Gazeta de Sud, octombrie 2002 (Anul 8, nr. 2308-2334)
2002-10-14 / nr. 2319
CAASManrA sir«» I llHQ abonament 70.000 lei I lUNO de la chioșc 130.000 lei ABONEAZĂ-TE! 41.22.53 Reclamații pentru abonații la rețeaua proprie de difuzare: tel. 419344 Radio Sud Craiova I J\ QJ 4 FM I vmrw.radiosua.ro 90/4 FM I www.radiosud.ro/ Radio Sud Severin |severin CURS VALUTAR Dolar SUA 33.203 EURO 32.751 Gram de aur 338.504 Sf. Cuv. Parascheva; I Sf. Mc. Nazarie si Ghervasie CALENDAR ORTODOX o veste nie vam ormeournn•paner Mai țineți minte nelămuririle lui Nea Mărin: «aici uca uni cinematograf? „Femeia mea ia o tu, femeia mea iao tu...“, zicea muribundul din lanul de porumb, spre mirarea băileșteanului. Și cu siguranță că luvete n-ar fi dat-o așa repede pe Veta. Iată însă că imaginația fu pusă la respect de realitate în comuna Malovăț din județul Mehedinți, unde doi vecini au făcut, mai de voie, mai de nevoie, o tranzacție de zile mari, nevasta la schimb cu o putină! Mai precis, Mircea Roată i-a împrumutat vecinului Grigore Bejenaru o butie. Grigore a tărăgănat returnarea pînă cînd Roată, foc de supărare, și-a executat silit debitorul, punînd sechestru pe nevastă. Din treaba asta a ieșit o idilă spontană, cu o primă noapte de amor ca-n filmele grele. Amantul „Putină“ „Ne-am iubit pînă la leșin* pe jos, prin pat, pe scaune, mă dureau Pnafplp mnafp alpórnSrfuVoon^ pagina DIGRESIUNI O lege controversată Nu mă așteptam, recunosc, să se dezlănțuie un scandal de asemenea proporții, cum e cel care se revarsă acum prin paginile ziarelor, în jurul legii pentru ocrotirea limbii române . O lege din care senatorul George Pruteanu a făcut un soi de drapel personal și pe care se zbate de mulți ani s-o treacă prin parlament. Dar știam că proiectul e privit de mulți cu antipatie. Specialiști reputați l-au considerat un moft, o glumă nu prea reușită. Mai știam că niciodată încercările de a reforma ceva în domeniul limbii, de a impune vreo restricție sau vreo regulă, nu s-au bucurat de simpatie. Toate au stârnit rezerve, ironii, indispoziții și adversități. În cazul legii Pruteanu, mai sunt în joc și interese practice, legate de cheltuieli pentru traducerea termenilor importați, plus vanitățile snobilor care cred că e mai mic o firmă „ Chez Gigi" decât una, neaoșă, „La Popescu". Pe scurt, obiecțiile, atacurile nu m-au surprins. M-a surprins doar patima virulentă din aceste atacuri, în care nevoia de a nimici adversarul depășește, se pare, grija de a argumenta, încă o dată, se dovedește că, la noi, dialogul este un vacarm de monologuri, fiecare strigând ceea ce crede fără a-i asculta și pe ceilalți. Fac aceste observații nu fiindcă aș fi partizan al legii Pruteanu. Dimpotrivă. Intr-o dezbatere televizată de la Antena 1, dl Pruteanu a avut amabilitatea să mă numească printre intelectualii care i-au sprijinit proiectul. E adevărat, am scris câteva articole unde vorbeam de starea limbii, azi. Dar în acele articole mă preocupa altceva, nu traducerea cuvântului „hot dog" cu „un fel de cârnat într-un fel de chiflă" sau a „second hand"-ului cu „haine de mâna a doua". Așa ceva ar reactualiza ridicolul stârnit de abisala idee, din vremuri trecute, de a folosi, în loc de vorba luată de la francezi, „cravată", una autohtonă, cum ar fi „gârlegău". Apoi, chiar dacă nici una din cele două tabere combatante nu recunoaște, miezul scandalului e de natură politică. Un naționalism urcat pe baricade lingvistice se confruntă cu un tip de europenism epurat de „specific". Or, eu, unul, nu mă regăsesc în nici una din aceste tabere. In ce privește ambițiile de a legifera evoluția limbii, nu ezit să le cred aberante. Nici măcar Academia Română nu se poate transforma, fără să se facă de râs, în poliție a limbii, în vamă care supraveghează contrabanda cu neologisme. Cât de serioasă poate fi, deci, o lege adoptată de un parlament care ar trebui amendat el, zilnic, cu sume usturătoare, pentru necunoașterea limbii române? N-ar strica să ne amintim că prin secolul al XIX-lea au existat mai multe tentative „puriste" de a stăvili franțuzismele, la modă atunci, sau alte importuri lingvistice. Toate s-au prăbușit în ridicol. Și asta când? Intr-o vreme în care se circula cu poștalionul, când nu existau, ca azi, posturi de radio, televiziuni, Internetul, într-o vreme în care nimeni nu bănuia că mapamondul va deveni un fel de „sat mondial". Nici o poliție lingvistică n-ar putea controla azi traficul vorbelor, oricâte amenzi ar da contravenienților. Limba evoluează după bunul ei plac, iar mimetismul și snobismul sunt mai incontrolabile decât gripa, căci nu există vaccinuri împotriva lor. Cu atât mai mult, nu văd de ce ar fi penalizabile neologismele impuse de explozia spre