Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-12-08 / nr. 97
| À -antă - o1 ---.-----Auul CHuT1 Gazeta 4e Moldaviea ee păblieă ETS „îlnmnu - 5 : g Incrirs ren dlvinei, Lăpea și ü ak lusutus de l'Abeilletousles Bandis et Poețul avonamentălvi ne xn ană, 111 -. Prix p'abonnement, trois aț. 5 - N . d'i - lei. a înțiințerilor căte i leu tatu par année. Prix A insertion pour iautge Ia i ele răpdul „în Vâleginul Oficina 30 JPunluriouui a livn et „u da Bulietin oiasie! b50 ratas. parale . N Poi 8 DEC - - - c - vcbooișitale DIN NASNTP8. À : inanvx Generai, s'au C în seanța de ieri cu emancipațiea Țigai acterizează. î s'au adontat cu un singur aa la în înptlegere cu principiul, carile nu acordează nici o desdăunare ru invalizi, s'au aplicat lui la coșgii sugari. ne la promulgațiea legiuirei, acii cu drit sănt dmdatoriț a înfățoșa Ministerul de Finanță, lista nominală a Țiganilor lor, pentru a cărora elirare Pictepiea dispozează de o rezervă de 500,000 lei din $. $. menite pentru facerile de sine, de za à ds Cultului și de Finanț. a Minictepsaxi vinu de la Ministerul de Finanță, unu mare număr de adrese din partea persoepelor particulare, care aplaudănd măsura emancipației, declarează că ce leapădă de ori ce desdăunare pentru eliberarea Țiganilor lor. Noi, vom împărtăși ne rănd cuprinderea acelor adrese. Adresa împuternicitului D-sale KK. Elenco Șubin: Păzind principiul de omanitate, proclamat prin luminatul Ofis No. 1166, pentru desființarea sclăviei, apoi, potrivit autorizației ce am priimit de la încredințătoarea mea, deși D-nei încă din anul 1853 au fost propus rescumpărarea de cătră fisc a unui număr de robi, desăuăr acii care în anul acesta s'au și șit prin înformăluirea și a actului; însă, fiind că D-nei ns au priimit încă nici un ban, din prețul acelor robi, urmănd a se face qu ani 1856 mi 1857, potrivit regulărei Sfatului. — că renonțează la dreptățile ce'i numărarea Bin a declara din parte'i, i stipulează alcătuirea vănzărei, în privirea prețului mi a numerărei banilor, rămăiund molțămită cu dispozițiile ce Ce vor în general gentru cătimea și modul despptubirei, — Înscrisul D-sale Post. Iancu Cantacuzin țresat în 2 Dechemvrie 1855. + - Găsindu-mă ani eu stăpăn a căteva familii de robi, prin ayeacta, Bin à declara, kB dzisele familii de astăzi îrainte mi în veci, le considerez libere, de spre numile, vrăsta mi starea lor voiu înfățoșa nefîntărziet lămuritoare listă, spre a fi de cătră ace t Departament înscriși la dare cătră sat, cu piăti eu coma ue Ba lor, ear, căt pentru lucrul șoselilor, i alte davaleli à statului, să Sie scutiți pe vreme de 10 ani. aceasta însă, că pe vreme de 3 ani voiu alcătui birul - Ministerul de Finans ni comunică următoarele cu data din 5 Dechemvrie 1855 sub No. 8062. D-lui Colonelul Mihalachi Cogăticeanu, nn in declarațiea D-le cătră acest Departament din 2 a curentei luni, face cunoscut că, banii despăgubirei scutelnicilor cuveniți D-sale ne rangul de Căminari, ăi hărăzășțte spre a ce alătura cutră fondul ce s'ar meni de Guvern, spre rescumpărarea tutulor robilor din Moldova, după cuprinderea Ofisului Domle-scu din 23 à trecutei luni Noemvrie, anut curent, O asemene urmare a D-seate Colpolețului Cogălniceanu, as ect Departament cu mulțămire priimind'o, o adule la cunoștința publică. do-Romănii. Prin alte țeri, cetele acestei ginte (neam) casnică, plinesc prin osteneală trăescu interesuri materiale, izolate societate și se susțin mai mult prin ghibăcii neertate, de căt prin acea a mănelor seau prin osteneală. La noi însă, cei mai mulți de Țigani, ce facu parte în sconomiea iugului în cure de pa” ais. nait, că săat de luț qui colsiderație pozi ț ea unor văduve, patron, dupre - Ca, o rescumpără prin purtareu ri - și a unor . neputincoși, cure lege sfăntă au profană, îmnuternicește ne seracul à se putri cu sudoarea apuea încă mi mai serac mi încă rob? Pentru asemene oameni bolnavi au scăpătați, sănt nu numai nuoue Așezăminte de binefacers; ci avem toată încrederea că cele vechi, cu care sănt îndatorite Monastirile cele mai înavuțite, vor resări din mormăni, în care arbitrariul le ține d. viu îngropate, Astă emancipație, pe lănconsiderațiea, că Monarhii ci i mari, carii prin solenel tratat au desființat negoțul cu oamenii și sclăviea, cum cănd mașrținile Europei despre resărit, politicește s'au întins d'incoace - Carnați, ui deschid Princinatelor binefarile civilizației; qu pici un mod nu Crs diectul coni l Ni 6 -crestiea deplinei emancipări a Țiganilor, gă rezoanile de mai sus, neurnit ce rectamă de tentă, din cauza numerului lor și Renmii lor ce împridescai vuști mi ași acesta ve nu întrece, entiler păști ep carii s'au făcut la ai împbrăca, încăt la o simprie regulată. În di ne șit, Dennul nu osăndit za șerbie care L'au aiucit ape noi astă privire, de libertatea a o cvestie a relațiilor în care ii se află legați sănt deprinți ce imporcu Molde pentru care, astă cheltueală respunde, interesul material a de ași putea alege un alt a pretenda alta de aa ce ai Țigan, dar cu ți - însă : . AL. fDorz,„lzt FA “408: c : ța Gazette dr Moldavie parait à Jassy { es louer s | 1855. 