Gazeta Învățământului, 1950 (Anul 2, nr. 40-91)

1950-01-06 / nr. 40

REDACȚIA : STR. A. S. POPOV Nr. 28— 30 Tei. 4.68.64 j* 1 ADMINISTRAȚIA : „SCRISUL LIBER” SK­. DOBROGEANU GHEREA Nr. 5 Tei. 3.26.20 ABONAMENTE: 1 IANUAL: 250 Lei 6 LUNI: 100 „ La muncă și la luptă pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe anul 1950 C­hiar din primele zile ale noului an, 195 oamenii muncii din Republica no­astă Populară s’au avântat în lupta pentr îndeplinirea si depășirea Planului de Stat j 1950. In zeci­ și sute de întreprinderi întâii nostru Plan de Stat a fost de piuită vrem încheiat de zecile de mii de muncitori cari în elanul întrecerilor socialiste, în spirite dragostei nețărmurite față de Patrie, au de­pășit normele fixate și au reușit astfel s lucreze în contul anului 1950. Anul 1949, primul an de economie plani­ficaită în Republica Populară Romana, a­u semnat pentru fiecare din sectoarele noas­e de activitate: economic, social și cultural, un pas înainte sprre făurirea mărețului ideal a poporului muncitor, construirea societății so­cialiste. Sectorul economic a preocupat, in primu rând, atenția Partidului și a Guvernului. O desvolt­area industriei și in special a indu­striei grele, oamenii muncii au obținut suc­cese de seamă. In expunerea rostită cu prile­jul prezentării proectului de lege pentru Pla­nul de Stat al R.P.R., tovarășul Miron Con­stant­inescu, membru al Biroului Politic al CA al P.M.R., sublinia că realizarea Planului d­atat pe 1949, în proporție de 108 la sută și sectorul industrial, „constitui un mare suc­ces al clasei muncitoare din țara noastră" Depășirea producției de fontă pe 1949 ci circa 43 la sută, a celei de oțel cu circa 2­ la sută, dublarea numărului de tractoare fa­bricate în 1948, realizarea unor produse d înalt nivel tehnic, sporirea productivități muncii cu 18 la sută față de 1948, reprezintă numai câteva din elementele care ogl­indesc eforturi uriaș și înflăcărarea cu care oamenii muncii au luptat în cursul anului 1949 pen­tru îndeplinirea și depășirea sarcinilor tra­tate de Partid și Guvern. Și pe drumul trans­formării socialiste a agriculturii, Planul de Stat pe 1949 ne-a adus succese de seamă Desvoltarea stațiunilor de mașini și tractoare creșterea suprafețelor Gospodăriilor Agricole de Stat de la 219.000 hectare la 722.000 hec­tare, sporirea parcului de tractoare cu 1171 în deosebi înființarea primelor Gos­p­odațiii Agricol»­ Colective, arată cât de mul a crescut sectorul socialist in agricultură și funcție și ca importanță. Victoriile obținute în producție au sporit simțitor nivelul de trai al oamenilor muncii față de anul 1948. Creșterea volumului tuta al salariului social la 22.000.000.000 lei a adus o simțitoare ridicare a nivelului material, cul­tural și sanitar al muncitorilor. Pe drumul revoluției culturale, realizarea sarcinilor de Plan pe 1949 prevăzute la ca­pitolul „învățământ“ a însemnat o nouă vic­torie. Stimulați de Partid, folosind din pri­mărețul exemplu al școlii sovietice, toți ce care muncesc în sectorul învățământului, ca­drele didactice și personalul administrativ, ai depus serioase eforturi, pentru ca, îndepli­nind sarcinile Planului din 1949 privitoare la învățământ, să obțină încă o victorie pe dru­mul realizării unei școli pentru popor și la folosul poporului. în anul 1949, răspunzând la apelul Par­tidului, cadrele noastre didactice și mulți ce­tățeni din afara școlii, au predat voluntar lecții la cursurile pentru neștiutorii de carte reușind astfel să învețe să scrie și să citea­scă un număr de 405.000 analfabeți. In urma modificării radicale a structurii și conținutului învățământului, in anul 1949 a putut fi întărit și desvoltat învățământul du toate gradele și categoriile, și în deosebi în­vățământul profesional și tehnic menit să pregătească cadre de muncitori cu o înalta