Gazeta Învățământului, 1956 (Anul 8, nr. 352-403)

1956-01-06 / nr. 352

Proletari din toate țarile, aniți-vă I Organ al Ministerului învățămâ­ntului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint Fi sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, înainte spre noi victorii! Poporul nostru muncitor, strîns uiit jurul Partidului Muncitoresc Romîn, pășit în anul 1956 — primul an al lui de al doilea plan cincinal de dez­bare a economiei noastre naționale cu bucurie și încredere, hotărît să țină noi și însemnate succese pe drumul continuei înfloriri a patriei. Hotărîrile istorice adoptate de Con­­­esul al II-lea al Partidului Munci­­tesc Român, Raportul de activitate a C.C. al P.M.R. prezentat la Congres e tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, Di­­ctivele Congresului cu privire la cel e al doilea plan cincinal de dezvoltare economiei naționale pe anii 1956— 960 înfățișează tabloul marilor reali­ții obținute de poporul nostru, sub inducerea partidului, oglindesc ma­rle prefaceri înnoitoare care au avut loc în țara noastră și arată sarcinile e viitor și perspectivele luminoase de regres și bună­stare spre care se în­­reaptă poporul nostru. Cu bucurie și cu îndreptățită mîn­­ire patriotică poporul nostru constată ă, sub conducerea partidului, a obținut­­ anii primului plan cincinal succese otărîtoare în construirea bazei econo­­ice a socialismului. Astăzi sectorul­ocialist reprezintă în industrie aproa­­pe 100%, în transporturi peste 90%î­n sistemul bancaro-financiar și de a­­sgurări 100%, în comerțul exterior 100%, în comerțul interior peste 80%, iar în agricultură se dezvoltă mereu. Marile succese obținute de poporul nostru pe drumul socialismului sunt rodul muncii entuziaste a clasei mun­citoare, țărănimii muncitoare și inte­lectualității, sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Român. Aceste succese sunt indisolubil legate de ajutorul fră­țesc primit din partea Uniunii Sovie­tice și de colaborarea tovărășească cu celelalte țări ale lagărului socialist. Datorită politicii juste a partidului industria noastră socialistă este astăzi o temelie puternică a dezvoltării și me­canizării întregii economii naționale. Ea înregistrează an de an noi succese. Pe baza proporțiilor fundamentale sta­bilite de C.C. al P.M.R., în anii pute­rii populare s-a schimbat radical struc­tura industriei. Producția industriei mijloacelor de producție a crescut de cca 3,9 ori față de 1948, iar producția obiectelor de consum­ de 2,9 ori. Suc­cese remarcabile au fost dobîndite în electrificarea țării. In timp de 5 ani au intrat în funcțiune 20 de centrale electrice noi, puterea disponibilă a fost dublată, realizîndu-se și pasul înainte al electrificării față de cele­lalte ramuri ale industriei, stabilit de plenara din octombrie 1950 care a dez­bătut și a aprobat planul de electrifi­care. Ca urmare a dezvoltării cu precădere a industriei grele s-au obținut succese însemnate și în producția bunurilor de consum. Față de nivelul anului 1938 am ajuns la o producție textilă de 282%, uleiuri comestibile 270%, pre­parate și conserve de carne 461%. Avînd drept sprijin baza tehnico-in­­dustrială a agriculturii și sectorul so­cialist, țărănimea muncitoare a obținut succese importante. Ea a făurit 6325 de gospodării colective și întovărășiri. In primul cincinal producția agricolă a depășit în ansamblu nivelul anului 1938 — considerat drept cel mai bun an agricol din vechea Romînie — în­­trecînd cu peste 3 milioane tone pre­vederile cincinalului la cereale panifi­cabile și porumb la un loc. Succesele obținute în toate ramurile economiei naționale au avut drept ur­mare o importantă sporire a venitului național și o îmbunătățire a nivelului de trai material și cultural al oameni­lor muncii de la orașe și sate. Venitul național a crescut două ori și jumătate în 1955 de peste față de 1948. Spre deosebire