Gazeta de Sud, octombrie 2002 (Anul 8, nr. 2308-2334)

2002-10-14 / nr. 2319

CAASManrA sir«» I l­lHQ abonament 70.000 lei I lUN­O de la chioșc 130.000 lei ABONEAZĂ-TE! 41.22.53 Reclamații pentru abonații la rețeaua proprie de difuzare: tel. 419344 Radio Sud Craiova I J\ QJ 4 FM I vmrw.radiosua.ro 90/4 FM I www.radiosud.ro/ Radio Sud Severin |severin CURS VALUTAR Dolar SUA 33.203 EURO 32.751 Gram de aur 338.504 Sf. Cuv. Parascheva; I Sf. Mc. Nazarie si Ghervasie CALENDAR ORTODOX o veste nie vam ormeournn•paner Mai țineți minte nelămuririle lui Nea Mărin: «a­ici uca uni cinematograf? „Femeia mea ia­ o tu, femeia mea ia­­o tu...“, zicea muribundul din lanul de porumb, spre mirarea băileșteanului. Și cu siguranță că luvete n-ar fi dat-o așa repede pe Veta. Iată însă că imaginația fu pusă la respect de realitate în comuna Malovăț din județul Mehedinți, unde doi vecini au făcut, mai de voie, mai de nevoie, o tranzacție de zile mari, nevasta la schimb cu o putină! Mai precis, Mircea Roată i-a împrumutat vecinului Grigore Bejenaru o butie. Grigore a tărăgănat returnarea pînă cînd Roată, foc de supărare, și-a executat silit debitorul, punînd sechestru pe nevastă. Din treaba asta a ieșit o idilă spontană, cu o primă noapte de amor ca-n filmele grele. Amantul „Putină“ „Ne-am iubit pînă la leșin* pe jos, prin pat, pe scaune, mă dureau Pnafplp mnafp alpó­rnS­rfuVoon^ pagina DIGRESIUNI O lege controversată Nu mă așteptam, recunosc, să se dezlănțuie un scandal de asemenea proporții, cum e cel ca­re se revarsă acum prin paginile ziarelor, în jurul legii pentru ocro­tirea limbii române . O lege din care senatorul George Pruteanu a făcut un soi de drapel personal și pe care se zbate de mulți ani s-o treacă prin parlament. Dar știam că proiectul e privit de mulți cu antipatie. Specialiști reputați l-au considerat un moft, o glumă nu prea reușită. Mai știam că nicio­dată încercările de a reforma ce­va în domeniul limbii, de a impune vreo restricție sau vreo regulă, nu s-au bucurat de simpatie. Toate au stârnit rezerve, ironii, indispoziții și adversități. În cazul legii Pruteanu, mai sunt în joc și interese practice, legate de cheltuieli pentru tradu­cerea termenilor importați, plus vanitățile snobilor care cred că e mai mic o firmă „ Chez Gigi" decât una, neaoșă, „La Popescu". Pe scurt, obiecțiile, atacurile nu m-au surprins. M-a surprins doar patima virulentă din aceste atacuri, în ca­re nevoia de a nimici adversarul depășește, se pare, grija de a ar­gumenta, încă o dată, se dove­dește că, la noi, dialogul este un vacarm de monologuri, fiecare strigând ceea ce crede fără a-i asculta și pe ceilalți. Fac aceste observații nu fiindcă aș fi partizan al legii Pru­teanu. Dimpotrivă. Intr-o dezba­tere televizată de la Antena 1, dl Pruteanu a avut amabilitatea să mă numească printre intelectualii care i-au sprijinit proiectul. E ade­vărat, am scris câteva articole un­de vorbeam de starea limbii, azi. Dar în acele articole mă preocu­pa altceva, nu traducerea cuvân­tului „hot dog" cu „un fel de câr­­nat într-un fel de chiflă" sau a „se­cond hand"-ului cu „haine de mâ­na a doua". Așa ceva ar reactua­liza ridicolul stârnit de abisala idee, din vremuri trecute, de a fo­losi, în loc de vorba luată de la francezi, „cravată", una autoh­tonă, cum ar fi „gârlegău". Apoi, chiar dacă nici una din cele două tabere combatante nu recunoaș­te, miezul scandalului e de natură politică. Un naționalism urcat pe baricade lingvistice se confruntă cu un tip de europenism epurat de „specific". Or, eu, unul, nu mă re­găsesc în nici una din aceste ta­bere. In ce privește ambițiile de a legifera evoluția limbii, nu ezit să le cred aberante. Nici măcar Aca­demia Română nu se poate trans­forma, fără să se facă de râs, în poliție a limbii, în vamă care su­praveghează contrabanda cu neologisme. Cât de serioasă poa­te fi, deci, o lege adoptată de un parlament care ar trebui amendat el, zilnic, cu sume usturătoare,­ pentru necunoașterea limbii ro­mâne? N-ar strica să ne amintim că prin secolul al XIX-lea au exis­tat mai multe tentative „puriste" de a stăvili franțuzismele, la modă atunci, sau alte importuri lingvis­tice. Toate s-au prăbușit în ridicol. Și asta când? Intr-o vreme în care se circula cu poștalionul, când nu existau, ca azi, posturi de radio, televiziuni, Internetul, într-o vreme în care nimeni nu bănuia că ma­pamondul va deveni un fel de „sat mondial". Nici o poliție ling­vistică n-ar putea controla azi tra­ficul vorbelor, oricâte amenzi ar da contravenienților. Limba evo­luează după bunul ei plac, iar mi­metismul și snobismul sunt mai in­­controlabile decât gripa, căci nu există vaccinuri împotriva lor. Cu atât mai mult, nu văd de ce ar fi penalizabile neologismele impuse de explozia spre gi^tehnologie.