calificare, tehnicieni și ingineri necesari des­voltării economiei naționale. Numărul elevi­lor din anul I în școlile profesionale a crescut cu 41 la sută, iar în institute superioare nu­mă­rul studenților din anul I a sporit cu 11 la sută față de anul precedent. In cursul anului de curând încheiat, s-a îmbunătățit compoziția socială a elevilor și studenților, și s-au creat primele școli spe­ciale de doi ani pentru oamenii muncii și primele facultăți muncitorești. Din inițiativa Partidului, aplicând învățătu­rile staliniste în problema națională, luptând cu greutățile începutului, Ministerul învăță­mântului Public a înființat școli pentru toate naționalitățile conlocuitoare. Numărul copiilor în învățământul preșco­lar atinge, în 1949, cifra de 172.000, față de 76.000 în 1938, iar cadrele didactice ating ci­fra de 5.000. In învățământul superior, noi avem azi 130 facultăți în universități și institute, față de 35 în 1938 și 44.000 studenți față de 24.000 în 1938. Realizarea prevederilor Planului de Stat pe 1949 a deschis și mai larg drumul fiilor po­porului muncitor spre cultura cea mai înain­tată. Succesele obținute prin îndeplinirea și depă­șirea Planului de Stat pe anul 1949 au creat condițiile de aplicare a noului Plan de Stat pe anul 1950, votat cu mare entuziasm de deputații poporului în Marea Adunare Națio­nală. Noul Plan de Stat, întocmit în lumina ne­cesităților economiei noastre, va realiza prin­tre altele baza de plecare pentru viitorul plan de durată. Tocmai din această cauză, în Planul pe 1950 accentul principal cade pe sectorul industriei grele și extractive, pe con­struirea în țară a unor baze industriale pro­ducătoare de mașini-unelte, pe trecerea 1» #, electrificarea țării și pe ridicarea producție­i de mașini și unelte agricole, toate acestea u în vederea ridicării nivelului de trai al celor 1 e ce muncesc. Printre cele mai de seamă prevederi alt­e noului Plan de Stat socotim util să subliniem , că în anul 1950 producția noastră industrială­­ va crește cu 37­’/€, iar în anul 1950 volumul de­­ produ­cție, pentru principalele produse indus­­­­triale, va fi de: 132,SV» țiței extras, 1199/» oțel și 8530/5 mașini-i unelte. In sectorul „mașini­­ și utilaj agricol“ volumul producției cultiva­­­­­toarelor pentru tractoare va fi de 365­’/». Pentru a se asigura ritmul necesar creșterii­­ producției industriale și agricole pentru des­­­­voltarea transporturilor și pentru ridicarea­­ nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru crearea bazei planului de 5 ani. Planul de­­ Stat pe 1950 prevede investiții în valoare de­­ 115 miliarde lei. 50’/» din această sumă sunt ■ destinate industriei și îndeosebi industriei ex­­­tractive și grele. Lupta oamenilor muncii pentru îndeplini­rea și depășirea Planului de Stat pe 1950 înseamnă în acelaș timp lupta pentru ridi­­­­carea producției bunurilor de larg dttlur.în­­ necesare ma­selor muncitoare. Iată, de pildă,­­ în acest an, producția țesăturilor de bumbac­­ va fi de 140 la sută, a tricotajelor de 163 la sută, iar a încălțămintei de piele de 127 la­­ sută. In sectorul industriei alimentare produc­­­ția zahărului va fi de 123,9 la sută, a uleiului comestibil de 170,5 la sută, iar a pastelor­­ făinoase de 152 La sută. Ca urmare a întăririi și desvoltării econo­miei noastre naționale, Planul de Stat pe­­ 1950 prevede și o serie de sarcini, importante , care au ca scop ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc. Printre altele. Planul arată că „în domeniul învățământului, în cursul anului 1950, se va continua și desvolta­­ învățământul de toate gradele, astfel ca massele muncitoare să poată folosi din ce­­ in ce mai mult posibilitățile de creștere a ni­velului cultural”. Ca o primă și cea m­ai de seamă sarcină. Planul prevede pentru anul 1950, în învă­țământul elementar, pregătirea a 1.795.000 