de trecut, venitul na­țional creat de poporul muncitor ser­vește astăzi la dezvoltarea economiei și culturii socialiste. In perioada 1951—1955 s-au cheltuit­entru cultură și învățămînt 12,5 mi­­iarde lei, iar pentru sănătatea oameni­lor muncii 5,5 miliarde. In anul 1955 statul a cheltuit pentru acțiunile so­cial culturale de cîteva ori mai mult decît în 1938, iar în perioada 1948—­­1955 s-au cheltuit 32,6 miliarde de lei pentru învățămînt și burse, asistență medicală, pentru odihna oamenilor muncii și a copiilor lor, pentru înflori­rea artei și literaturii. In afară de a­­ceastă sumă, în cursul primului plan cincinal s-au învestit peste 3,5 miliar­de lei pentru asigurarea dezvoltării bazei materiale a culturii, învățămîn­­tului, sănătății și sportului. S-au con­struit școli, institute pentru pregătirea cadrelor superioare și pentru cercetări științifice, teatre, cinematografe, mu­zee, cămine culturale, spitale, dispen­sare și terenuri sportive. Invățămîntul a luat o mare dezvol­tare, transformîndu-se fundamental atît în ce privește organizarea cît și conținutul. Numărul școlilor elemen­tare și medii a crescut, îndeosebi al școlilor de 7 ani în centre muncito­rești și la sate. Mase importante de elevi au fost cuprinse în școli. A cres­cut numărul facultăților și al institu­telor și s-a mărit numărul studenților. Conținutul învățămîntului a fost sim­țitor îmbunătățit: au fost perfecționa­te metodele de predare, s-a îmbunătă­țit compoziția socială a elevilor și s-a creat o nouă atitudine față de studiu. S-a intensificat munca de perfecționare a cadrelor didactice. Au fost create condiții de studiu și pentru oamenii muncii aflați în pro­ducție. S-au înființat școli pentru ti­neretul muncitoresc și sătesc și a luat avînt învățămîntul fără frecvență, care permite oamenilor muncii să facă studii medii și superioare fără să pă­răsească producția. Astăzi, în Republica Populară Romî­­nă sînt asigurate cele mai largi con­diții dezvoltării învățămîntului mino­rităților naționale în limba maternă. In învățămîntul superior a fost or­ganizată cercetarea științifică, care în ultimii ani se dezvoltă cu avînt. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al 11-lea al par­tidului, precum și Directivele cu pri­vire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960 arată perspectivele mărețe ale unor noi și însemnate pro­grese pe calea continuei înfloriri a patriei noastre și făuririi bunei stări a poporului. Sarcina fundamentală a celui de al doilea plan cincinal constă în făurirea economiei socialiste unitare, în care, pe baza dezvoltării continue a indus­triei socialiste, să se realizeze trans­formarea socialistă a agriculturii, în­­cît în 1960 sectorul socialist în agri­cultură să fie preponderent ca supra­față și ca producție marfă. In anii celui de al 11-lea plan cin­cinal, aplicînd cu fermitate politica partidului de dezvoltare cu precădere a industriei grele și în special a acelor ramuri care au o bază de materii pri­me în țară, poporul nostru va repurta noi victorii pe calea industrializării so­cialiste a țării. Producția globală in­dustrială va crește cu 60—65%, din care producția mijloacelor de producție cu 70—75%, iar a bunurilor­­ de con­sum cu 50—55%. In anii celui de al doilea cincinal industria socialistă va cunoaște o ridicare calitativă. In acest sens au o covîrșitoare însemnătate spo­rirea productivității muncii și redu­cerea prețului de cost al producției. Realizarea sarcinilor legate de spori­rea productivității muncii și de redu­cerea prețului de cost sunt parte hotă­­rîtoare a luptei partidului pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai ma­terial și cultural al poporului mun­citor. Un viu interes au stîrnit în rîndul oamenilor muncii însemnatele perspec­tive care se deschid agriculturii noas­tre în anii celui de al doilea plan cin­cinal. Pozițiile însemnate dobîndite pînă în prezent deschid perspectivele înaintării într-un ritm mai accelerat pe drumul făuririi agriculturii so­cialiste. Raportul subliniază că aceasta constituie o necesitate obiectivă a dez­voltării economiei noastre naționale în etapa actuală. Pentru a se ajunge în anul 1960 la o producție de cel puțin 15 milioane tone cereale, din care grîu și secară cel puțin 5,5 milioane tone, iar porumb 8—9 milioane tone are o însemnătate hotărîtoare intensificarea muncii politice și organizatorice pen­tru transformarea socialistă a agricul­turii. