Gazeta Învățământului, 1956 (Anul 8, nr. 352-403)
1956-01-06 / nr. 352
Proletari din toate țarile, aniți-vă I Organ al Ministerului învățământului și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămint Fi sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, înainte spre noi victorii! Poporul nostru muncitor, strîns uiit jurul Partidului Muncitoresc Romîn, pășit în anul 1956 — primul an al lui de al doilea plan cincinal de dezbare a economiei noastre naționale cu bucurie și încredere, hotărît să țină noi și însemnate succese pe drumul continuei înfloriri a patriei. Hotărîrile istorice adoptate de Conesul al II-lea al Partidului Muncitesc Român, Raportul de activitate a C.C. al P.M.R. prezentat la Congres e tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, Dictivele Congresului cu privire la cel e al doilea plan cincinal de dezvoltare economiei naționale pe anii 1956— 960 înfățișează tabloul marilor realiții obținute de poporul nostru, sub inducerea partidului, oglindesc marle prefaceri înnoitoare care au avut loc în țara noastră și arată sarcinile e viitor și perspectivele luminoase de regres și bunăstare spre care se înreaptă poporul nostru. Cu bucurie și cu îndreptățită mînire patriotică poporul nostru constată ă, sub conducerea partidului, a obținut anii primului plan cincinal succese otărîtoare în construirea bazei econoice a socialismului. Astăzi sectorulocialist reprezintă în industrie aproape 100%, în transporturi peste 90%în sistemul bancaro-financiar și de asgurări 100%, în comerțul exterior 100%, în comerțul interior peste 80%, iar în agricultură se dezvoltă mereu. Marile succese obținute de poporul nostru pe drumul socialismului sunt rodul muncii entuziaste a clasei muncitoare, țărănimii muncitoare și intelectualității, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Aceste succese sunt indisolubil legate de ajutorul frățesc primit din partea Uniunii Sovietice și de colaborarea tovărășească cu celelalte țări ale lagărului socialist. Datorită politicii juste a partidului industria noastră socialistă este astăzi o temelie puternică a dezvoltării și mecanizării întregii economii naționale. Ea înregistrează an de an noi succese. Pe baza proporțiilor fundamentale stabilite de C.C. al P.M.R., în anii puterii populare s-a schimbat radical structura industriei. Producția industriei mijloacelor de producție a crescut de cca 3,9 ori față de 1948, iar producția obiectelor de consum de 2,9 ori. Succese remarcabile au fost dobîndite în electrificarea țării. In timp de 5 ani au intrat în funcțiune 20 de centrale electrice noi, puterea disponibilă a fost dublată, realizîndu-se și pasul înainte al electrificării față de celelalte ramuri ale industriei, stabilit de plenara din octombrie 1950 care a dezbătut și a aprobat planul de electrificare. Ca urmare a dezvoltării cu precădere a industriei grele s-au obținut succese însemnate și în producția bunurilor de consum. Față de nivelul anului 1938 am ajuns la o producție textilă de 282%, uleiuri comestibile 270%, preparate și conserve de carne 461%. Avînd drept sprijin baza tehnico-industrială a agriculturii și sectorul socialist, țărănimea muncitoare a obținut succese importante. Ea a făurit 6325 de gospodării colective și întovărășiri. In primul cincinal producția agricolă a depășit în ansamblu nivelul anului 1938 — considerat drept cel mai bun an agricol din vechea Romînie — întrecînd cu peste 3 milioane tone prevederile cincinalului la cereale panificabile și porumb la un loc. Succesele obținute în toate ramurile economiei naționale au avut drept urmare o importantă sporire a venitului național și o îmbunătățire a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii de la orașe și sate. Venitul național a crescut două ori și jumătate în 1955 de peste față de 1948. Spre deosebire de trecut, venitul național creat de poporul muncitor servește astăzi la dezvoltarea economiei și culturii socialiste. In perioada 1951—1955 s-au cheltuitentru cultură și învățămînt 12,5 miiarde lei, iar pentru sănătatea oamenilor muncii 5,5 miliarde. In anul 1955 statul a cheltuit pentru acțiunile social culturale de cîteva ori mai mult decît în 1938, iar în perioada 1948—1955 s-au cheltuit 32,6 miliarde de lei pentru învățămînt și burse, asistență medicală, pentru odihna oamenilor muncii și a copiilor lor, pentru înflorirea artei și literaturii. In afară de această sumă, în cursul primului plan cincinal s-au învestit peste 3,5 miliarde lei pentru asigurarea dezvoltării bazei materiale a culturii, învățămîntului, sănătății și