Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-05-05 / nr. 33

|­­­uleginul Creta de Moldavia să publică la setitutul Albinei Lunea și Goea. P­rețul abonamentului pe anu JI lei. înștiințerii căte 1 leu răndul. An | Anul Hul­d­uianu à 50 parale | — "093­­ ©­ea — |­­ SEL­­­­­­­AGII 5 MAI. NOVITALE DIN NANUFRU. Disansx obșescu, în lui seanpă din 3 Mai, ape zidar de înalt Preasa­ M­itropolit Sofronie cu împreună asesuirea a Presăa: Meletie epis­­opu de Huși, au auzit cetirea semilor pe anul 1851 a Departamen­­tui de cultu și de învățătura publică. Cercetarea semilor s'au Dcredințat bomicii alese din sinul adunări­­i compus de DD. Bopu,­­­lecs. Catargiu, Aga C. Rolla și M. Cerchezu. T­emperatura cea rea a anotimpului, care au cășunat atătea dauna în e­­conomia perii,au încetat cu luna trecută, și primăvara CE avansează cu­­apeputul lui Mai sub auspiții mai ferice, vegetația, demult împe­­tecată, ce dispălese cu repegiune, riurile, mărului foarte răvăreasă, începu are întra în albiile lor, sătenii ce în urma disfacerii a apucat­e ar lucru pămăntului, de mi bon­, lăngezi din lipsa nutre­­țului, pe încet răspundu la sirgum­pa e puține zile favorabile încă­za locuitorilor de a se folosi sămănătura popușoilor care, precumi șiut, este mai ales al său nutrimentu. Comerțul rănelor să înviază, un mare număru de vase s'au îndesat la­­ alaț­ să îcarce pănea, ce însă de­și au sporit încă n'au agiune la prețul cel covărșitoriu a anilor trecuți T6. P 4: T1 A: Ost­rlarie nost enumerează multe atacuri de hoții fac în Bulgaria. O bandă străbătută la Carnabat în Si­­narora evreească, unde au despoet pe femei de a lor giu­­vaeruri și templul de podoabile sale. La Desertiac­e­­lisi au lipit doi copii; și pentru că comunitatea­­ obștia­­t'au putut aduna coma rescumpărării, cruzii au descăpă­­ținat pe acești copii. foile publice adeverează că faimosul Cordoglu, ca­­pitanu de hoți ce era spaima Balcanului, împreună cu mai mulți din a Ca­bandă, ce Ce purtau anpoare de A­­drianopoli pe drumul de Șumla, s'au omorit de Sarda­­rul Ingea, Curcu renumit pentru curajul său și află­­goriu acum în servițiul Prințului G. Sturza. Optu com­­panioni a lui Ingea, ăl părăsise în mezul periculului, dar aceasta, folosinduse de munercul nopții, au stătut oculul și au învins prin repedea încărcare a săgeții ane cii duple. HA M “ PA La Sazette de Moldavie parait à Jassy à l'Hnstitut de gâAreitte, tous Les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 pias­­tres par année. Prix d'insertion, pour es anponses, 1 piastre la ligne, à $ ti Et “ ans le Bulletin officiel, 50 ragau. 1 - 1852 et NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. Le Divan-Général, dans sa Prin o poroncă séance du 3 moi, présidée par din S. Em le Métropolitain Soÿhronius et dans la geelte siugait aussi 8. Em. l'évêque de Houche Mer Méletius, a entendu la lecture da compte­­rendu pour l’année 1851 du Départentent du Culte et de Ginstgastion publique. L'examen de cet acte a été confié à une commission, choi­­le Vornik A. sie du sein de cette assemblée et composée de MN. Catargio, l’aga €. Rolla et M. Tezerkrz. L'intemperie de la saison, qui avait causé tant des pertes à Gheso­­nomie rurale, a cessé à la fin du mois précedent, avec le commencement de Mai Le printemps s'annonce sops d’'heureux auspices : , - - Ia végétation, depuis long temps entgaceae, prend pn développement garide, les rivières, débordées par la fonte des neiges, rentrent dans tengu lits, et le