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. atrage atenția că tendința unor organe de partid și de stat de a lăsa ca transformarea socialistă a agricul­turii să meargă de la sine este mani­festarea cea mai dăunătoare pe tărîmul construirii bazei economice a socialis­mului. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii are o mare în­semnătate întărirea economico-organi­­zatorică a gospodăriilor agricole co­lective și întovărășirilor existente, li­chidarea atitudinii de desconsiderare a formelor simple de asociere și într-a­­jutorare în muncă a țăranilor munci­tori, precum și răspîndirea experienței înaintate în munca de transformare a agriculturii pe baze socialiste. Rapor­tul C.C. subliniază că față de țăranii muncitori cu gospodării individuale partidul a dus și va duce o politică de continuă sprijinire pentru sporirea pro­ducției pe baza cointeresării lor mate­riale și a ridicării nivelului lor de trai. Scopul politicii de cointeresare mate­rială a țărănimii muncitoare este creș­terea producției agricole-marfă, întări­rea alianței clasei muncitoare cu ță­rănimea muncitoare și stimularea ță­rănimii muncitoare pentru a trece pe drumul agriculturii socialiste pe baza interesului ei material și a liberului ei consimțămînt. Grija pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc străbate ca un fir roșu pre­vederile celui de al doilea plan cinci­nal. In 1960 venitul național va fi cu circa 50% mai mare decît în 1955. Vor continua să crească salariul mediu și veniturile bănești ale muncitorilor, teh­nicienilor și funcționarilor, iar prețu­rile la bunurile de larg consum se vor reduce treptat. Partidul și guvernul vor acorda o grijă deosebită pentru continua dez­voltare și înflorire a culturii, pentru dezvoltarea învățămîntului, ocrotirii sănătății și odihnei oamenilor muncii. Pentru ridicarea continuă a nivelu­lui cultural al poporului se va lărgi în­­vățămîntul de 7 ani, cuprinzîndu-se în acest învățămînt circa 90% din ab­solvenții școlilor elementare și se vor pregăti condițiile pentru trecerea în decursul cincinalului următor la învă­­țămîntul de 7 ani general și obliga­toriu. Se va intensifica munca pentru ridi­carea nivelului științific al învățămîn­tului, acordîndu-se o atenție deosebită studiului științelor fizico-matematice, legînd procesul de învățămînt de viață, de activitatea practică. Se va ridica nivelul învățămîntului pentru pregătirea muncitorilor califi­cați și a personalului mediu tehnic, în special a maiștrilor, întărindu-se pre­gătirea practică a elevilor la locul de muncă , în întreprinderi industriale, agricole, instituții sanitare etc. Pentru îmbunătățirea pregătirii ca­drelor superioare științifice, tehnice și didactice, se va întări activitatea știin­țifică în instituțiile de învățămînt su­perior, legînd-o mai strîns de produc­ție, de cuceririle științei în toate do­meniile. O atenție deosebită se va da însu­șirii de către studenți a tehnicii celei mai avansate, a cunoștințelor practice fundamentale privitoare la organiza­rea procesului de producție, la utilaje și la procesele tehnologice din între­prinderi, printr-o mai temeinică orga­nizare a practicii în producție a stu­denților. Se va continua îmbunătățirea profi­lului instituțiilor de învățămînt supe­rior, pregătindu-se cadrele superioare tehnice cu un orizont larg necesare