sportului. S-au construit școli, institute pentru pregătirea cadrelor superioare și pentru cercetări științifice, teatre, cinematografe, muzee, cămine culturale, spitale, dispensare și terenuri sportive. Invățămîntul a luat o mare dezvoltare, transformîndu-se fundamental atît în ce privește organizarea cît și conținutul. Numărul școlilor elementare și medii a crescut, îndeosebi al școlilor de 7 ani în centre muncitorești și la sate. Mase importante de elevi au fost cuprinse în școli. A crescut numărul facultăților și al institutelor și s-a mărit numărul studenților. Conținutul învățămîntului a fost simțitor îmbunătățit: au fost perfecționate metodele de predare, s-a îmbunătățit compoziția socială a elevilor și s-a creat o nouă atitudine față de studiu. S-a intensificat munca de perfecționare a cadrelor didactice. Au fost create condiții de studiu și pentru oamenii muncii aflați în producție. S-au înființat școli pentru tineretul muncitoresc și sătesc și a luat avînt învățămîntul fără frecvență, care permite oamenilor muncii să facă studii medii și superioare fără să părăsească producția. Astăzi, în Republica Populară Romînă sînt asigurate cele mai largi condiții dezvoltării învățămîntului minorităților naționale în limba maternă. In învățămîntul superior a fost organizată cercetarea științifică, care în ultimii ani se dezvoltă cu avînt. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al 11-lea al partidului, precum și Directivele cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960 arată perspectivele mărețe ale unor noi și însemnate progrese pe calea continuei înfloriri a patriei noastre și făuririi bunei stări a poporului. Sarcina fundamentală a celui de al doilea plan cincinal constă în făurirea economiei socialiste unitare, în care, pe baza dezvoltării continue a industriei socialiste, să se realizeze transformarea socialistă a agriculturii, încît în 1960 sectorul socialist în agricultură să fie preponderent ca suprafață și ca producție marfă. In anii celui de al 11-lea plan cincinal, aplicînd cu fermitate politica partidului de dezvoltare cu precădere a industriei grele și în special a acelor ramuri care au o bază de materii prime în țară, poporul nostru va repurta noi victorii pe calea industrializării socialiste a țării. Producția globală industrială va crește cu 60—65%, din care producția mijloacelor de producție cu 70—75%, iar a bunurilor de consum cu 50—55%. In anii celui de al doilea cincinal industria socialistă va cunoaște o ridicare calitativă. In acest sens au o covîrșitoare însemnătate sporirea productivității muncii și reducerea prețului de cost al producției. Realizarea sarcinilor legate de sporirea productivității muncii și de reducerea prețului de cost sunt parte hotărîtoare a luptei partidului pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor. Un viu interes au stîrnit în rîndul oamenilor muncii însemnatele perspective care se deschid agriculturii noastre în anii celui de al doilea plan cincinal. Pozițiile însemnate dobîndite pînă în prezent deschid perspectivele înaintării într-un ritm mai accelerat pe drumul făuririi agriculturii socialiste. Raportul subliniază că aceasta constituie o necesitate obiectivă a dezvoltării economiei noastre naționale în etapa actuală. Pentru a se ajunge în anul 1960 la o producție de cel puțin 15 milioane tone cereale, din care grîu și secară cel puțin 5,5 milioane tone, iar porumb 8—9 milioane tone are o însemnătate hotărîtoare intensificarea muncii politice și organizatorice pentru transformarea socialistă a agriculturii. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. atrage atenția că tendința unor organe de partid și de stat de a lăsa ca transformarea socialistă a agriculturii să meargă de la sine este manifestarea cea mai dăunătoare pe tărîmul construirii bazei economice a socialismului. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii are o mare însemnătate întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor existente, lichidarea atitudinii de desconsiderare a formelor simple de asociere și într-ajutorare în muncă a țăranilor muncitori, precum și răspîndirea experienței înaintate în munca de transformare a agriculturii pe baze socialiste. Raportul C.C. subliniază că față de țăranii muncitori cu gospodării individuale partidul a dus și va duce o politică de continuă sprijinire pentru sporirea producției pe baza cointeresării lor materiale și a ridicării nivelului lor de trai. Scopul politicii de cointeresare materială a țărănimii muncitoare este creșterea producției