Gazeta Învățământului, 1951 (Anul 3, nr. 92-143)

1951-01-05 / nr. 92

T Si asigurăm îndeplin­irea Planului la fiecare etapă Oamenii muncii din Repu­blica noastră Populară, având în față realizările celor două Planuri anuale de Stat, pășesc plini de încredere și de avânt spre îndeplinirea primului nos­tru Plan Cincinal. Zi de zi a­­par în ziare noi depășiri de norme, noi metode de înlătu­rare a lipsurilor, noi dovezi de hotărîre de a spori eforturile pentru construirea socialismu­lui la noi în țară, pentru întă­rirea luptei pentru pace. Pretu­tindeni, în uzine, în fabrici, în gospodăriile agricole colective și de stat și pe marile șantiere răsună puternic bucuria celor ce vor — în ciuda imperialiști­lor criminali ,­spioși de sânge și de sălbatică­­ exploatare — să dea viață rodnică Cincinalului și mărețului Plan de electrifi­care a țării. Urmând exemplul lor, învăța­­­­torii și profesorii își îmbunătă­țesc metodele de muncă și cau­tă să sprijine prin forme di­n ce în ce mai organizate ridi­carea nivelului la învățătură al elevilor și educarea acestora în spirit comunist. Insă îndeplini­rea cu succes a primului nostru Plan Cincinal necesită o adân­că cunoaștere atât a sarcinilor generale ce revin învățământu­lui, cât și a sarcinilor imediate ce trebuesc realizate în primele etape de muncă. Cadrele didac­tice trebue să fie adânc pă­trunse de faptul că îndeplinirea Planului Cincinal este strâns legată de îndeplinirea fiecărui plan anual, de îndeplinirea pla­nului fiecărei etape. De aceea, pentru a porni cu­­ succes la realizarea mărețelor obiective ale Cincinalului, tre­bue să organizăm o muncă te­meinică pentru înfăptuirea sar­­cinilor ce­ revin învățământului în această etapă a anului șio­cele mai importante pro­bleme de care trebue să se o­­cupe învățătorii și profesorii în această etapă sunt: adâncirea­­ muncii de alfabetizare, asigura­rea unei frecvențe regulate atât la cursurile de alfabetizare, cât și în școlile de toate gradele, îmbunătățirea procesului de în­vățământ și­­ asigurarea bazei­ materiale a acestuia. Desvoltarea economică a ță­­­­rii și mărețele construcții pre­văzute în Planul Cincinal și în Planul de electrificare necesită din ce în ce mai multe cadre.­­ calificate, muncitori capabili să-și însușească știința și teh­nica cea mai înaintată, care să învețe zi­ de zi din glorioasa experiență a muncitorilor sovie­tici și care să participe în mod conștient la construirea socia­lismului în Patria noastră. Pentru a se recruta astfel de cadre din rândurile masselor care au fost ținute de către re­gimurile burghezo-m­oșierești în întunericul neștiin­ței de carte, învățătorii și profesorii trebue să acorde o deosebită impor­tantă muncii de alfabetizare. In cele două luni și jumă­tate care mai sunt până la ter­minarea cursurilor de alfabe­tizare, toată grija trebue să se îndrepte asupra asigurării frec­ventei regulate și pregătirii te­meinice a lecțiilor, pentru ca ne­știința de carte să fie lichidată în mod real în țara noastră. Vom reuși să dăm țării numă­rul de alfabetizați prevăzuți în planul pe 1951 numai asigu­rând o frecvență regulată la cursuri. Sunt mulți învățători și pro­fesori, precum și tovarăși din afara învățământului, care muncesc cu devotament la cen­trele de alfabetizare, dar care n’au reușit totuși să obțină o frecventă bună pentru că duc singuri munca aceasta, fără sprijinul Sfaturilor Populare și al­­ celorlalte, organizații de massă. In general, se fac șe­dințe de colaborare în care se cere sprijinul acestora în munca­­ de alfabetizare, fără să li se arate concret în ce direcție este nevoe de ajutorul lor organizat, învățătorii și profesorii trebue să ceară sprijinul acestora a­­tât în ceea ce privește munca de lămurire ce trebue