de elevi, cuprinzându-se astfel toți copiii de vârstă școlară. , , , Realizarea acestei prevederi, de o deosebită importanță pentru țara noastră, cere eforturi serioase, din partea cadrelor didactice din învățământul elementar, învățătorii și profe­sorii au datoria să cerceteze condițiile obiec­tive pentru asigurarea unei bune frecvențe școlare, să mobilizeze populația locală în ju­rul acțiunii de înființare a internatelor, și mai ales a internatelor în învățământul ele­mentar pentru elevii din clasele I—IV care locuește în regiunile muntoase, învățătorii și profesorii vor trebui să susțină acțiunea de ridicare a noi localuri de școală, acțiune de altfel prevăzută în Planul de Stat,­care va duce la terminarea, amenajarea și construirea a 1300 săli de clasă pentru învățământul e­­lementa­r. Urmându-se bogata experiență sovietică din acest domeniu, Planul de Stat prevede pen­tru anul 1950 lărgirea rețelei învățământu­lui superior, prin deschiderea de cursuri se­rale precum și cursuri prin corespondență. In acest fel tot mai mulți vor fi oamenii muncii care vor pătrunde pe cele mai înalte trepte ale învățământului. Desvoltând și mai mult realizările obținute în cursul anului 1949, Planul de Stat pe anul 1950 subliniază că în acest an vor fi învățați să scrie și să citească un număr de 700.000 neștiutori de carte. Această realizare consti­­tue un nou pas pe drumul lichidării analfa­betismului la noi în țară. Pentru a da garanția materială a realizării dreptului la învățătură prevăzut în constitu­ția R.P.R. pentru toți copiii poporului mun­citor, noul Plan de Stat prevede sporirea nu­mărului de burse cu 30 la sută față de anul 1949, găzduirea în cămine și internare a 190.000 de elevi și studenți, adică cu 27 la sută mai mult decât în anul 1949. In can­tinele școlilor de toate gradele, vor lua masa cu 30 la sută mai mulți elevi și studenți de­cât în anul trecut. Alături de toți oamenii muncii din țara noastră, conduși de Partid, cadrele didactice și toți cei ce muncesc în domeniul școlii au datoria de a cunoaște Planul de Stat în an­samblul lui și în special partea privitoare la învățământ. Trebue să face astfel încât fiecare dintre noi să ia parte activă și creatoare la înde­plinirea și depășirea Planului de Stat pe anul 1950. Călăuziți de învățătura lui Marx-Engels- Lenin-Stalin și de Partid, toți oamenii mun­cii din Republica noastră Populară pornesc cu avânt la lupta pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor ce Ie revin în cadrul Pla­nului de Stat pe anul 1950. Folosind înalta experiență a școlii sovietice, însu­șindu-și învățătura marilor pedagogi din Țara Socialismului, mergând cu hotărîre pe calea revoluționară trasată de Partid, lup­tând fără cruțare împotriva rămășițelor vechi din școala noastră, și împotriva cosmo­politismului apusean, slujitorii școalei din Re­publica noastră Populară își vor putea îm­plini cu succes sarcinile înscrise în Planul de Stat pe 1950, în ogorul larg și frumos al în­vățământului și culturii. In felul acesta cadrele didactice vor con­tribui efectiv la construirea socialismului în țara noastră și la întărirea frontului păcii. IN PAGINA 3­ a1 SA ÎNDEPLINIM cu cinste SARCINILE CE REVIN ÎNVĂȚĂMÂNTULUI IN CADRUL PLANULUI DE STAT PE 1950 — Desvoltarea învățământului de toate gradele pentru poporul muncitor — 5k © GJ0 Sindicatul salariaților din învățământ-Iași în sprijinul acțiunii de alfabetizare i­­­n orașul Iași, acțiunea de­ alfabetizare conti­nuă, anul­ acesta, în­­tr-un ritm și mai viu ca in anul școlar trecut. Sindicatul Salariaților din învățământ, in colaborare cu Secția de învățământ a Comitetului Provizoriu, se ocupă îndea­proape de bunul mers al ace­stei acțiuni, menite să ștear­gă cea mai rușinoasă moște­nire lăsată de regimurile b­ur­­ghezo-moșierești. Datorită muncii perseveren­te a cadrelor