agricole-marfă, întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și stimularea țărănimii muncitoare pentru a trece pe drumul agriculturii socialiste pe baza interesului ei material și a liberului ei consimțămînt. Grija pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc străbate ca un fir roșu prevederile celui de al doilea plan cincinal. In 1960 venitul național va fi cu circa 50% mai mare decît în 1955. Vor continua să crească salariul mediu și veniturile bănești ale muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor, iar prețurile la bunurile de larg consum se vor reduce treptat. Partidul și guvernul vor acorda o grijă deosebită pentru continua dezvoltare și înflorire a culturii, pentru dezvoltarea învățămîntului, ocrotirii sănătății și odihnei oamenilor muncii. Pentru ridicarea continuă a nivelului cultural al poporului se va lărgi învățămîntul de 7 ani, cuprinzîndu-se în acest învățămînt circa 90% din absolvenții școlilor elementare și se vor pregăti condițiile pentru trecerea în decursul cincinalului următor la învățămîntul de 7 ani general și obligatoriu. Se va intensifica munca pentru ridicarea nivelului științific al învățămîntului, acordîndu-se o atenție deosebită studiului științelor fizico-matematice, legînd procesul de învățămînt de viață, de activitatea practică. Se va ridica nivelul învățămîntului pentru pregătirea muncitorilor calificați și a personalului mediu tehnic, în special a maiștrilor, întărindu-se pregătirea practică a elevilor la locul de muncă , în întreprinderi industriale, agricole, instituții sanitare etc. Pentru îmbunătățirea pregătirii cadrelor superioare științifice, tehnice și didactice, se va întări activitatea științifică în instituțiile de învățămînt superior, legînd-o mai strîns de producție, de cuceririle științei în toate domeniile. O atenție deosebită se va da însușirii de către studenți a tehnicii celei mai avansate, a cunoștințelor practice fundamentale privitoare la organizarea procesului de producție, la utilaje și la procesele tehnologice din întreprinderi, printr-o mai temeinică organizare a practicii în producție a studenților. Se va continua îmbunătățirea profilului instituțiilor de învățămînt superior, pregătindu-se cadrele superioare tehnice cu un orizont larg necesare dezvoltării economiei naționale. In școli și institute de învățămînt superior se vor cuprinde în anul școlar 1960—1961 peste 2.700.000 elevi și studenți, adică cu aproape 600.000 mai mult decît în anul școlar 1955—1956. Pentru dezvoltarea bazei materiale a învățămîntului se vor construi și se vor da în folosință peste 1.200 săli de clasă pentru învățămîntul elementar și de 7 ani, 3 institute de învățămînt superior și cca 6.000 locuri în căminele studențești. Documentele Congresului al doilea al Partidului Muncitoresc Romîn luminează calea cadrelor didactice din școlile noastre de toate gradele, calea întregii noastre intelectualități. Sub îndrumarea partidului, activitatea creatoare a intelectualității noastre va da roade din ce în ce mai bogate, contribuind activ la succesul operei de construire a socialismului în R.P.R. Partidul nostru privește lupta împotriva influențelor ideologiei burgheze drept una dintre cele mai importante sarcini ale sale. Lupta ideologiei socialiste împotriva ideologiei burgheze este parte integrantă a luptei pe care partidul nostru o duce cu neabătută fermitate pentru construirea socialismului. Lupta ideologică reflectă lupta între clase care este un fenomen obiectiv al societății noastre actuale. In lupta pentru ceea ce este nou, avansat împotriva a tot ce este învechit și retrograd în domeniul ideologiei și culturii, participă alături de membrii de partid, cercuri largi ale intelectualității fără partid. Partidul cere organizațiilor sale să ajute și să îndrume intelectualitatea avansată în această luptă, s-o stimuleze și s-o sprijine îndrumarea de către partid a activității creatoare în domeniul științei, tehnicii, învățămîntului, literaturii, artei, a dat și va da și pe viitor roade tot mai bogate asigurînd avîntul și dezvoltarea culturii noastre naționale în formă, socialiste în conținut. Raportul Comitetului Central arată drumul pe care intelectualitatea noastră trebuie să meargă pentru a obține noi succese în munca ee slujbe cu devotament a poporului. In ce privește catedrele de științe sociale de la institutele de învățămînt superior, ele au misiunea de a influența și ajuta catedrele de specialitate în vederea asigurării unei juste orientări ideologice în toate sectoarele învățămîntului superior, ale