dusă în rân­durile analfabeților pentru a le arăta importanța frecvenței re­gulate, cât și în asigurarea ba­­­­zei materiale, a combustibilului mai ales. Atât Sfaturile Popu­lare, cât și celelalte organiza­ții de masfă pot organiza e­­chipe care să viziteze analfa­beții la domiciliu, lămurindu-i că însușirea temeinică și siste­matică a cunoștințelor se ob­ține numai printr-o frecventare regulată a cursurilor de alfabe­tizare. învățătorii și profesorii reuși să atragă analfabeții vor la cursuri și să-i antreneze la o muncă rodnică și susținută, fo­losind forme cât mai variate: întâlniri cu deputați, cu frun­tași în producție recrutați din­tre cei alfabetizați în anii tre­cuți, popularizarea fruntașilor de la cursurile de alfabetizare, caricaturi care să satirizeze pe cei ce lipsesc de la cursuri, ar­ticole expuse la gazetele de pe­­rete și chiar chemarea celor în­dărătnici în fața Sfatului Popu­lar. Până în prezent, atât cadrele care predau la cursurile de al­fabetizare, cât și secțiunile de învățământ nu au găsit formele juste de colaborare rodnică cu Sfaturile Populare și cu orga­nizațiile­ de­ massă. Pentru îm­bunătățirea imediată a frecven­tei și a muncii de alfabetizare în genere, învățătorii, profesorii și ceilalți tovarăși din afara în­vățământului, antrenați în a­­ceastă muncă, trebue să sesizeze continuu organizațiilor de par­tid lipsurile și greutățile pe care le întâmpină și să solicite un sprijin susținut pentru înlă­turarea lor. • Strâns legată de aceeaș pro­blemă a îndeplinirii Planului este și problema frecvenței re­gulate la școlile elementare și medii, precum și în instituțiile de învățământ superior, învă­țătorii și profesorii din toate gradele de învățământ cunosc marea importanță a frecvenței regulate pentru ridicarea nive­lului la învățătură al elevilor și studenților, pentru însușirea temeinică a cunoștințelor și în­chegarea lor într'un tot bine sistematizat, pentru desvoltarea priceperilor și a deprinderilor de a folosi în practică aceste cunoștințe. Este necesar, deci, ca această frecvență regulată să fie asigu­rată consecvent; învățătorii, și diriginții claselor trebue să aibă întotdeauna o evidență exactă a elevilor din clasele lor și o cunoaștere precisă a cauzelor tuturor absentelor. In acest scop, ei trebue să urmărească, în colaborare cu organizația U. T. M. și de pionieri cau­zele fiecărei absente în parte și, totodată să ducă o intensă muncă de lămurire în rândurile părinților pentru ca aceștia să nu mai sustragă pe elevi de la școală pentru diferite treburi, sau pur si simplu să fie indi­ferenți fată de absentele nemo­tivate ale copiilor lor. Cadrele didactice trebue să ceară spri­jinul sindicatelor din care fac parte acești părinți, pentru a-i lămuri să-și trimită regulat, copiii la școală, pentru ca ei înșiși să se alarmeze de fiecare absentă și să ia măsurile de îndreptare. Frecvența regulată trebue să devină unul din obiec­tele principale ale fiecărei gru­pe sindicale studențești, care are datoria că sprijine­ cu per­severență asigurarea acestei frecvențe atât la cursuri, cât și la seminarii. Realizarea unei frecvențe re­gulate la școlile elementare și medii, precum și în institutele de învățământ superior, depin­de, de asemenea de asigurarea unor condiții materiale favora­bile pentru învățătură. O deo­sebită grij­ă trebue să se acorde în primul rând aprovizionării (Continuare în pag. 3-a, col. 1­ 2-3) iar. Cs Pentru buna desfășurare a muncii de alfabetizare REALIZĂRI IN RAIONUL HUȘI Recensământul neștiutorilor de carte din raionul Huși a a­­ratat că mai sunt încât în raio­­nul nostru, 4895 analfabeți. Pentru lichidarea acestei situa­ții, piedică în calea construirii socialismului în tara Secțiunea raională de noastră, învăță­mânt