Gazeta de Sud, ianuarie 2010 (Anul 16, nr. 4526-4549)

2010-01-28 / nr. 4547

f G /"• Director: Adrian VOINEA Abonează-te la Gazeta de Sud și Ijrimesțjjcikk^AZETA de SUD , în plus, ești înscris automat la Tombola Abonaților! Caută detalii în ziar: Nr. 4547 | 10+12 pagini | www.gds.ro | Joi, 28 ianuarie 2010 | Preț: 1,5 lei EVENIMENT / PAGINA 2 Șase cabane din Ránca s-au făcut scrum A Titlurile zilei__ Complexul „Natura“ din zona montană Rânca, Gorj, compus din șase cabane de lux, evaluate la un milion de euro, a ars în totalitate. Pompierii au avut nevoie de câteva ore să ajungă la locul incendiului, două autospeciale din Novaci defectându-se pe drum. Deși sunt peste 600 de pensiuni, vile și hoteluri în zonă, la Bănea nu există încă un pichet de pompieri Cartierul groazei Zeci de craioveni din cartierul Bariera Vâlcii au umplut până la refuz sala în care Gazeta de Sud a organizat marți prima întâlnire cu autoritățile din acest an, în cadrul 17 proiectului „Fii vocea cartierului bună din partea primăriei, Bariera tău!“. Disperați din cauza drumurilor Vâlcii va avea o nouă față odată cu impracticabile, a calității apei și a începerea lucrărilor la canalizare și aerului poluat care le îmbolnăvește asfaltarea străzilor și aleilor, copiii, oamenii au auzit vestea cea --------— pagina 3 Primăria Craiova promite că străzi precum cea din imagine vor deveni istorie în cartierul Bariera Vâlcii Ninsorile și gerul ne-au făcut să uităm pornirea de primăvară în plină iarnă, de acum două-trei săptămâni, când stratul subțire de zăpadă se topise, la „avansurile“ temperaturilor primăvăratice. Știam, vorba ardeleanului, că „iarna n-o mâncă lupul“, așteptam contraofensiva iernii, dar, vorba strămoșului, „cârpe diem“, am trăit cu toții „clipa“ de primăvară furișată în ograda iernii. Ne-am bucurat ieșind la un grătar la iarbă verde (?!), la cules ghiocei, ori te miri pe unde și-a mai găsit românul locații de consumat frumusețea clipei. Ei bine, într-un singur loc, bucuria n-a fost plenară, și anume la volanul unei mașini (în mers). La topirea zăpezii, drumurile și-au arătat... goliciunea, inclusiv... găurile negre sau, pentru pudibonzi, „craterele lunare“. Apoi, prin multe zone din țară, râurile blocate pe alocuri de sloiuri au deversat (un semnal de alarmă pentru primăvară), undeva, nu mai țin minte, puhoiul a lovit, doborând un picior de pod... Bine că veniră ninsorile și gerul care, într-un timp de execuție rapid, reparară, peticită drumurile. E drept, termenul de garanție al lucrării Mamei Natura este scurt, și anume până la o atipică, dar posibilă contraofensivă a primăverii în plină iarnă. Dar, dacă tot vorbii despre drumuri și poduri, supun atenției Domniilor voastre o străveche și dilematică poveste. Un bun și... util obicei al cuceritorilor romani era că își fixau ca prioritate zero în teritoriile ocupate construirea de drumuri și poduri, condiție sine qua non, ca să zic așa, pentru implementarea civilizației economice, sociale, comerciale și spirituale romane în teritoriile ocupate. Circulația rapidă a informațiilor, a mărfurilor, a produselor cultural-artistice și, la nevoie, circulația legiunilor de războinici erau motivațiile importante pentru care romanii construiau prioritar și trainic drumuri și poduri. Așa cum am învățat la Istoria antică, Podul de la Drobeta a fost construit la ordinul împăratului Traian, între 105 și 106, de către vestitul arhitect al lumii antice, Apolodor din Damasc, cu scopul trecerii armatei romane peste Dunăre, pentru a ocupa Dacia. Ceea ce s-a și întâmplat, Dacia devenind provincie romană până în anul 271. Ei bine, există păreri, supoziții, ipoteze emise de dacologi, care susțin că podul ar fi fost construit de regele dac Burebista, timp de șase ani, în scop pașnic, înainte de războaiele dacoromane, pentru a controla mai rapid și mai bine teritoriile dacice de pe malul drept al Dunării. La a doua invazie romană, cea din 105-106, descendentul lui Burebista, dârzul rege Decebal, a incendiat structura de lemn a podului, pentru a întârzia, a încetini invazia romană. Ce a făcut Apolodor între 