științei și ale culturii în genere, împreună cu întregul nostru popor muncitor cadrele didactice au pășit pragul celui de al doilea cincinal cu hotărîrea de a lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de al doilea Congres al partidului în vederea întăririi patriei, în vederea făuririi unei vieți fericite și îmbelșugate, în vederea victoriei celei mai mărețe cauze a timpului nostru — cauza păcii și socialismului. u Vacanța elevilor Ca și în ceilalți ani,pionierii și școlarii din regiunea Galați își petrec plăcut zilele vacanței de iarnă. Unul din cele mai frumoase parcuri din oraș găzduiește „Orășelul copiilor". Seara sute și sute de copii se adună în jurul uriașului brad împodobit cu jucării, luminat feeric. De fiecare dată Moș Gerilă stă la sfat cu cei mici. Bazare și chioșcuri cu forme curioase întregesc atmosfera de basm, atrăgînd în jurul lor sute de micuți vizitatori. In orașele Brăila și Galați se prezintă pentru copii în zilele vacanței numeroase pograme artistice. La cinematograful Popular din Galați are loc „Săptămîna filmului pentru pionieri și școlari". Filme de desene animate sunt prezentate pentru copii și la căminele culturale din satele și comunele regiunii. In orașele Galați, Brăila și Tulcea au loc carnavale ale elevilor și pionierilor. Ca și în anii trecuți, 150 de elevi petrec vacanța în taberele organizate in cele mai pitorești colțuri ale regiunii. I* • I J SUMAR: SINTETIZAM PRIMELE EXPERIENȚE ALE INVATAMINTULUI POLITEHNIC: Uzinele in ajutorul școlii. — Să răspundem prin fapte la cerințele vieții. — Pentru îmbunătățirea programelor. — In căutarea căilor concrete. (pag. 2-a) Documentele Congresului în dezbaterea cadrelor didactice (pag. 3-a) N. Sipoș. — Pentru dezvoltarea continuă a învățămîntului de cultură generală (pag. 3-a) Prof. univ. Stanciu Stoien. — Ce sînt „lecturile pedagogice"? (pag. 3-a) Procesul de invățămînt In atenția grupei sindicale (pag. 4-a) 1. Dragu. — Note de drum: Prin Bulgaria Populară ț pag. 4-a) In toată țara se desfășoară consfătuirile raionale Buna cunoaștere In a activității școlii.---- lor a ajutat secției .. și de învățămînt a VsGpii GIG raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej din Capitală să prezinte în fața cadrelor didactice participante la consfătuirea raională o analiză amănunțită a felului cum a fost îndeplinită în prima jumătate a anului școlar sarcina educării elevilor în spiritul disciplinei conștiente. Numărul elevilor care își îndeplinesc cu regularitate sarcinile școlare, temele date acasă a crescut simțitor în școlile raionului. La școala nr. 151, de pildă, procentul acestora este, în momentul de față de 97 la sută. Numărul absențelor nemotivate scade mereu. Procentul lor în școala medie nr. 25 de fete, spre exemplu, este de 0,05 la sută. Și întîrzierile de la lecții sînt mai rare. Colectivele pedagogice ale școlilor nr. 154, 167, 164, au obținut succese în ce privește ordinea și curățenia claselor. S a subliniat ca pozitiv faptul că pedagogii au căutat în mai mare măsură să cunoască cauzele care au dus la abateri și să ia măsurile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte. Referatul a prezentat situația reală din școli în momentul de față. El n-a trecut peste faptul că în școli mai există abateri. Analiza făcută în referat a ajutat pedagogilor să înțeleagă în ce măsură cauzele abaterilor elevilor își au rădăcina în propria lor muncă. Au fost aspru criticate o serie de cadre didactice de la școlile nr. 151, 155, 158, 163, care nu-și respectă întru totul datoriile. O lipsă comună multor școli este aceea că nu se respectă, nu se aduc la îndeplinire hotărîrile luate în ședințele consiliilor pedagogice. Șeful secției de învățămînt au ezitat să arate că secția învățămînt a poartă în mare parte răspunderea pentru existența acestor lipsuri. Critica curajoasă și constructivă făcută de secția de învățămînt în referatul prezentat la ședința plenară a consfătuirii a constituit un ajutor real dat pedagogilor, însuflețiți de același elan cu care întregul nostru popor muncitor a pornit la îndeplinirea celui de al doilea plan cincinal, învățătorii și profesorii din școlile raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej au dovedit în consfătuire hotărîrea de a munci cu sîrguință pentru a da patriei un tineret care să facă cinste școlii noastre. E. MARIN Referatul prezenta raionul dot de șeful sectei --------------------— de învățămînt a raraionului Buzău, tov. CUZAU Gheorghe Vărzaru, în ședința plenară a consfătuirii cadrelor didactice din acest raion a cuprins o analiză