didactice, au importante realizări plasa Boroaia in S­ituația învățământului în plasa Boroaia s’a îm­bunătățit, simțitor, da­torită importantelor realizări înfăptuite cu sprijinul Minis­terului învățământului Public și prin munca voluntară a ca­drelor didactice și a locuito­rilor. Construcțiile de localuri noi pentru școli, reparațiile efec­tuate la localurile vechi, în­zestrarea școlilor cu mobilier și material didactic, toate a­­cestea au creat condiții mai bune pentru desfășurarea ac­tivității în­ școli. Astfel,­­ s-au construit școli noi, în cadrul Planului de Stat, în, satele:, Bogdănești, Brusturi și Jahalea, iar în co­munele : Peste Vale și Baufa s’au construit localuri ,de­ școli prin mijloace proprii. S’au reparat, în această toamnă, 14 școli,­­redăndu-se astfel pentru utilizare încă 9 săli de clasă, pe tărâmul școlii județul Baia Deasemeni, majoritatea șco­lilor din această plasă au pri­mit mobilier nou, din partea Ministerului. In ceea ce privește materia­lul didactic, s’au distribuit școlilor 90 de hărți, 13 cutii conținând corpuri geometrice pentru cele 6 școli cu ciclul II și aparate de chimie. Pentru elevii ciclului II, au fost distribuite 92 de burse a câte 1400 lei lunar fiecare. Pe lângă școlile elementare din comunele: Boroaia, Ui­­­dești, Negoiești, Drăgușeni și Bogdănești ,au fost create in­ternate. Având asigurate condițiile materiale necesare, cadrele di­dactice din plasa­­ Boroaia și-au luat angajamentul de a munci cu mai mult elan pen­tru a asigura o cât mai te­meinică pregătire a elevilor. ALEX. TÂRĂNIȚÂ Realizarea cu succes a Planului de Stat pe anul 1949 a creat baza de ple­care pentru întocmirea Planului pe a­­nul 1950, care constitue o noua verigă în drumul nostru spre socialism. Cifrele noului Plan reflectă aceeași politică a Partidului nostru de indus­trializare socialistă a țării, de transfor­mare socialistă a agriculturii, de ridi­care a nivelului material și cultural al oamenilor muncii, de întărire a in­dependenței țării noastre. TEOHARI GEORGESCU Sindicatele Salariaților din învățământ își iau angajamente concrete pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950 P­lanul de Stat pe anul 1950 pune în fața Sindicate­lor Salariaților din învățământ sarcini și mai mari, pentru realizarea cărora trebue dusă o muncă or­ganizată, care să contribue nu numai la îndeplinirea, dar chiar la depășirea acestui Plan. Conștienți că îndeplinirea Planului este o verigă pu­ternică în construirea socialismului și totdeodată o con­diție esențială în menținerea și consolidarea păcii, sindi­catele de învățământ își manifestă hotărîrea de a munci cu eforturi sporite pentru­ a obține noi realizări,­­atât în do­meniul școlar, cât și în acțiunea de culturalizare a mas­selor largi populare. Zilnic ne sosesc corespondențe în care membrii sindi­catelor înțeleg să întâmpine noul Plan cu noi angaja­­mente în buncă. Astfel, Sindicatul Salariaților din învățământ, județul Dâmbovița, își ia următoarele angajamente: „Pentru anul 1950, ne luăm angajamentul să înde­plinim și să depășim Planul de Stat în ceea ce privește munca de alfabetizare în județul nostru, cu 1000 peste cei 15.000 prevăzuți în Plan; vom duce o intensă muncă de lămurire pentru a școlariza toți copiii de vârstă șco­lară din județul nostru; pentru a cuprinde cât mai mulți școlari și pentru îmbunătățirea condițiilor de învățătură, vom iniția și construi 20 de săli noi de clasă, vom în­ființa 10 internate noi­ pentru învățământul elementar și două internate pentru învățământul mediu; vom mobiliza populația ca, împreună cu învățătorii și profesorii, prin muncă voluntară, să putem termina construirea unei școli elementare și a unei școli medii tehnice; vom sprijini a și îndruma în muncă toate căminele culturale, activizând echipele culturale și artistice pentru ridicarea nivelului cultural al țărănimii muncitoare; vom înființa clubul sin­dicatului nostru și nouă colțuri roșii; prin muncă de lă­murire, vom întări „Casa de Ajutor Reciproc”, mărind numărul membrilor de la 1.132 la 1.800.