­Interzicerea lor ar fi egală, ca ab­surditate, cu interdicțiile fanatice hotărâte de talibani în Afganistan. In fine, ce competențe pot avea primăriile și prefecturile într-un do­meniu unde nici filologii nu se în­țeleg prea bine? In ce privește, însă, starea limbii române ara­­cN mo­nosită de semidocți, de snobi și de politicieni, am multe motive să fiu îngrijorat. Consider stupidă pre­tenția politicienilor de a legifera ce e admis și ce nu e admis în lim­ba română. In schimb, nu consi­der deloc învechită o vorbă veche care zice că „un popor care-și pierde zeii și limba încetează de a mai fi un popor, devine o popu­lație". Din păcate, în loc să dis­cutăm despre cauzele care expli­că degradarea limbii, ne amuzăm de o lege neserioasă și inaplica­bilă care servește, totuși, la ceva, dar nu ocrotirii limbii române. VREMEA ÎN OLTENIA Craiova 7°C- 10°C Slatina 7°C- 13°C J—^l' I V Tîrgu Jiu 8°C- 14°C Dr. Tr. Severin 8°C- 12°C GAZETA DE SUD A MUTAT LA CRAIOVA CAPITALA PRESEI LOCALE DIN ROMÂNIA Avînd ca principală sursă de informare Biroul Român de Audit al Tirajelor, ziariștii de la publi­cația Capital au luat săptămîna tre­cută presa locală la bani mărunți. Dincolo însă de identificarea centrelor de greutate ale mass-me­dia locale, ancheta s-a vrut una ca­re să atingă influența nefastă a politicului asupra gazetelor de pro­vincie pe de o parte, iar a clientelei economice, pe de altă parte. Cum fir de dependență nu poate lega Gazeta de Sud de puterea politică, de opoziție ori de vreun ciudat din mediile aface­rilor deocheate, cum nu avem de împărțit strop de publicitate cu celelalte ziare locale, nouă ne ră­mîne doar să admirăm harta pe care colegii de la Capital au rea­lizat-o luînd în calcul declarații de tiraj, vînzări și cîștiguri po­litice de pe urma finanțării gru­purilor de presă din imaginea de mai sus. După cum se vede, grație popularității de care se bucură trustul nostru cu Gazeta de Sud pe post de locomotivă despre Craiova poți să spui fără să te gîndești de două ori că este capitala presei lo­cale din România. Ar mai fi de re­marcat Timișoara, cu cele aproape 90.000 de exemplare ale Agendei, dar, fiind vorba de un săptămînal, raportul tiraj-vînzări ne obligă să amînăm comparația. Altfel, se mai observă cîteva sclipiri pe hartă, dinspre Deștep­tarea lui Sechelariu, cu 12.500 de exemplare declarate, dinspre Te­legraful altui potentat, Radu Ma­zăre, sau dinspre Transilvania Expres, un cotidian unde mai toa­te culorile politice au reprezen­tare la nivelul patronatului. Probabil asta face și dife­rența între olteni și restul, faptul că George C. Păunescu, proprie­tarul MEDIA SUD EUROPA, este despovărat de orice fel de obligații politice, în concluzie, motiv să țină fruntea sus oltenii tot au, chit c-am fi cu fotbalul la pămînt. Măcar cu condeiul știm să le dăm peste bot. • Bogdan BERNEANU Strada Pîrîului - a doua rampă de gunoi a Băniei Oficial, Craiova are o singu­ră rampă de gunoi, cea de la Mo­­fleni. în realitate însă, numeroase zone ale orașului sunt transforma­te în adevărate depozite de de­șeuri de către cetățenii certați cu regulile de igienă și cu bu­­nul-simț. Pe strada Pîrîului, din Calea Severinului, viața de zi cu zi a locuitorilor este un chin. Munții de gunoi, mormanele de moloz și mirosul pestilențial al deșeurilor în descompunere i-au adus la disperare pe bieții oameni, care spun că trăiesc parcă în Evul Mediu. Eforturile primăriei și ale serviciilor de salubritate sînt za­darnice, pentru că, o dată cu lă­sarea serii, căruțe și mașini pline cu gunoi poposesc în micul păr­­culeț de pe strada cu pricina și îngroașă stivele de resturi de pe marginea canalului colector. Din păcate, strada Pîrîului nu este singura zonă unde locatarii se confruntă cu astfel de proble­me. „După cunoștințele noastre, în Craiova sunt aproximativ 27 de locuri în care se cere prezența unor patrule fixe de gardieni și polițiști pe timpul nopții pentru păstrarea ordinii și a curățeniei. Pentru asta trebuie să depunem mari eforturi, fiind necesari cam 100 de polițiști. Vom lua în supra­veghere aceste zone, dar popu­lația trebuie să fie și ea receptivă, în astfel de cazuri, ar trebui să se strîngă și oamenii și să acționeze împreună cu noi, nu să se mul­țumească să vocifereze!“, spune viceprimarul Mihai Dragu. Curățat, îngrijit și dotat cu cîteva băncuțe, părculețul de pe strada Pîrîului ar putea fi chiar o zonă de agrement pentru locatarii din vecinătate. Din păcate însă, de la teorie pînă la practică, dru­mul este lung și, în acest caz, plin de gunoaie... • Ana IANCU «JAZJETA «K­ SIJI>­­ rO I­N­HAX AL OLTENILOU UE I­KiIÎTITE­»Bi­ I Telefoanele redacției: Craiova 0251/^1.31.00, 41.32.00; Tîrgu Jiu 0253/21.26.00; Dr. Tr. Severin 0252/32.32.47; Slatina 0249/41.60.49

Next