dezvoltării economiei naționale. In școli și institute de învățămînt superior se vor cuprinde în anul șco­lar 1960—1961 peste 2.700.000 elevi și studenți, adică cu aproape 600.000 mai mult decît în anul școlar 1955—1956. Pentru dezvoltarea bazei materiale a învățămîntului se vor construi și se­­ vor da în folosință peste 1.200 săli de clasă pentru învățămîntul elementar și de 7 ani, 3 institute de învățămînt superior și cca 6.000 locuri în cămi­nele studențești. Documentele Congresului al doilea al Partidului Muncitoresc Romîn lu­minează calea cadrelor didactice din școlile noastre de toate gradele, calea întregii noastre intelectualități. Sub îndrumarea partidului, activitatea crea­toare a intelectualității noastre va da roade din ce în ce mai bogate, contri­buind activ la succesul operei de con­struire a socialismului în R.P.R. Partidul nostru privește lupta îm­potriva influențelor ideologiei burghe­ze drept una dintre cele mai importan­te sarcini ale sale. Lupta ideologiei socialiste împotriva ideologiei burgheze este parte inte­grantă a luptei pe care partidul nos­tru o duce cu neabătută fermitate pen­tru construirea socialismului. Lupta ideologică reflectă lupta între clase care este un fenomen obiectiv al so­cietății noastre actuale. In lupta pentru ceea ce este nou, a­­vansat împotriva a tot ce este învechit și retrograd în domeniul ideologiei și culturii, participă alături de membrii de partid, cercuri largi ale intelectua­lității fără partid. Partidul cere orga­nizațiilor sale să ajute și să îndrume intelectualitatea avansată în această luptă, s-o stimuleze și s-o sprijine­ în­drumarea de către partid a activității creatoare în domeniul științei, tehni­cii, învățămîntului, literaturii, artei, a dat și va da și pe viitor roade tot mai bogate asigurînd avîntul și dezvolta­rea culturii noastre naționale în for­mă, socialiste în conținut. Raportul Comitetului Central arată drumul pe care intelectualitatea noas­tră trebuie să meargă pentru a obține noi succese în munca e­e slujb­e cu de­votament a poporului. In ce privește catedrele de științe sociale de la in­stitutele de învățămînt superior, ele au misiunea de a influența și ajuta catedrele de specialitate în vederea a­­sigurării unei juste orientări ideolo­gice în toate sectoarele învățămîntu­lui superior, ale științei și ale culturii în genere, împreună cu întregul nostru popor muncitor cadrele didactice au pășit pragul celui de al doilea cincinal cu hotărîrea de a lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de al doilea Congres al partidului în vederea întă­ririi patriei, în vederea făuririi unei vieți fericite și îmbelșugate, în vede­rea victoriei celei mai mărețe cauze a timpului nostru — cauza păcii și so­cialismului. u Vacanța elevilor Ca și în ceilalți ani,­­pionierii și școlarii din regiunea Galați își petrec plăcut zilele vacanței de iarnă. Unul din cele mai frumoase parcuri din oraș găzduiește „Oră­șelul copiilor". Seara sute și sute de copii se adună în jurul uriașului brad împodobit cu jucării, luminat feeric. De fiecare dată Moș Gerilă stă la sfat cu cei mici. Bazare și chioșcuri cu forme curioase între­gesc atmosfera de basm, atrăgînd în jurul lor sute de micuți vizita­tori. In orașele Brăila și Galați se prezintă pentru copii în zilele va­canței numeroase pograme artis­tice. La cinematograful Popular din Galați are loc „Săptămîna fil­mului pentru pionieri și școlari". Filme de desene animate sunt prezentate pentru copii și la cămi­nele culturale din satele și comu­nele regiunii. In orașele Galați, Brăila și Tulcea au loc carnavale ale elevilor și pionierilor. Ca și în anii trecuți, 150 de elevi petrec va­canța în taberele organizate in cele mai pitorești colțuri ale regiu­nii. I* • I J SUM­A­R: SINTETIZAM PRIMELE EXPERIENȚE ALE INVATAMINTULUI POLI­TEHNIC: Uzinele in ajutorul școlii. — Să răspundem prin fapte la cerințele vieții. — Pentru îmbunătățirea programelor. — In căutarea căi­lor concrete. (pag. 2-a) Documentele Congresului în dezbaterea cadrelor didactice (pag. 3-a) N. Sipoș. — Pentru dezvoltarea continuă a învățămîntului de cultură generală (pag. 3-a) Prof. univ. Stanciu Stoien. — Ce sînt „lecturile pedagogice"? (pag. 3-a) Procesul de invățămînt In atenția grupei sindicale (pag. 4-a) 1. Dragu. — Note de drum: Prin Bulgaria Populară ț pag. 4-a) In toată țara se desfășoară consfătuirile raionale Buna cunoaștere In a activității școlii­.