4 1 HOUVELLES DE ști RIEUR. e Divan Général s’est occupé dans "Le projet du Conseil Administratif a et 1857, je déclare au nom de ma lui assurent l'acte dela vente, en T fans, avec porté à l'art. les invalides Jusqu'à 1856 qi par la sagasite le présent, que la condilion toute les anciens éta le et est aussi etendș la promulgation de l’energie la arèté du Conseil Administratif » Me trouvant propriétaire jamais; je présenterai sous peu des esclaves, conformément Le Ministege ayant reçu Adghesse de Mr. sa séance d’hier, de l'emencipetion qui ne devait s le rôle des contribuables le caractérisent. été adopté aux enfans nourrice. loi les ayants-droit sont tenus avec un seule 28 Novembre. y relatif, mais dont ce que concerne le paiement, suivant afin que des, amendement qu'il recevait 4, en ce sens que le principe qui n'assogde point d'indemnité pour Postelnik Jean -. en - du 2 Desem- A.AR-ALI.. - ni dès aujourd'hui je considère ces familles comme libres de présenter au ustère des Finances Ghetat nominatif de leur Tzigans, pour la liberation desquels le Tresor dispose d’une réserve de 500 mille piastres sur les §u. affectés aux ocuvres de bienfaisance par le Département du Culte et par le Ministe des Finances. —Nous recevons du Ministère des Finances un grand nombre d'adresses de la part des . lesquels en applaudissant à la mesure de Ghemansiration, déclarent renoncer à toute indemnité pour la manumission de leurs T zigans. Nous cnmuniquer ons à nos lecteurs le contenue de leurs adresses. Adresse du fondé de pouvoir, de M-re Héléne Schonbine. îrant pris connaissance du principe humanitaire, proclamé par l'office Rrincier sous No. 1166, retatif à l'émancipation des Tzigans, conformement à Gațde ma cliente, et vu qu'elle n’a pas touché | torisation que je viens de recevoir "| obole pour les Tzigans, dont le rachat par le irésor, projeté en 1853, vient vs d'être récemment réglé par l'acte | qu'elle se soumet aux disposilions qui seront adopté généralement pour té et le mode de l'indemnité. soient portés sur du viliage, et prends l'engagement de payer pour eux le montant de leur impot, pendant trois années consécutives, à fois que pendant 10 ans chaussées et autres corvées publiques.“ — Le Ministère des Finances 2 Detémbre sous No. 8062, Mr. le Colonel Michel Coguelnitchar, par sa déclaration forme le Département, qu'il fait abandon de l'indemnité annuelle pour les Socotelnics dévolus à son rang de Caminar, cette indemnité soit réuni aux sommes que à l'office Princier avec ils Coguélnitchan, s'emrghesse de la livrer à la ruuii tte —L'émancipation des Tzigans cause reconnaissance soient du exempts du travail de du nombre de ceux-ci et des relations étroites qui les lient au reste de la population. — En d'autres pays, les gens de sett social et subsistent plutôt à l'aide d'industries reteaus jusqu'à ce jour par la main de Ghezoisme et de l'arbitraire. ces graves raisons, qui militen, pour l'émancipation, sement récamée par la considération suivante : l'Europe vers l'Orient, se sont e race vivent isolés du corps illicites que par le travail, tandis que chez-nous, la plupart des Tzigans appartiennent à la domesticité et procurent par leurs services des avantages malériels, en retour des quels les maitres pourvoient à leur nourriture et à leur habillement, ce qui equivaut presque à un salaire régulier; de cetie mateghieis des pour ce qui est du maitre façon les intérêts seraient mutuellement compensés et, deux parties il n'a rien de au „ privé de la liberté de se donner un maiîtge il rachéle ce droit, à notre avis, par une servitude plus à prétendre* quant de son choix, de quatre siécles. Segtes, des corsidérations se présentent ici en faveur de quelques veuves el de quelques vieillards infgmes, habitnés à se faire servir par des Tzigans; mais quelle est la loi divine ou humaine qui autorise le: pauvre à vivre des sueurs d'un plus pauvre que lui. D'ailleurs c’est pour de pareils malades où nécesiteux que non seulement il existe des établisde bienfaisance nouvellement foadés, mai, tablissements de ce genre, sements nous en avons la conviction, dont Pentretion est obligatoire pour les riches couvents du pays, ne manqueront pas de sortir du néant où ils ont A côté de elle est encore impérieuaujourd'hui, que les limites de politiquement étendues jusqu'en-deça des Karcette PTE afin au de “effectuer que dans le courrant des années cliente : qu’elle renonce aux de quelques familles d'esclaves, je viens déclarer nous communique ce que suit à la date du le Gouvernement destine au rachat est devenue chez nous une question importante. à droits qu'ils le prix et sa remise, et ------ T du 2 de se mois inau Départementleur état nominatif, la quoti‘ le montant offre généreuse de à Mr. été