­­ . In afară de aceste angajamente vom susține printr'o intensă activitate lupta pentru pace și vom populariza Pla­nul de Stat pe 1950, ținând în­­ acest scop 1.500 de con­ferințe“. Deosebit de importante sunt și angajamentele pe care și le iau salariații din învățământ ai județului Teleorman: „Pentru a crește cât mai multe cadre,­ necesare­­ cons­truirii socialismului în țara noastră, vom duce muncă de­ lămurire, pentru ca fiii­ de muncitori și țărani muncitori să se înscrie cu 30 la sută mai mult ca în anul precedent, la școlile medii și în special la școlile tehnice. Intensificând munca de alfabetizare în cursul anului 1950, vom alfabetiza un număr de 37.093 de neștiutori de carte, deci vom întrece cifra fixată, de Ministerul învăță­mântului pentru acest an cu 13.093, vom duce muncă de lămurire, mobilizând toate cadrele didactice și populația din localitățile respective, pentru ca cele șapte școli, cu un număr de 44 săli de clasă, să fie terminate in anul 1950. In toate cele 164 de cămine culturale ale județului nostru, vom duce o acțiune permanentă de culturalizare, combătând obscurantismul, misticismul și cosmopolitis­mul și desvoltând dragostea pentru cultura progresistă. Vom duce o luptă susținută împotriva șovinismului, desvoltând dragostea de patrie, strâns împletită cu inter­naționalismul proletar, dragostea față de U.R.S.S. și față de marele conducător al frontului păcii — Iosif Vissario­­novic­i Stalin’’. . . ^ ^ Angajamente asemănătoare ne-au mai sosit până in prezent, de la Sindicatele Salariaților din învățământ din județele: Constanța, Ialomița, Prahova, Buzău și Vlașca. Toate aceste angajamente reflectă noua atitudine pe care­­ salariații din învățământ o au față de muncă, do­rința lor de a-și însuși stilul de muncă al clasei munci­toare și hotărîrea lor de a contribui efectiv, alături de toți oamenii muncii din R.P.R., la îndeplinirea și depăși­rea acestui Plan,­­a cărui realizare constitue baza primu­lui plan de perspectivă. L­a Școala Medie Metalurgică din Brașov funcționează pa­ralel două secții: una ro­mână, cu un efectiv de 430 elevi, alta maghiară, cu un efectiv de 194 elevi. Nu de mult, coexistența celor două naționalități în acelaș local de școală ar fi părut o imposibili­tate. Iată însă că acum se cons­tată o colaborare strânsă, atât între elevi, cât și între profesorii de la cele două secții. Elevii români și cei maghiari fo­losesc pe rând aceleași clase, unii având cursuri dimineața, alții după amiază. Aspectul plăcut și îngrijit al claselor oglindește viața comună de bună înțelegere. In fiecare clasă există o gazetă de perete scrisă în limba română și alta scrisă în limba maghiară. Deasemeni, lozin­cile sunt scrise în amândouă lim­bile. Elevii ambelor secții sunt împreu­nă la sălile de meditație, în in­ternat, la masă. Ei se întâlnesc în orele de muncă voluntară pentru a­­menajarea terenului de sport sau la diverse competiții sportive. De ase­meni, există o strânsă colaborare în cadrul U.T.M.-ului. Festivalurile șco­lare se pregătesc și ele în comun. In cancelaria profesorilor se ob­servă aceeași atmosferă tovărășea­scă de conlucrare. Profesorii dela cele două secții discută și lămu­resc împreună problemele de ordin didactic. Munca frumoasă și rodnică în a­ceasta școală ne dovedește că s'a creat o mentalitate nouă, o menta­litate sănătoasă, căreia i se dato­­rește munca productivă pentru con­struirea socialismului la noi în țară. Prof. M. CHIVULESCU Corespondent fost înscriși 2849 de neștiutori de carte. Pentru ca munca să meargă cât mai bine și pen­tru a cuprinde pe toți analfa­beții, s’au fixat centrele de