----­ lor a ajutat secției .. ș­i de învățămînt a VsGpii GIG raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej din Capitală să prezinte în fața cadrelor didactice participante la consfătuirea raională o analiză amănunțită a felu­lui cum a fost îndeplinită în prima jumătate a anului școlar sarcina edu­cării elevilor în spiritul disciplinei conștiente. Numărul elevilor care își îndepli­nesc cu regularitate sarcinile școlare, temele date acasă a crescut simțitor în școlile raionului. La școala nr. 151, de pildă, procentul acestora este, în momentul de față de 97 la sută. Nu­mărul absențelor nemotivate scade mereu. Procentul lor în școala medie nr. 25 de fete, spre exemplu, este de 0,05 la sută. Și întîrzierile de la lec­ții sînt mai rare. Colectivele pedago­gice ale școlilor nr. 154, 167, 164, au obținut succese în ce privește or­dinea și curățenia claselor. S a subliniat ca pozitiv faptu­l că pedagogii au căutat în mai mare mă­sură să cunoască cauzele care au dus la abateri și să ia măsurile cele mai potrivite pentru fiecare caz în par­te. Referatul a prezentat situația reală din școli în momentul de față. El n-a trecut peste faptul că în școli mai există abateri. Analiza făcută în refe­rat a ajutat pedagogilor să înțeleagă în ce măsură cauzele abaterilor elevi­lor își au rădăcina în propria lor muncă. Au fost aspru criticate o se­rie de cadre didactice de la școlile nr. 151, 155, 158, 163, care nu-și res­pectă întru totul datoriile. O lipsă comună multor școli este aceea că nu se respectă, nu se aduc la îndeplinire hotărîrile luate în ședințele consiliilor pedagogice. Șeful secției de învățămînt au ezitat să arate că secția învățămînt a poartă în mare parte răspunderea pentru existența acestor lipsuri. Critica curajoasă și constructivă fă­cută de secția de învățămînt în refe­ratul prezentat la ședința plenară a consfătuirii a constituit un ajutor real dat pedagogilor, însuflețiți de același elan cu care întregul nostru popor muncitor a por­nit la îndeplinirea celui de al doilea plan cincinal, învățătorii și profesorii din școlile raionului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej au dovedit în consfătuire ho­tărîrea de a munci cu sîrguință pen­tru a da patriei un tin­eret care să facă cinste școlii noastre. E. MARIN Referatul prezen­ta raionul dot de șeful sect­ei --------------------— de învățămînt a ra­r­a­ionului Buzău, tov. CUZAU Gheorghe Vărzaru, în ședința plenară a consfătuirii cadrelor didactice din acest raion a cuprins o analiză aten­tă a activității școlilor. El a arătat că educarea elevilor în spiritul dis­ciplinei conștiente a preocupat multe cadre didactice din raion. Colectivele pedagogice din majoritatea școlilor s-au străduit să facă respectate de că­tre elevi regulile de purtare și regu­lamentele de ordine interioară. Folosind cu mai multă pricepere sprijinul organizațiilor U.T.M. din școli, colectivele pedagogice au ob­ținut succese în îmbunătățirea între­gului spirit de muncă și de compor­tare a elevilor. In referat s-a combătut atitudinea organelor sindicale locale, care nu is-au interesat suficient de problemele muncii instructiv-educative, nu le-au privit ca probleme proprii, de care au datoria să se intereseze îndeaproape. Această lipsă a fost de altfel scoasă în evidență și de către brigada C.C. al S.M.I. care a cercetat de