105-106 a fost doar restaurarea podului construit de daci și cvasidărâmat tot de ei. Mai mult, se pare, din „informații pe surse“, altele decât cele de la Roma sau Sarmisegetusa, că legiunile romane au intrat în Dacia, trecând Dunărea, pe un pod de vase... Sigur, nici această ipoteză nu are consistența de adevăr de netăgăduit, dar există un punct de vedere care ridică semne de întrebare pertinente, dacă nu neapărat asupra paternității romane a construcției podului, măcar asupra performanțelor tehnice ale constructorilor acestuia, întrebări pe care și le pun dacologii, atenție, nu de Ion DRAGAN dacomanii. Cum a fost posibilă în numai doi ani construirea unui pod întins pe 800 m deasupra apei, cu dimensiuni maxime de cca 1.135 de metri lungime, 15 m lățime, la 19 m deasupra apei? La posibilitățile tehnice ale vremii, oricât de updatați ar fi fost romanii, nici cu accesare de... fonduri europene nu puteau construi un asemenea pod în doi ani. De ce nu există pe Columnă scene cu construcția podului sau cu legiuni romane trecând în Dacia peste pod, având în vedere că evenimentul nu era de... trecut cu vederea nici ca performanță militară, cucerirea Daciei, dar nici ca performanță tehnică, fiind vorba despre o construcție avangardistă, dacă ne gândim că o asemenea minune a mai fost construită abia după 1.000 de ani. (continuare în pag. 3) Traian versus Burebista ECONOMIE / PAGINA 6 Gerul scump ește factura la gaze Furnizorul de gaze naturale GDF SUEZ Energy România (fostul Distrigaz Sud) cere creșterea prețului la gazele naturale pentru că importă mai scump și are costuri mai mari cauzate de vremea rece. Oricum, populația va suporta facturi mai mari la încălzirea pe gaze -, pentru că și consumul a crescut în aceste zile Seria câștigătoare din _w w 27 ianuarie 2010 este: Cumpără ^ GAZETA de SÍSDUUUZ^ / și ești premiat! Ai câștigat? Sună la 0251413.100 » _ (în maximum 24 de ore) | _________________ | Gutău și Dicu, condamnați definitiv la închisoare Mircia Gutău și Nicolae Dicu, edilii din Râmnicu Vâlcea arestați în 2006 de DNA, au fost condamnați definitiv la trei ani și jumătate de închisoare de către înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a fost luată cu o opinie separată din cele trei exprimate de judecători. Gutău a fost condamnat pentru luare de mită, iar Dicu, pentru complicitate la luare de mită. Câteva luni din pedeapsă se vor deduce prin perioada petrecută de cei doi în arest preventiv. Curtea de Apel Constanța a respins, în aprilie 2009, contestația formulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), în procesul edililor municipiului Râmnicu Vâlcea, primarul Mircia Gutău și fostul viceprimar Nicolae Dicu, acuzați de luare de mită, respectiv de complicitate la luare de mită. A fost menținută decizia Tribunalului Alba, din iunie 2007, de achitare a celor doi. Curtea de Apel Constanța a dat curs cererii apărătorilor de a nu se lua în calcul înregistrările audio video realizate de denunțătorul celor doi, omul de afaceri Constantin Popescu, și procurorii anticorupție, în perioada flagrantului organizat în iunie 2007, la un hotel din Râmnicu Vâlcea. Atunci, fostul viceprimar fusese surprins de procurorii DNA primind, într-o toaletă, 20.000 de euro de la omul de afaceri Constantin Popescu, care solicitase municipalității o autorizație de construcție. Potrivit rechizitoriului, cei doi îi ceruseră lui Popescu 50.000 de euro, o parte din bani urmând să ajungă la primar, singurul îndreptățit, prin lege, să semneze astfel de autorizații. Pronunțarea de vineri s-a făcut cu drept de apel la înalta Curte de Casație și Justiție Newsln Mâine IndS B ^ - -..................... TVA la imobiliare - poveste fără sfârșit Zeci de hectare de teren, zeci de case noi și apartamente puse sub sechestru asigurător de către Fiscul doljean, pentru că proprietarii lor (79 de persoane) sunt acuzați că nu au plătit sume uriașe drept TVA la tranzacțiile imobiliare pe care le-au făcut în ultimii ani. Situația este inedită și legislația ambiguă, astfel că nici oamenii legii nu știu prea bine cum se vor soluționa cazurile.