alfabetizare, împărțindu-se o­­rașul în 16 circumscripții șco­lare. Centrele cuprind 43 de școli, 22 sindicate, 5 unități militare și 13 la domiciliu. Sunt anga­jați în muncă 230 de învăță­tori și 461 profesori. In pre­zent, se găsesc 1n întreceri individuale, în cadrul muncii de alfabetizare, învățătorii și profesorii din trei grupe sin­dicale, iar 19 grupe au reușit să se angajeze in întreceri co­lective. Pentru îmbunătățirea frec­venței, Sindicatul Salariaților din învățământ solicită un concurs mai larg din partea Comitetelor de întreprinderi din oraș. In cursul­ acestei luni, sin­dicatul a organizat un mati­neu literar și artistic, la care s’au adunat 60.000 lei, cu care se vor­­cumpăra manuale rechizite pentru cursiști. în­și­trucât unii neștiutori de carte, mai in vârstă, au vederea mai slabă, sindicatul a luat mă­suri pentru procurarea oche­larilor necesari. Invingându-se toate greută­țile, cursurile de alfabetizare vor da anul acesta rezultate mult mai bune, dacă învăță­torii și profesorii vor reuși să stimuleze pe cursiști, să desvolte dragostea de învăță­te­tură. ȘTEFAN CUCIUREANU corespondent sindical ' La Slatina s’a deschis o școală de cadre sindicale P­entru a forma cadre sin­dicale cât mai multe și cât mai bine pregătite, Sindicatul Salariaților învăță­mântului din județul Olt deschis, în cursul lunii Decem­a­brie, o școală de cadre sindi­cale, care funcționează în­­tr’una din sălile școlii elemen­tare Nr. 2—3 băeți. Cei 84 cursiști au fost recru­tați dintre elementele cele mai active și înaintate ale grupe­lor sindicale respective. La deschiderea cursurilor, tovarășul I. Dogaru, președin­tele Sindicatului, a subliniat restul acestei școli în actuala perioadă. Programul cursurilor cuprin­­de 18 prelegeri, care se țin în fiecare Marți, la orele 17. Vi­­nerea, la aceeași oră, au loc seminariile în care cursiștii își adâncesc și își complectează cunoștințele, cu ajutorul lec­torilor la care au fost repar­­tizați. In toate seminariile se ob­servă o participare intensă la discuții. Cursiștii își însu­șesc materialul cu multă con­știinciozitate și se silesc să consulte cât mai multă biblio­grafie: înainte de intrarea lectorului în sală, într-o at­mosferă tovărășească și de entuziasm general, cursiștii repetă conținutul conferinței, iar cei mai ridicați comu­nică cunoștințele lor cu mul­tă bunăvoință. Răspunsurile juste și felul cum se adâncesc problemele, în cadrul acestor seminarii, dovedesc noua atitudine a sa­lariaților noștri și, totodată, dorința lor de a se pregăti cât mai temeinic, pentru putea să-și ducă la îndeplinire­a sarcinile sindicale. M. GAINA Corespondent sindical Colaborarea româno-imagh­iară la Școala Medie Metalurgică din Brașov Au reînceput cursurile în institu­țiile gradele de învățământ de toate I La Râmnicu’Vâlcea s’a înființat o cantină pentru salariații din învățământ n cadrul angajamentelor luate de Sindicatul Salariaților în­vățământului din județul Vâl­cea, a­ luat ființă, în cursul lunii trecute, o cantină care funcțio­nează In localul Liceului Teoretic de Băeți. Cu toate dificultățile întâmpi­nate în faza de organizare, iau astăzi masa la această cantină cincizeci de salariați, care sunt mulțumiți că au o masă bună pen­tru un preț modest. Comitetul de organizare și con­ducere al cantinei este conti­nuu ajutat de comitetul sindica­tului. N. CONSTANTINESCU Corespondent Cultura fizica în școală entru a putea îndeplini sarcinile trasate de Bi­roul Politic al Comite­tului Central al P. M. R­, prin Rezoluția asupra problemei culturii fizice și a sportului, este nevoie de o bună orga­nizare a predării culturii liri­ce în școală. Așa cum arată Rezoluția, cultura fizică și sportul nu au ținut pas cu marile rea­lizări din țara noastră. Rămâ­nerea in urmă în acest dome­niu se datorește lipsei de sprijin și minimalizării