Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-10-14 / nr. 81

le sl. de soldaviea ce publică un Gazeta la Institutul Albinei, Lunea Goea, Prețul abonamentului ne ne ang­­h­i lei, A înștiințărilor căte­­­lel­răndul, în Buletinul Ogicinal 50 parale. Reuiuii CUTEGE­ ni luni 14 OCTOMVRIE.­­­­ EF J.u - NOVITALIE DIN AĂUATRU. Co depaRTAMENTUL de FINANS. După științele luoate că antreprinorii venitului eesportației zaherelilor Beserabie a Moldovei, ar luoa poșlină pe zaherelile ce se trec transit Rosiea în Turciea prin a­ce parte. Departe acesta prin oficiea No. „au scris Administrației ținutului Ismail ca să nu îngădue à să luoa poștină ne asemine taberele. Această dispoziție ce aduce la cunoștința publică, sub­ scriși) Șef Depart. N. Milo. No. 8620, în 9 Octomvrie 1857. Buletinul Oficial No. 80 aduce la cunoștința publică urmă­­toarele: DEPARTAMENTUL LUCRĂRILOR PUBLICE. Urmănd a ce da în antreprize serghițiul curățirei uliților capitaliei, Depart, publică spre aflarea doritorilor ar voi a luoa această antrepriză, carii să se înfățoșeze în termin de 20 z­ile în Depart, spre a se încredința de condițiile și îndatoririle reciproce. No. 4108, mn 30 Ont. 1857. — O depeșă telegrafică de la Constantinopoli încunoștiințază că A­l. Re­­șid-Pașa de nou s'au chemat la înalta funcție de Marele-Vezir. Divanul Ad-hoc urmează regulat a sale seanțe, un Buletin special, din partea sa, va publica rezultatul lucrărilor sale. b Biserica Ortodocsă și mai ales acea a Moldovei, celebrează astădzi serbarea patronală a Săntei Parascheva s­au Sănta Binepe, a căria relicvii sănt depuse în monastirea numită a Trei­ Sănți. În agiunul acestei dzile, șii în cursul nop­­adună chiar și de la tei întregi, biserica era plină de oameni evlavioși, carii se cătră Înaltul țară din prejur, spre a asista la rugăciuni ce se făceau de cleru. Astă biserică care și în privirea arhitecturei sale bizantine este o po­­de:55 a Capitaliei, s'au zidit de Prințul Vasile, supranumit Lunul, a căruia is­­torie este legată și cu acea a relicviilor acestei Sănte Între epizoadele dom­­niei sale de 20 ani ale acestui Domnu, mai ales să însamnă a lui însoțire cu o frumoasă prințesă Cercasiană de credință mahometană, lucru care nu'l recomendase de bun Creștin, spre a merge din opiniea locuitorilor asemene idee vătămătoare. Vasile BB, au hotărăt a da o publică mărturisire a evlaviei sale și a spori meritul fondației monastirei prin băruirea relicviilor Paraschive. Astă damă de origină Romănă era în satul Epivatu născută în Moldova Martirologhiul bisericescu istoriază despre evlaviea sa pentru legea Creștină a căria ea se făcu martiră în epoca persecuțiilor (prigonirilor). Relicviile sale transportate dupre ordinile marelui Apococ generalul Imperatorului Andronic, erau depuse în biserica patriarhală din Constantinopoli. Vasile VV, după ce îndlănui­se foarte mult acea Biserică, rescumpărănd-o de datorii grele ce ea avea, au căpătat învoirea de a transporta în Moldova relicviile Săntei Însă­și rămănea a mai învinse greutățile cei opunea leguirea Mahometană care nu învoea a scoate din Constantinopoli vre­un trup mortii, afară de acel a Sul­­tanului. Încăt numai în puterea somelor mari și a altor prosforale eau ce camera din din Săntei­­­­.­­ 4 n La Gazette de Molda­ie parait a Las­­­ sy à l’Institut de l’Abeille. tous les Lun­­dis et Jeudis. Prix de l’abonnement, trois Insats par année Prix d'insertion pour des annonces Bulletin le 1] Officiel riastge la ligne,et dans 50 parus. nées ate. NOUVELLES BE LINTERIEUR. DEPARTEMENT DES FINANCES. Ce Département ayant avis que les entrepreneurs du revenu sur exportées de la Bessarabie Moldave, prélèvent aussi la taxe sur celles qui sont en transit de la Russie en Turquie, a, par son oflice sous No. enjoint à l'ad­­de la taxe sur des ministration d'Ismaïl de ne point tolérer le prélèvement céréales de cette catégorie, et porte cette disposition à la connaissance publique. (signé) Le Chef du Département N. Milo. No. 8620. Le 9 Oct. 1857. Le Bulletin Officiel No. 80 porte à la sennaissanse publique ce qui suit: DÉPARTEMENT DES TRAVAUX PUBLICS. Le service du nettoiemeut des rues de la Capitale devant être alloué par entreprise, ce Département invite tous les amateurs à se présenter, dans Ghes­­conditions l'église est comble des dévôts qui affluent même des campagnes environ­­chrétienne dont CURE a tansrogtees rag