a hotărît ca toți neștiu­torii de carte să fie alfabetizați în cursul anului școlar 1950— 1951. Sub permanentă îndrumare a Comitetului d­e Partid raio­nal, cu sprijinul Sfaturilor Populare și al organizațiilor de massă, s-au intensificat toate acțiunile menite a duce la asi­gurarea unei bune frecvențe și la crearea unor cât mai bune condiții de învățătură pentru neștiutorii de carte. In acest scop, Sindicatul Sa­lariaților din învățământ, Sin­dicatul Salariaților din Sfatu­rile Populare și Sindicatul Sa­lariaților Agricoli din raionul Huși au pus la dispoziția Sec­țiunii de învățământ manuale și caiete în valoare de peste 15.000 lei, iar Sfatul Popular raional a dat 150 caiete și 150 creioane care au și fost îm­părțite. Muncă de lămurire a fost dusă sub îndrumarea organiza­țiilor de partid și cu sprijinul tuturor organizațiilor de massă, de către învățători și profesori, care au mers din casă in casă. Rezultatele muncii s'au și văzut în multe sate. Astfel, la școala din Pălinești, din cei 16 analfabeți înscriși în anul I, frecventează regulat toți 16, iar în anul II sunt 15 înscriși și 15 frecvenți. Deasemeni, școlile de alfabetizare de la Bunești, Arsura, Crețeștii de Sus, Gu­­gești, Averești, Boțești și al­tele, au o frecvență de 90—98 la sută. Nu tot astfel stau unele școli ca cele din comunele Cârli­­gați, Vetrișoara sau Gorban, unde frecventa este încă slabă, învățătorii și profesorii din aceste sate trebue să sesizeze permanent Sfaturilor Populare greutățile concrete pe care le întâmpină în activitatea lor, să ceară sprijinul organizațiilor de massă și să intensifice munca de lămurire în rândurile neș­tiutorilor de carte, pentru a-și îndeplini cu adevărat măreața sarcină ce le revine. MAI MULTA ATENȚIE FRECVENȚEI IN RAIONUL NEGREȘTI, REGIUNEA IAȘI Atât din rapoartele lunare ale directorilor, cât și din controlul efectuat de către Secțiunea de în­vățământ, reiese că la cursurile de alfabetizare din raionul Ne­grești frecvența nu este mulțumi­toare. Care sunt cauzele acestei situații ? S’a constatat că nu toate ca­drele didactice au înțeles impor­­­tanța unei strânse colaborări cu organizațiile de ma­­să pentru buna reușită a acestei munci. S’a subapreciat sprijinul pe care pot să-l dea Sfaturile Populare și că­minele culturale. O altă lipsă serioasă, care a con­tribuit la scăderea frecvenței, este faptul că mulți directori de școli nu au acordat importanța cuve­nită asigurării centrelor de alfa­betizare, cu combustibilul necesar încălzitului și luminatului. Ei nu au solicitat cu perseverență spri­jinul Sfaturilor Populare în acea­­­stă privință. De asemeni, numărul insuficient de cadre didactice și de instructori din afara învățământului față de­­ numărul mare de neștiutori de carte, la unele școli, a făcut ca frecvența să fie slabă deoarece nu au putut fi cuprinși toți anal­fabeții în școli. Sunt cazuri când, în fojț satul nu există decât un sirgur învă­țător care trebue să predea la peste 100 de analfabeți. Totuși, acolo unde a existat co­laborare, bună înțelegere și spirit de răspundere din partea învăță­torilor și profesorilor, greutățile au fost înlăturate, iar frecvența a crescut simțitor. Singurari-Mironeasia Școli ca Hue, și Sofro­­nești-Todirești au rezolvat în parte problema cadrelor necesare în a­­ceastă muncă. Cu sprijinul orga­nizațiilor de massă și al cămine­lor culturale, satele au fost îm­părțite în sectoare, iar în fiecare sector s’a fixat câte un îndru­mător din organizația de massă.