gi^tehnologie.Interzicerea lor ar fi egală, ca absurditate, cu interdicțiile fanatice hotărâte de talibani în Afganistan. In fine, ce competențe pot avea primăriile și prefecturile într-un domeniu unde nici filologii nu se înțeleg prea bine? In ce privește, însă, starea limbii române aracN monosită de semidocți, de snobi și de politicieni, am multe motive să fiu îngrijorat. Consider stupidă pretenția politicienilor de a legifera ce e admis și ce nu e admis în limba română. In schimb, nu consider deloc învechită o vorbă veche care zice că „un popor care-și pierde zeii și limba încetează de a mai fi un popor, devine o populație". Din păcate, în loc să discutăm despre cauzele care explică degradarea limbii, ne amuzăm de o lege neserioasă și inaplicabilă care servește, totuși, la ceva, dar nu ocrotirii limbii române. VREMEA ÎN OLTENIA Craiova 7°C- 10°C Slatina 7°C- 13°C J—^l' I V Tîrgu Jiu 8°C- 14°C Dr. Tr. Severin 8°C- 12°C GAZETA DE SUD A MUTAT LA CRAIOVA CAPITALA PRESEI LOCALE DIN ROMÂNIA Avînd ca principală sursă de informare Biroul Român de Audit al Tirajelor, ziariștii de la publicația Capital au luat săptămîna trecută presa locală la bani mărunți. Dincolo însă de identificarea centrelor de greutate ale mass-media locale, ancheta s-a vrut una care să atingă influența nefastă a politicului asupra gazetelor de provincie pe de o parte, iar a clientelei economice, pe de altă parte. Cum fir de dependență nu poate lega Gazeta de Sud de puterea politică, de opoziție ori de vreun ciudat din mediile afacerilor deocheate, cum nu avem de împărțit strop de publicitate cu celelalte ziare locale, nouă ne rămîne doar să admirăm harta pe care colegii de la Capital au realizat-o luînd în calcul declarații de tiraj, vînzări și cîștiguri politice de pe urma finanțării grupurilor de presă din imaginea de mai sus. După cum se vede, grație popularității de care se bucură trustul nostru cu Gazeta de Sud pe post de locomotivă despre Craiova poți să spui fără să te gîndești de două ori că este capitala presei locale din România. Ar mai fi de remarcat Timișoara, cu cele aproape 90.000 de exemplare ale Agendei, dar, fiind vorba de un săptămînal, raportul tiraj-vînzări ne obligă să amînăm comparația. Altfel, se mai observă cîteva sclipiri pe hartă, dinspre Deșteptarea lui Sechelariu, cu 12.500 de exemplare declarate, dinspre Telegraful altui potentat, Radu Mazăre, sau dinspre Transilvania Expres, un cotidian unde mai toate culorile politice au reprezentare la nivelul patronatului. Probabil asta face și diferența între olteni și restul, faptul că George C. Păunescu, proprietarul MEDIA SUD EUROPA, este despovărat de orice fel de obligații politice, în concluzie, motiv să țină fruntea sus oltenii tot au, chit c-am fi cu fotbalul la pămînt. Măcar cu condeiul știm să le dăm peste bot. • Bogdan BERNEANU Strada Pîrîului - a doua rampă de gunoi a Băniei Oficial, Craiova are o singură rampă de gunoi, cea de la Mofleni. în realitate însă, numeroase zone ale orașului sunt transformate în adevărate depozite de deșeuri de către cetățenii certați cu regulile de igienă și cu bunul-simț. Pe strada Pîrîului, din Calea Severinului, viața de zi cu zi a locuitorilor este un chin. Munții de gunoi, mormanele de moloz și mirosul pestilențial al deșeurilor în descompunere i-au adus la disperare pe bieții oameni, care spun că trăiesc parcă în Evul Mediu. Eforturile primăriei și ale serviciilor de salubritate sînt zadarnice, pentru că, o dată cu lăsarea serii, căruțe și mașini pline cu gunoi poposesc în micul părculeț de pe strada cu pricina și îngroașă stivele de resturi de pe marginea canalului colector. Din păcate, strada Pîrîului nu este singura zonă unde locatarii se confruntă cu astfel de probleme. „După cunoștințele noastre, în Craiova sunt aproximativ 27 de locuri în care se cere prezența unor patrule fixe de gardieni și polițiști pe timpul nopții pentru păstrarea ordinii și a curățeniei. Pentru asta trebuie să depunem mari eforturi, fiind necesari cam 100 de polițiști. Vom lua în supraveghere aceste zone, dar populația trebuie să fie și ea receptivă, în astfel de cazuri, ar trebui să se strîngă și oamenii și să acționeze împreună cu noi, nu să se mulțumească să vocifereze!“, spune viceprimarul Mihai Dragu. Curățat, îngrijit și dotat cu cîteva băncuțe, părculețul de pe strada Pîrîului ar putea fi chiar o zonă de agrement pentru locatarii din vecinătate. Din păcate însă, de la teorie pînă la practică, drumul este lung și, în acest caz, plin de gunoaie... • Ana IANCU «JAZJETA «K SIJI> rO INHAX AL OLTENILOU UE IKiIÎTITE»Bi I Telefoanele redacției: Craiova 0251/^1.31.00, 41.32.00; Tîrgu Jiu 0253/21.26.00; Dr. Tr. Severin 0252/32.32.47; Slatina 0249/41.60.49