doua zi la Strasburg și Baden în Germania, și Englezul după o călătorie de 30 oare. Ba agunge la Minxen wine Dunăre, de aice la Viena în 2, la Galați în 4, la Constantinopoli în 2 zile, adecă pe acest drum în 10 zile de la London la Constantinopoli, care mai nainte cu 29 ani, nu ce putea uni decăt în 30 zile. PRO CIA. "7 În toate provințiile ce fac pregătiri pentru adunările dietelor provințiale. O zoțe publică înștiințată, că petițiile cu propunere în Camere pentru desființarea Constituției au încerănd iscălirea lunei M. La Regele va viitoare la Putbus, spre a sace acolo în curs de trei călători pe la începutul săptămăniieredee de mare. La Berlin s'au primit la 24 iulie înștiințarea, că MM. II. Împăratul și Împărăteasa Paciei au sosit în 17 după amiază-zi în deplină sănătate la Peterhof. Reg. La Înălțime Prințul de Prusia s'au pornit la Carleruhe, Prințul Albrecht de Prusia la Ascipia, Prințul Adalbert la Breslau și Prințul Frederic la Teplin. Dintre 8000, fugari politici carii petrec în provinția Pozen, 200 au priimit poruncă a părăsi provinția, și anume acei compromitați și sub propus de continuarea conspirației. Fer ANKIA. Mai multe jurnale au vestit după corespondenții eipenne, că mai mulți generali de divizie au a se înnainti la dignitatea de Marișali a Franției. După legea din 4 August 1839 despre organizația generalităței în armie, dignitatea de Marșal se poate da numai acelor generali de divizie, carii au comendat în resbelii asupra dușman armie sau un Corpul de armie. Serviciile eminente ce s'au făcut soțietăței de cătră generalii, carii au comenduit armia în lupta asupra anarhiei și a rebeliei, au agonisit acestor ofițeri mulțumirea Șefului de Stat și a întregei Franții, însă acele servicii nu-i pun în poziția condiționată de legi, spre a căpăta bastonul de Marșal. Deși guvernul are cea mai mare dorință a remunera după vrednicie pe acei bărbați eminenți, carii s'au jertvit pentru măntuirea țărei, tuși acum deodată nu ce adeverează vestea publicată TO de acele gărnale: Prințul Prezident s'au pornit în 17 Iunie dimineață, a circula în Berlin spre iuluie Șfirmu' de militară tru Capel-masetru VCrăner, ce din a lor lăcașe, ulițile cu peretii à la us Citadar Russe, cu giokei poartă că atragu planul ce a amazoane galopănci, unii la grădina publică Moldoveană, direguită de numele arme- adunate pentru padeaua cea noue, au s'ar unca prin căile Sionului împoporate numai de aiii lui Ierail, carii mi ju pacanție săntu în Iași peste complect, și au în contra vatin adus scenă în înviiiză, l'anglaise, din vuzunarii toate meaționului, și predmblătorii de EVO + zilele Inșenii MoezIne se schimbă, strigoii Ka de trăsuri strălucite cu bostanele à pedestri la gerului si a arșiței sn prezentoșrii, onle ekars californie. Însă asgtă abea soprile esti să apronie de culklephti, șciopătănd, dame cu u unde amestecați ka ne altă lume în cămpurile Clizue, mari noiItaliene mai mălt acum prepțuite, iar alții mai sprinteni să înfintează preste barieră, unde din ordinul JA. C.c'am întrerupt monotonia Copoului și s'a au plonat o porgrudină măreltă pentru presmbrătorii călări și acii în trăsuri În mezul umbrelor binefăcătoare a noppei ce întoarnă împonorarea sătulă de plăcerile cele eagtine, dar cei ce ni s'au săturat cântăta Co abatu pe la Ppeneila ceapcă în grădina teatrului, unde ju canaluri uscate de arșiță, curge limonada, orsadăa, berea și șampanii, la suprgul ermolicilor, mi de dosapi ne septămănă pizutele peli auzirea simfoniilor instrumentale Aceste sănt spenepi a Iașenilor în cursul pacanțiilor, cele nepăzute le tăcem iiiși din clepa misteriilor.