­ Sunt însă școli unde cadrele di­dactice n’au înțeles, încă, impor­tanța muncii de alfabetizare. Ele n’au colaborat cu organizațiile de massă, și n’au cerut sprijiniri că­minelor culturale. Așa au lucrat cadrele didactice de la școlile Mă­­dârjac, Degâța și Rafaila unde frecvența la cursurile de alfabeti­zare lasă foarte mult de dorit. Gazetele de perete ale școlilor și căminelor culturale nu conțin articole referitoare la munca de alfabetizare prin care să mobili­zeze întreaga massă a oamenilor muncii la lichidarea analfabetiz­­mului. Pentru a îm­bu­nătăți fr­ecvența la coșurile de alfabetizare, ea,a drete didactice din raionul nostru ar trebui să lichideze aceste lip­suri, să asigure o colaborare strân­să cu căminele culturale și organi­zațiile de massă și să ceară ne­contenit sprijinul Sfaturilor Populare arătâmdu-se concret greutățile pe care le întâmpină, învățătorii și profesorii trebue să se considere mobilizați în a­­ceastă muncă a alfabetizării, care a devenit o datorie de onoare în lupta pentru construirea socialis­­mului. Sfaturile Populare vor trebui să sprijine această măreață acțiune asigurând școlilor combustibilul și petrolul atât de necesar acum în timp de iarnă. Secțiunea de învățământ va tre­bui să intensifice controlul pe te­ren, să îndrumeze cadrele didac­tice și să ia măsuri de îndreptare. Indeplnindu-ne cu conștiincio­zitate sarcina ce o avem de a munci pentru lichidarea analfa­betismului, spntem siguri că vom contribui sub îndrumarea Par­tidului la construirea socialis­mului în scumpa noastră Patrie, la întărirea puternicului front al păcii și al democrației. Prof. Petru Bîghiu Școala Elementară Negrești Raionul Negrești-Regiunea Iași, * m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ȘCOALA IN ORAȘELE ȘI SATELE NOASTRE Elevii Școlii Pegre­ î­>®§ice din Cristurau­l Secuesci s'a 5? interm­St cm fruntașii in producție L­a Școala Pedagogică din Cristurul Secuesc a avut­­ loc de c­urând o întâlnire, între evidențiații în producție ai fabricii de unt din localitate și elevi. Fruntașii în producție, cu care au venit și numeroși alți muncitori din fabrică, au fost întâmpinați cu deosebită căldură de elevii școlii, de director și de profesorii diriginți. In cuvântul să­u, directorul școlii a arătat muncitorilor cât de importante, sunt, pentru edu­cația elevilor, exemplele fruntași­lor în producție care, prin mun­că conștiincioasă și neobosită, do­vedesc patriotismul lor înflăcă­rat. Cunoscând sforțările uriașe ale clasei muncitoare pentru con­struirea socialismului, pentru o viață mai bună, elevii vor trage multe învățături pentru mun­ca lor. Apoi, evidențiata în producție, tovarășa Maria Gabor, a povestit cum, prin grija Partidului și a Guvernului Republicii Populare Române, știe acum să scrie și să citească. O mare parte din timpul liber îl întrebuințează citind zia­­re, broșuri, cărți de literatură. Din ele ea caută să cunoască lupta și eroismul clasei munci­toare, pentru a munci și ea cu rezultate cât mai bune, pentru fericirea poporului muncitor. Ex­plicând elevilor cum a reușit să fie printre fruntașii în produc­ție, ea a arătat că, lucrând la pasteurieare, a muncit cu cea mai mare atenție, având grijă să nu se piardă nicio picătură de smântână. Au vorbit apoi și alți muncitori. Cuvintele lor au pătruns adânc în inima elenilor. Din­treg cijiști a crescut nebănuit de mult do­­rința lor de a le urma exemplul. Ei au înțeles ce înseamnă munca cinstită, devotată. Ascultând mo­dul simplu, cald și apropiat­­­ , care le-au vorbit evidențiații din producție, elevii au a­vut cea mai frumoasă pildă de respect pen­tru bunul poporului, de spirit de economie. Sub îndemnul acestor exemple, elevii și-au luat angajamentul să învețe cât m­a bine, să dea in claisă răspunsuri cât mai bune, reducând cu fiecare zi numărul răspunsurilor slabe, și, într’adevăr, in silele care au urmat, numărul notelor mari a crescut mult. Elevii au devenit mai disciplinați, mai harnici. Urmând exemplul muncitorilor, elevii