ordre avoir exercé fut martyre a l'époque des persécutions. Ses reliques ". - du grand Apocauque, général de l'Empereur Andgonis, se trouvaient déposées dans l'église patriarcale de Constantinople. dettes du les reli­­ques de la Sainte. Mais il eut à vaincre un autre obstacle, savoir celui qu'op­­posait la loi moins que rase de 20 jours, à ses bureaux, pour y prendre connaissance : 7 et devoirs réciproques. (signé) Alex. Ghyka. No. 4108. Le 30 Oct. 1857. de Constantinople annonce — Une dépêche télégraphique appelé aux hautes fonctions Réchid-Pacha vient d'être de nouveau Vizig. la — spécial pitale, rattache Le Divan ad-hoc continue à tenir qu'il fera paraître, informera L'Eglise orthodoxe, et en particulier de fonder. C'était une dame d’origine Roumaine, née Les ménologues ecclésiastiques fête patronale le monastère fasnepse, Basile menteg, par nuil, de le la S-te Paraskiva, le Prince Basile, S-te Paraskiva. en odeur de sainteté. des Trois-Saints. Dès la celle dont régulières. le mérite public du résultat de ses par le haut clergé. donnent relation sur sa de Constantinople que Son Altesse de Grand­­Un bulletin travaux. Cette église qui, le village Eri­­nantes, pour assister aux prières récitées aussi sous le rapport de son architecture bizantine, de ce Prince, est surtout remarquable son mariage, belle princesse Circassienne de religion Manometnane, auprès des habitants qu'il venait F5 3 a à été bâtie par celle qui ce ne de la résolut de donner une preuve le don des reliques elle : en celle occasion Patriarcat, obtint défendait fût de de une la Parmi ia permission transporter des seanses de transférer les reliques en Moldavie, veille surnommé grande les celui d’un Sultan. Aussi, déjà, qui des les céréales du règne de l'an 1636, avec une pas aussi d’aug­­da couvent de grands de Moldavie, célèbre aujourd'hui est un ognement de Loupo, dont l'histoire épisodes ce sont déposées et pendant en payant toutes ne piété force toute dans la la Sa­­se an­­20 le mit Pour effacer une impression publique libéralité, S-te Paraskiva, de sa dans piété tout ne fut-ce qu'à et pour la Basile, en Moldavie corps mort, foi après les à ALBINA VOMANCAULL. — 1359 D Edose.. — o căsătorie;în Ggalop. rudelor lor, li se asigurară fără multă greutate des­­Numile promite bine, și cu toate aceste de­și pre conlucrarea de căpitenie a unui preot îndatori­­mulți s'ar amăgi poate a crede că vor găsi asce 9 toriu, ear în dzioa și oara însămnată, tustrei se espoziție curioasă a căsătoriilor de acest feliu, suită pe cai ca să se ducă se celebreze care din nenorocire sănt pre dese; însă,­­ casa de la țară a unui bun prietin, ce se afla pentru aceea și pentru că un lucru cu carile PRISE AR o îndepărtare de căteva mixe, este deprins a vedea adese cu ochii săi, nu poate cit. De abea să îndepărtasă de poliți­ ea că fuga lor nu producă nici o impresie; nu grăbim a preveni pe fie fost descoperită. Rudele seriră îndată și ele pe cine, că în articolul de față nu facem altă decăt sălile cailor, și vănătoarea se începu întocmai ca a reproducem o anecdotă îndestul de curioază, publi­­curilor în timpul em­ei­­cată de cătră un jurnal din Tecsas, și carile nu dă o raritate de un nou feliu de cununie, dorim ce­­tirea pentru petrecere, dar nu și pentru imitație. „Doi tineri, amorezați foc unul de altul, hotărăsc a se căsători cu toată înprotivirea nestrămutată a­­m pănă urmă, ce se încredințără singuri Bicele mi pintinii ce îndesau ear bieții cai fugeau căt puteau. Din însă pentru amorezați fatalitatea, cumună pentru fugarii repedzeau în calea lor, dar nu trecură din cest soiu tropoate măntuire, agperi cai de căt­ii, Părinte! strigă tot galopănd? Ear preotul căsătoriea că ambe părți la Fiecine înțălege, că mult în rudelor. În o femeia, tă și nuni că­ i goneau din noștința a­­de de oameni, aceasta; ăi și ce pinteni și apa vini ea au făcut că vănătorii avănd mai să apropieau căci îndată de fugarii, care după nu tărziu se încredințară cu sale; încălzind rugăciunile cu apostrofări cătră astă alergătură desperată, amorul perdusă a­­ripele de repegiune, cu care ce crane de nenorocire crare fucțiile estremizate, logodnicei, mai curănd cătră preot, n'ai putea găsti nimică idee încă? să pare că n'au în gănd calu­ deplinătate urmărirea ca la toa­­idee cu lon­i ni o să de­ai cu­ în cu­­seau datoriile sale, care se n'ul îndunlice început a pune în lu­­au

Next