curînd activitatea sindicală în școlile din Buzău. Referatul a criticat de asemenea pe unii directori de școli care au negli­jat munca instructiv-educativă și au dat importanță deosebită numai pro­blemelor administrative. Referatul secției de învățămînt s-a oprit cu atenție asupra nivelului pre­dării, asupra problemelor elevil pr in spiritul disciplinei educației con­știente. In încheierea referatului secția de învățămînt a analizat propria sa muncă, a scos în evidență în special urmanie pe care le-au avut lipsa de legătură strînsă a secției cu școlile, îndrumarea insuficientă dată cadrelor didactice și a trasat sarcinile care trebuie să ducă la îmbunătă­țirea muncii în viitor. TRAIAN POPESCU corespondent Peste o mie de la orașul cadre didactice din —------------i­---- cele 63 de școli ale Cluj orașului Cluj s-au adunat în sala Ca­sei Universitarilor pentru a participa la lucrările tradi­ționalei consfătuiri din ianuarie. Astăzi, în cea de a 2-a zi a consfă­tuirii, au loc ședințele pe secții, unde se dezbat, în afara problemelor plani­ficării calendaristice pe pătrarele 111 și IV, referatele privitoare la conținu­tul manualelor școlare. Referatul pre­zentat în cadrul secției profesorilor de istorie de către metodistul Luca Man­­ciu a arătat o serie de părți pozitive ale manualelor școlare, după care a subliniat și lipsurile lor. Astfel, ma­nualul de Istoria R.P.R. pentru clasa a X-a cuprinde prea multe date statis­tice ; citatele din clasicii marxism­­leninismului nu sunt însoțite de expli­cațiile necesare. In manualul de Isto­ria R.P.R. pentru clasa a IX-a eve­nimentele istorice din Transilvania nu sunt tratate concomitent cu cele din Moldova și Muntenia, iar în manualul de Istoria R.P.R. pentru clasa VIII-a nu se face o periodizare justă a o orînduirii feudale. O serie de observații interesante cu privire la manuale s­au făcut și în secția de științe naturale, unde refe­ratul a fost prezentat de metodistul Gheorghe Drăghici. S-a arătat astfel că, manualul de botanică pentru cla­sele V—VI este întocmit la un nivel prea ridicat față de vîrsta elevilor din aceste clase. El cuprinde noțiuni fizică și chimie pe care elevii încă r de­și le-au însușit. In schimb, în nnalul de zoologie pentru clas­ Vii se prezintă cunoștințe f­ie pentru formarea la ele'’’ uiei materialist-dialectice de­­și viață. In secția de fizico-chimica­­n prezentat de tovarășa metejistă genia Tarangul a arătat că manta de fizică și de chimie nu oglinde. suficient realizările regimului nostru de democrație populau în aceste do­menii. De asemenea, manualele dove­desc, prin conținutul lor, o prea slabă legătură cu practica (de exemplu ma­nualul de fizică pentru clasa a VIII-a). Consfătuirea va duce la întărirea disciplinei în școli, la îmbunătățirea conținutului manualelor școlare. M. SCRIPCA Lucrările constă­ In orașul tuicii cadr­elor din *** dactice din orașul .. Pitești se desfă­­­rutSȘti­șoară într-o atmos­­---------------­feră plină de însu­flețire. In plin mers al muncii didac­tice, pedagogii din școlile orașului, ca și celelalte cadre didactice din șco­lile patriei noastre, s-au oprit pentru a analiza, cu seriozitatea favorită din înțelegerea misiunii ce o îndeplinesc, rezultatele muncii lor și căile ce pot ridica această muncă pe o treaptă su­perioară. In cuvîntul rostit cu prilejul deschi­derii consfătuirii, tov. Ana Olaru, se­cretar al comitetului orășenesc P.M.R., a înfățișat principalele evenimente ac­tuale pe tărîm internațional și intern și a subliniat sarcinile ce revin lucră­torilor din școli pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a econo­miei și culturii în patria noastră tra­sat de cel de al 11-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Tov. Ter­­ii secției de învăț a prezer ..In” tar exi­r­em­­ S« con­­... gre­ce con« sumai ca . desfășura« ri « cunoștințelor sau . al unor măsuri admii. .cizîndu-se