Școlii Pedagogice din Cristurul Secuesc muncesc acum cu râvnă sporită, pregătindu-se pentru viitoarea lor aotitate pe­dagogică. Prof. F«i4caș Margareta corespondent Elevii Școlii medii tehnice metalurgice Nr. £ din Capitală într-o oră de lecție practică în ateliere. k Școala contribue la lupta pentru pace Pentru îndeplinirea și depăși­rea mărețului nostru Plan Cinci­nal, toate forțele oamenilor mun­cii din Republica noastră trebue să se unească între un efort co­mun și fiecare om al muncii să devină un factor activ în opera de construire a socialismului, un vajnic luptător pentru pace. Le­gea pentru Apărarea Păcii care In cadrul fiecărei lecții, în ca­drul fiecărei ore educative, în ca­drul activității extrașcolare, lupta pentru pace constitue una din preocupările de seamă ale cadre­lor noastre didactice. Astfel, profesorul de fizico­­chinice dela Liceul mixt din Tuil­­cea, predând la clasa aIII-a B despre „Elementele radioactive” arată cum, în Uniunea Sovietică, energia atomică este folosită în scoru­ri­­ pașnice, constructive, în timp ce în Statele­­ Unite se fa­brică bombe pentru distrugeri, pentru noi jafuri imperialiste. In școlile medii, la orele de Profesorii dirigenți, conștienți de importanța luptei pentru pace în școli, se străduesc ca, în ca­drul orelor educative, preocupa­rea de căpetenie să fie lupta pentru pace. Ei arrată elevilor care sunt dușmanii păcii și cum pot e" lu­pta pentru ca forțele păcii să fie biruitoare. La Școala Pedagogică Nr. 2 de fete Educarea tinerelor vlăstare in spiritul dragostei pentru pentru Uniunea Sovietică, pace­ care stă în fruntea luptei pentru pace, in spiritul de solidaritate cu po­poarele asuprite se face și prin vizitarea expozițiilor, prin vizio­narea filmelor, prin organizarea unor festivaluri închinate luptei pentru pace a popoarelor, prin o­­glindirea acestei lupte în gazetele de perete, prin panouri, fotomon­­tagii, lozinci, etc. La Școala elementară mixtă din Ploești, în cadrul luptei pen­se a votat de curând, vine, să con­cretizeze dorința tuturor oameni­lor cinstiți din țara noastră de a lupta cu hotărîre împotriva a­­celora care vor din nou să trimi­tă la moarte milioane de tineri. Școlii noastre îi revine însem­natul rol de a educa tineretul in spiritul luptei pentru pace, de a trezi în sufletul fiecărui elev limbă română, profesorii prezintă elevilor operele progresiste ale scriitorilor noștri ca un factor ac­tiv în lupta pentru pace. Profe­sorul de limba română de la Școa­la Pedagogică de băeți din Bu­zău, vorbind elevilor din anul I B despre romanul „Marea Co­cor” de Mihail Sadoveanu, a por­nit de la premierea acestui roman în cadrul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii de la Varșovia. El a arătat elevilor, însemnătatea internațională a acestei opere, însemnătate datorită temei pe care o tratează, întreaga clasă a fost antrenată în discuții, iar din București în cadrul orelor educative s’au discutat umiltoa­­­­rele teme: „Cel de al il-lea Con­gres Mondial al Partizanilor Păcii“, „însemnătatea alegerilor din 3 Decembrie“, etc. Luându-se în­­ discuție Planul de­ electrificare a țării, s’a arătat cum, prin a­­ceastă măreață operă poporul d­e pace, elevii, sub îndrumarea profesorilor, au dat un festival, iar suma realizată a fost depusă la Fondul Mondial pentru apăra­rea păcii; un alt festival a fost dat pentru ajutorarea luptei drep­te a poporului coreean. Și festi­valuri de acestea s'au dat mai în fiecare oraș. S’au vizionat și discutat filme, s’au întocmit al­bume, s’au vizitat expoziții. Organizațiile U.T.J­. și de pionieri au constituit un factor­ activ în această luptă, mândria față de realizările ne­numărate înfăptuite în țara noas­tră și dorința de a apăra aceste bunuri