cultivateur reprend ses lahours. quoique les boeufs, affaiblis par le manque de fourrage ne secondent pas assez son empres­­sement de profiter du peu de jours qui lui restent pour Ghensemense­­sa principale nouriture. Le commerce des céréales ment du maïs, s'anime, et un grand nombre des de Galatz pour bâtiments se pressent dans le port faire des cargaisons ; maïs a épronvé une hausse, qui cependant n'a pas encore atteint le mahi­­mum des années précédentes. - --l-”3 D Eee — Comendantul de Bosnia Omer Pașa, capitalie. Mehmed Ali Pașa, fiiul cel mic a guvernatorului de Egipet cu deasemene numire, s'au pornit în 13 April la Alecsandria, unde are în curănd a călători și Mus­­tafa Beiu, fiiul lui Ibraim Pașa, căpitenie a trupelor otomane din se așteaptă în curănd în aceasta călători la postul său. Mahmud Pașa, fostul supra-comandant a gvardiei impe­­riale, și de curănd chemat la postul de guvernator în Trapezund, s'au denumit acum membrii consiliului înalt și în lobul seu la Trapezănt s'au rănduit Mehmed Va­­sil Pașa, fostul guvernator de Vidin, iar Mustafa Za­­­­­­­­pi Pașa din nou s'au numit guvernator de Bidin. C. C. Consul austrian din Ierusalim, D. de Piramano s'au pornit în zilele trecute spre Bairut, de unde va à M. Sale Sultanului le prix des blés et du 12 April, ---­­ AROPINIII ȘI JRURPTICA MUSFICALGPa Domn. X. chelerman, întăiu violoncel de cameră lat în 29 April al CBS întăru concertu în saloanele ofăt C. Sturza. Artistul au adeverit și la noi cele care, dupre sa reputație, aveau dreptu­l așepta. Auzitorul numeros, compue le­naltă poblesă și de amatori, au aproptiit după cuviință geniul musical carile șie a însufla instrumentul cu sunete atăt de pu­­ernice precă­­duioase În scena Sviperă, compusă de contertantul, rcușul său au imitat la un modiu vrednic de mirare, sunetul cla­­ic a buciumului Alpilor, carile ca un eho au răsunat în toate lunile, numită Romănească) pe care tradiția muzicală au păstrat acolo .­ Aria faimoasă a Franției de amează, Comanessa de 10 ani, avănd mare o asemănare cu numel­­ui cu versul poporamu­iterilor noastre, au produs un efect neateptat D. Celermann a încheet concertul prin variații asupra temeelor Moldovene care, a și pelelante cu m­oșie fură aplaudate. DD. Polac mi Flechtenmacher Chroni Musical ironique Musicale. Mr Ch. Kellermann, violoncelle solo de la chambre du roi de Danemark, dont nous avons annoncé l’arrivée dans cette ville, a don­­né le 29 avril sou premier Concert dans les salons de Mr le Logo­­thète S. Stourdza, et il vient de réaliser chez nous ce que sa reputa­­tion nous donnait droit d'attendre. Le nombreux auditoire, de l'élite de la noblesse et d’une foule d'amateurs, composé a convenablement apprécié le génie musical qui sait tirer de son aussi vigoureux que touchants. le sonsegtant, son archet a imité instrument des sons Dans la scène suisse, composée par d'une manière admirable les sons qui ont sicale a couservé depuis quatre siécles, ayant un rapport frappant a­­vec le nom et les mélodies de notre pays, a fait une vive impression. M. Kellermann a terminé son concert par des variations sur differents thèmes Moldaves, les quelles, de même que toutesles pièces precédentes, ont été vivement applaudies. lir Pollaket Flechtenmacher qui ont coopéré animarca, a căruea sosire în astă a Regelui de capitalie am fost anonsat, au D. M. Lo­­classiques de la cornemuse des Alpes, tous les coeurs. trouvé un écho dans L'air fameux de la Romanesca, que la tradition mu­­

Next