conțin autul o conștiente, ca rezul­­tat al to­­­­ii influențelor educat­i­ve, trăsăr cile ei caracteristice, ne­cesitatea și însemnătatea ei socială. Evidențiind rezultatele bune obținu­­­te de unii directori de școli ca Marin Păunescu, de la școala de 7 ani nr. 1 de băieți, Maria Georgescu, de la școala de 7 ani nr. 5 de băieți și alții în munca de îndrumare a diriginților, referatul a arătat necesitatea ca direc­torii de școli să se ocupe în primul rînd de îndrumarea activității instruc­­tiv-educative. Referatul a criticat me­­todele greșite folosite de unii diri­­ginți, insuficienta preocupare a aces­­tora pentru munca educativă. După ce s-a ocupat pe larg de cola­­borarea școlii cu organizațiile de tine­­­ret, propunînd măsuri pentru îndrep­tarea lipsurilor semnalate, referatul a analizat, în ultima parte, necesitatea sporirii exigenței cadrelor didactice a­­tît față de activitatea și comportarea elevilor, cît și față de propria lor acti­vitate, subliniind că pedagogii au un rol activ în procesul de învățămînt și educație nu numai prin pregătirea lor științifică și pedagogică, ci și prin în­treaga lor viață în școală și în socie­tate. ION RADU corespondent La consfătuirea din raionul „Tudor Vladimirescu“ tov. C. Ciobanu, șefa secției de învățămînt, expune u medalion, al secției. FOTOCRONICA La Clubul Sindicatului muncitorilor din învățămînt din București s-a organi­zat și anul acesta, ca în fiecare an, ser­barea pomului de iarnă. In clișee: Copiii de la grădinița nr. 4 din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“, după ce au primit da­ruri, arată lui Moș Gerilă ce au invă­­țat la grădiniță. Gazetei învățămîntului K>oooooocoooooooooooooooooo©oooooonooo©oooooooc»J 8 ÎNSEMNĂRI8 ji Am ascultat etndva — sunt vreo­­ 20 de ani de atunci — povestea­­ unei fetițe care vindea chibrituri in­­ stradă, in noaptea de Anul Nou.­­ Intimplător se oprise in fața unei 8 case cu ferestrele bogat luminate.­­ Fetița s-a înălțat pe vârfurile pi­­g­oloacelor și a privit înăuntru. N­­u era foame, frig și toate cite I le-a văzut in casa Imbelșu­g gard — bunătățile de pe masă, 8 fețele rumene și bucălate ale­­ copiilor, hainele lor cu tot felul de 8 dichisuri — au amețit-o. A aprins 8 un chibrit și, în flacăra jucăușe, I s-a văzut pe ea însăși lingă un g­lom de iarnă aidoma celui din­­ casă. Și, pentru ca iluzia să nu­­ dispară, a aprins unul câte unul , toate bețele de chibrit din cutiile 8 De care trebuia să le vîndă. Sfirși­­­­tul povestirii era trist. Furată de g visul frumos plămădit din flacăra­­ efemeră a chibriturilor, fetița a d­­­§­ghețat și primii trecători de dimi­­­­neață au găsit-o fără viață pe mar­ 1­a­ginea caldarâmului. Fără să vreau mi-am amintit de­­ această tristă intimplare Intr-una 8 din serile trecute. Mă alăturasem­­ șuvoiului micilor vizitatori ai „ora­­­­șului copiilor" și iată-mă in lumea i de basm din parcul Palatului Repu­­­blicii. Ce plăcut e să retrăiești anii 8 copilăriei ! Poveștile bunicuței se­­ întruchipează aievea. Purtat de 8 valul micilor vizitatori am defilat 8 in fața galeriei tradiționalelor figuri­­ de basm — Făt Frumos și Ileana­­ Cosinzeana, Baba Cloanța Coto- 8 Ioanța, Strîmbă-Lemne și Sfarmă- 8 Piatră, balaurul care varsă flăcări ; prin nări, corbul și vulpea — toți­­ s-au adunat aici. Și pomul de­­ iarnă, falnic­e, ca de fiecare dată, 8­0 mîndria „orășelului". Privind obrajii rumeni, chipurile­­ fericite după minunata plimbare In g­lumea „Caprei cu trei iezi“ și a­­ piticilor mi-a revenit in minte po­­­­vestea tristă a micuței vinzătoare­­ de chibrituri. Dar cei de-o seamă » cu ea sunt astăzi aici, în mijlocul­­ veseliei și al cintecelor, sub privi­rile drăgăstoase ale tuturor. Iar hrinduielile celor sub ferestrele­­ cărora micuța din poveste a murit , din cauza frigului s-au stins cu spliptirea flăcării efemere a chibori­, 8 S­tarilor. ADRIAN COSTA I

Next