câștigate, de a apăra pro­pria lor viață și fericire. De aceea, cadrele noastre di­dactice se străduesc să împletea­scă organic munca lor de fiecare zi cu lupta pentru pace. profesorul a arătat elevilor în mod sugestiv datoria fiecăruia de a lupta pentru pace. La liceul clasic mixt din Bucu­rești, elevii din toate clasele au redactat lucrări cu următoarele teme : „Luptai pentru pace”, „In­­semnătatea­ celui de al II-­ea Congres Mondiali al Partizanilor Păcii”, „Uniunea Sovietică în fruntea luptei pentru pace”, „E­­roismu­l tineretului sovietic, exem­plu pentru tineretul din R­P­R ", etc. Tot la această școală s’a instituit un concurs literar cu tema „Lupta­ pentru pace”. muncitor din țara noastră face un pas înainte pe drumul con­struirii socialismului, întărind mai mult lagărul păcii. Tot în cadrul orelor educative se duc discuții în jurul filmelor vizionate de elevi, așa cum se face, de exemplu, la Liceul cla­sic mixt din București. Acum, când trecem la realiza­rea primului nostru Plan Cinci­nal, cadrele didactice trebue să întărească și să desăvârșească lupta pentru pace în școlile in care cresc astăzi viitoarele cadre de constructori ai socialismului, pentru a putea păși cu succes pe calea unor realizări de seamă, închinate cauzei scumpe celor care muncesc din lumea întreagă, cauzei păcii­ , înflorește școala în regiunea Argeș Numeroase sunt realizările ob­­ținute în regiunea Argeș de că­­­­­tre oamenii muncii din învăță­mânt. Pe timpul stăpânirii Jiurghezo- moșierești, funcționau în acea­stă regiune un număr foarte re­­dus de grădinițe, așezate în cen­trele orașelor pen­­ru odraslele negustorilor și industriașilor sau în comunele mari, pentru copiii, chiaburilor. Astăzi, datorită gri­jii pe care Partidul și Guvernul o poartă pentru regiunea noas­tră, există 143 de grădinițe în care sunt educați 6275 de copii fii ai clasei muncitoare și ai țără­nimii muncitoare. Numai in vara­­ anului acesta au funcționat tot satele cu gospodării agricole co­lective, cu gospodării agricole de stat sau cu Stațiuni de Mașini și Tractoare 73 de grădinițe se­zoniere cu 2128 de copii. Cele 202 școli elementare de șapte ani din regiunea noastră arată grija Partidului nostru da a da fiilor și fiicelor oamenilor muncii posibilitatea de a învăța, din a deveni constructori activi ai socialismului. Anul acesta mai mult de ju­mătate din elevii absolvenți ai­ clasei a IV-a urmează clasa V-a a școlilor dementare de 7 ani. Ei se pregătesc intens pentru a intra în școlile medii. Pentru buna desfășurare a în­vățământului, în regiunea Argeș funcțion­ează 45 de internate, care cuprind 4887 de elevi bur­sieri. Condi­ți­ile materiale ale școlii au fost simțitor îmbunătățite. Instituțiile de învățământ din regiunea Argeș au fost dotate cu 1300 de bănci, 120 de catedre, 270 de table, 520 de mesuțe și scăunașe, 6530 de hărți și 20.000­ de planșe intuitive. Pe lângă amenajările de școli făcute în fostele conace ale mo­­șierilor, în regiunea Argeș au­ fost construite 35 noi localuri de școală cu 82 de săli de clasă. Ritmul construcții­lor școlare va continua și mai intens în cursul Planului Cincinal. €. Arsene șeful Secțiunii de învățământ­ al regiunii Argeș " La școala elementară din sala­ Hărțărani a luat ființă un internat De curând a luat ființă un in­ternat pe lângă școala elemen­tară din satul Hărțăgani, ra­ionul Deva, regiunea Hunedoa­ra. In acest sat, cu case risi­pite pe o rază de 7-8 km., de-a­­lungul a patru văi, internatul este un prețios ajutor dat copiilor care-și pierdeau timpul necesar pregătirii lecțiilor cu drumul până la școală și înapoi. Părinții copii­lor, mineri și țărani muncitori, au primit cu bucurie știrea că au fost acordate un număr de 18 burse copiilor merituoși, burse cu