im­portanței culturii fizice, cauze pe care Rezoluția le consideră ca fiind generale. La unele școli, mai stăruie încă mentalitatea conform că­reia cultura fizică este o dex­teritate ; mai sunt încă direc­tori pentru care asigurarea condițiilor materiale este ultimă preocupare; unele Sec­o­ții de învățământ socotesc încă și acum că oricine este capabil să predea educația fizică în școală; destui profe­sori nu au o atitudine justă față de această muncă. Comitetul pentru cultură fi­zică și sport a organizat în vara aceasta cursuri de ridi­care a nivelului profesional pentru profesorii de cultură fizică. Comitetele județene au trimis tuturor profesorilor, care nu au trecut prin acest curs, directive privitoare la felul cum trebue organizată cultura fizică în școală și la noua metodă ce urmează a fi folo­sită. Cultura fizică în școală tre­bue organizată după un plan bine stabilit. Întreaga organi­zare a vieții școlare, a învă­țământului și a odihnei școla­rilor, trebue să fie legată de problemele culturii fizice. In afară de educația fizică pro­gramată în orele de curs, cul­tura fizică trebue organizată și pentru timpul liber al șco­larilor. Organizațiile de tine­ret au un rol hotăritor în a­­ceastă privință. Este necesar să­ existe o strânsă colabo­rare între profesorul de edu­cație fizică, ceilalți profesori și organizațiile de tineret. De asemeni, directorul școlii are un rol important în îndruma­rea culturii fizice în școală. El trebue să supravegheze înde­plinirea planului de lucru, să se îngrijească de procurarea materialului sportiv și a ce­lorlalte mijloace materiale, împreună cu profesorul de educație fizică, directorul tre­bue, să supravegheze și să combată tendințele nesănă­toase ale școlarilor de a ne­glija învățătura, aplicând lo­zinca : „primii la sport, pri­mii la învățătură De ase­meni, trebue combătută timi­ditatea și lipsa unor copii, care se de­curaj­a cred in­capabili de a practica sportul. Un exemplu de colaborare în muncă între profesorul de educație fizică, colectivul pe­dagogic al școlii, medici șco­lari și părinți este acel de la Liceul nr. 4 de jirdefi din Ca­pitală, unde în prezența pă­rinților medicul școlar a ți­nut o scurtă conferință privi­toare la importanța gimnasti­cei medicale. Conferința a fost însoțită de proecții care ară­tau devierea coloanei verte­brale, și urmată de explicări ale profesorului de educa­ție fizică. După conferință, profesorul de educație fi­zică, cu ajutorul surorilor sanitare, a­ făcut un scurt program de gimnastică cu grupe de copii. Au urmat apoi discuții, la care părinții co­piilor au participat cu un deosebit interes. Multe exemple bune de fe­lul acesta se pot da. Nenu­mărate terenuri sportive au fost amenajate, din inițiativa organizațiilor de tineret, prin muncă voluntară. La foarte multe școli, mamele, adunate în dări, au confecționat cos­tume de gimnastică. Sunt în­ceputuri bune, care trebuesc urmate. Pentru o bună pregătire a elevilor în domeniul culturii fizice, profesorul de educație fizică va trebui să împartă materialul prevăzut pentru un an întreg în așa fel, încât să nu încarce prea mult o pe­rioadă de timp in dauna altei perioade. El trebuia, dease­meni, să aibă in vedere con­dițiile în care se desfășoară activitatea în școală, să trea­că treptat dela exerciții u­­șoare la exerciții mai grele, dela exerciții simple la exer­ciții mai complicate, și să in­troducă în program jocuri care contribue la formarea ca­racterului școlarilor-Munca in colectivul școlar va fi planificată pe anotim­puri, sau ținând seama de ter­­menul pregătit până la care trebue un concurs. Organizând și planificând munca noastră, vom reuși face din cultura fizică și din a sport factori care să contribue activ la sănătatea poporului nostru și un important mijloc de educație comunistă. Sofia Dănescu P \ J

Next