ajutorul cărora s-a putut deschide noul internat. Părinții au amena­jat cu mijloace proprii încăpe­rile internatului. Astăzi, în internatul din Hâr­­țăgani sunt hrăniți și adăpostiți 20 de copii de mineri și țărani muncitori. P. Meiiile corespondent Lupta pentru pace, o preocupare principală Orele educative, prilej de a pregăti elevii în spiritul luptei pentru pace Lupta pentru pace în școli îmbracă forme și metode variate Pentru viata și libertatea 1­9 Ii­ Luiz Carlos Prestes Numele lui Luiz Carlos Prestes, neînfricat luptător pentru pace, pentru libertatea și independența poporului brazilian, este cunoscut întregii omeniri muncitoare. Guvernul brazilian, format din slugi plecate ale imperialismului american, duce o politică de to­tală aservire a țării stăpânilor din Wall-Street. Din ordinul acestora, guvernul slugă întreprinde o a­­prigă luptă de exterminare a co­­mun­iștilor și a luptătorilor pentru apărarea păcii. Mandatul de arestare lansat de guvernul brazilian împotriva lui Luiz Carlos Prestes a stârnit in­dignarea tuturor oamenilor cin­stiți din lumea întreagă. In țara noastră oamenii muncii vorbesc cu multă dragoste de Luiz Carlos Prestes, supranumit de poporul brazilian „Cavalierul speranței“. Ei povestesc despre viața marelui luptător care, de 25 de ani, este în avantgarda luptei poporului brazilian, despre lup­tele lui ca tânăr căpitan în răs­coala din 1924 a garnizoanei din San Paolo contra guvernului fe­deral, de vitejia sa în „Marșul cel mare“ în care, străbătând în­treaga Brazilie, a cunoscut pe acei ce muncesc, viața lor, traiul lor de mizerie și exploatare, ceea ce l-a întărit și mai mu­lt în lupta sa contra imperialismu­lui. Oamenii muncii din țara noa­stră știu că Luiz Carlos Prestes conduce lupta în ilegalitate îm­potriva imperia­­iștilor ațâțateți la noi războaie și mobilizează mun­citorimea braziliană la lupta pen­tru apărarea păcii și pentru strânsă prietenie cu Uniunea So­o­vietică, împotriva urmăririi tovarășului Luiz Carlos Prestes se ridică azi glasurile luptătorilor pentru pace din întreaga lume. Sutele de milioane de semna­tari ai Apelului de la Stockholm cer încetarea urmăririi lui Pres­tes de către guvernul trădător al lui Dutra. Poporul muncitor din Republica Populară Română, popor care fost supus exploatării nemiloase a a burghezo-mo­șierimii, ținut în întuneric și mizerie, care a cu­noscut din plin fascismul în anii de tristă amintire a regimului antonescian, se solidarizează as­tăzi cu lupta poporului brazilian, al cărui conducător, Luiz Carlos Presto, este urmărit de guvernul fascizat al lui Dutra, învățătorii și profesorii din șco­lile de toate gradele, personalul administrativ și de serviciu din școlile noastre, organizați în sin­dicate, care luptă zi de zi alături de toți oamenii muncii din Pa­tria noastră pentru apărarea păcii și pentru construirea socialismu­lui prin îndeplinirea Planului Cincinali, cer încetarea imediată a urmăririi lui Prestes, neînfri­catul luptător pentru pace, liber­tate și progres. Mihail Manu Președintele Uniunii Sindicatelor și Salariaților din Invățământ , Consfătuirea pe cu studenții fruntași în Marți după amiază a avut loc la București în localul școlii de cadre „Filimon Sârbu“ a C. C. al U.T.M., deschiderea primei con­sfătuiri pe țară a secretarilor organizațiilor U.T.M. din învăță­mântul superior și­­ a studenților fruntași în învățătură. Consfătui­rea a fost convocată de C. C. al U. T. M. cu scopul de a exa­mina activitatea Uniunii Tinere­tului Muncitor în direcția îmbu­nătățirii pregătirii profesionale și științifice a studenților și a des­­voltării disciplinei lor în învăță­tură. La consfătuire au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai C.C. al U.T.M., academi­cieni, profesori universitari, con­ferențiari, asistenți, secretari ai Comitetelor regionale U. T. M., secretari ai organizațiilor U.T.M. din institutele de învățământ su­perior și numeroși studenți frun­tași în învățătură. La masa prezidiului au luat loc tov. prof. univ. Leonte Răutu, Gh. Florescu, Paul Cornea, acad. Mi­hail Roller, acad. Constantin Bal­­muș, acad. dr. N. Gh. Lupu, Ion Gheorghe și Gh. Gheorghiu. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, se­cretar al C.C. al U.T.M., care după ce a arătat scopul consfă­tuirii, a subliniat că în actualele împrejurări când poporul nostru muncitor, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, a pornit la îndeplinirea mărețului Plan Cincinal și a Planului de electrificare a țării, cucerirea ce­tății științei devine problema principală a tineretului. D­atorită grijii părintești a Par­tidului și Guvernului, tineretul se bucură în Republica Populară Română de o viață tot mai bo­gată și frumoasă, a spus tov. Paul Cornea. Pentru tineretul muncitor din țara noastră trebuie să fie un prilej de nestăvilită mândrie fap­tul că e chemat să-și dea aportul la înfăptuirea socialismului. Dar, pentru ca tinerelul să-și îndeplinească marile sarcini ce i le-a încredințat Partidul, el tre­bue să urmeze gloriosul exemplu al comsomoliștilor și tinerilor so­vietici care luptă pentru consoli­darea și prosperarea puterii so­vietice. Tineretul nostru trebue să dea un asalt cât mai însufle­țit și mai bine organizat pentru stăpânirea științei și tehnicii, pentru dobândirea înaltei culturi și a unei desăvârșite calificări profesionale. Tov. Voicu Alexandru, șeful secției­ învățământului superior a Organizației de București Uniunii Tineretului Muncitor, a a desvolitat apoi raportul asupra ac­tivității U.T.M.-iub­ii în domeniul­ îmbunătățirii pregătirii profe­sionale și științifice a studen­ților, subliniind că această consfă­tuire este încă o expresie a grijii și importanței deosebite pe care Partidul Muncitoresc Român și Uniunea Tineretului Muncitor o acordă învățământului superior. Arătând că Uniunea Tineretu­lui Muncitor consideră drept o da­torie și totodată o mare cinste pentru un student ce a fi frun­taș în învățătură și drept o sus­tragere de la îndatorire și o rușine de a fi codaș, de a ne­glija învățătura, vorbitorul a sub o țară învățătură liniar că organizațiile U.T.M. trebue să introducă o mentalitate de respect și prețuire pentru cei mai buni studenți în învățătură, să stimuleze pe toți studenții și mai ales pe utemiști, către­­ suc­cese în munca profesională. Intre altele, vorbitorul a arătat că Ministerul învățământului Pu­blic, după trei luni de la începe­rea anului universitar, nu a ela­borat încă regulamentul de func­ționare a căminelor, ceea ce pri­­cinuește greutăți în privința în­chegării unei vieți de cămin bine organizate, care să asigure cele mai bune condiții de studiu. Vorbitorul a făcut apoi o ana­liză autocritică a activității des­fășurate de organizația de Bucu­rești U. T. M. pe tărâmul muncii cu studenții." Tovarășul Voicu Alexandru a subliniat că succesele obținute se datoresc, în primul rând,­ spri­jinului și îndrumărilor perma­nente primite din partea Organi­zației de București a P. M. R. și aplicării sarcinilor trasate de C.C. al U.T.M. A luat apoi cuvântul tov. Fio­­rica Mezincescu ministru adjunct al Ministerului învățământului Public, care a făcut o largă ex­punere asupra problemelor ce stau în fața Ministerului în cursul anului 1951, în ce privește învățământul superior. Tov. Fiorica Mezincescu a ex­pus acțiunea pe care o duce Mi­nisterul pentru îndeplinirea sar­cinii de brită pe care i-au pus-o Partidul și Guvernul, aceea de a făuri o armată de cadre noi de (Continuare în pag. 3-a, col. 6-7-8}

Next