atentă a activității școlilor. El a arătat că educarea elevilor în spiritul disciplinei conștiente a preocupat multe cadre didactice din raion. Colectivele pedagogice din majoritatea școlilor s-au străduit să facă respectate de către elevi regulile de purtare și regulamentele de ordine interioară. Folosind cu mai multă pricepere sprijinul organizațiilor U.T.M. din școli, colectivele pedagogice au obținut succese în îmbunătățirea întregului spirit de muncă și de comportare a elevilor. In referat s-a combătut atitudinea organelor sindicale locale, care nu is-au interesat suficient de problemele muncii instructiv-educative, nu le-au privit ca probleme proprii, de care au datoria să se intereseze îndeaproape. Această lipsă a fost de altfel scoasă în evidență și de către brigada C.C. al S.M.I. care a cercetat de curînd activitatea sindicală în școlile din Buzău. Referatul a criticat de asemenea pe unii directori de școli care au neglijat munca instructiv-educativă și au dat importanță deosebită numai problemelor administrative. Referatul secției de învățămînt s-a oprit cu atenție asupra nivelului predării, asupra problemelor elevil pr in spiritul disciplinei educației conștiente. In încheierea referatului secția de învățămînt a analizat propria sa muncă, a scos în evidență în special urmanie pe care le-au avut lipsa de legătură strînsă a secției cu școlile, îndrumarea insuficientă dată cadrelor didactice și a trasat sarcinile care trebuie să ducă la îmbunătățirea muncii în viitor. TRAIAN POPESCU corespondent Peste o mie de la orașul cadre didactice din —------------i---- cele 63 de școli ale Cluj orașului Cluj s-au adunat în sala Casei Universitarilor pentru a participa la lucrările tradiționalei consfătuiri din ianuarie. Astăzi, în cea de a 2-a zi a consfătuirii, au loc ședințele pe secții, unde se dezbat, în afara problemelor planificării calendaristice pe pătrarele 111 și IV, referatele privitoare la conținutul manualelor școlare. Referatul prezentat în cadrul secției profesorilor de istorie de către metodistul Luca Manciu a arătat o serie de părți pozitive ale manualelor școlare, după care a subliniat și lipsurile lor. Astfel, manualul de Istoria R.P.R. pentru clasa a X-a cuprinde prea multe date statistice ; citatele din clasicii marxismleninismului nu sunt însoțite de explicațiile necesare. In manualul de Istoria R.P.R. pentru clasa a IX-a evenimentele istorice din Transilvania nu sunt tratate concomitent cu cele din Moldova și Muntenia, iar în manualul de Istoria R.P.R. pentru clasa VIII-a nu se face o periodizare justă a o orînduirii feudale. O serie de observații interesante cu privire la manuale sau făcut și în secția de științe naturale, unde referatul a fost prezentat de metodistul Gheorghe Drăghici. S-a arătat astfel că, manualul de botanică pentru clasele V—VI este întocmit la un nivel prea ridicat față de vîrsta elevilor din aceste clase. El cuprinde noțiuni fizică și chimie pe care elevii încă r deși le-au însușit. In schimb, în nnalul de zoologie pentru clas Vii se prezintă cunoștințe fie pentru formarea la ele'’’ uiei materialist-dialectice deși viață. In secția de fizico-chimican prezentat de tovarășa metejistă genia Tarangul a arătat că manta de fizică și de chimie nu oglinde. suficient realizările regimului nostru de democrație populau în aceste domenii. De asemenea, manualele dovedesc, prin conținutul lor, o prea slabă legătură cu practica (de exemplu manualul de fizică pentru clasa a VIII-a). Consfătuirea va duce la întărirea disciplinei în școli, la îmbunătățirea conținutului manualelor școlare. M. SCRIPCA Lucrările constă In orașul tuicii cadrelor din *** dactice din orașul .. Pitești se desfărutSȘtișoară într-o atmos---------------feră plină de însuflețire. In plin mers al muncii didactice, pedagogii din școlile orașului, ca și celelalte cadre didactice din școlile patriei noastre, s-au oprit pentru a analiza, cu seriozitatea favorită din înțelegerea misiunii ce o îndeplinesc, rezultatele muncii lor și căile ce pot ridica această muncă pe o treaptă superioară. In cuvîntul rostit cu prilejul deschiderii consfătuirii, tov. Ana Olaru, secretar al comitetului orășenesc P.M.R., a înfățișat principalele evenimente actuale pe tărîm internațional și intern și a subliniat sarcinile ce revin lucrătorilor din școli pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a economiei și culturii în patria noastră trasat de cel de al 11-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Tov. Terii secției de învăț a prezer ..In” tar exirem S« con... grece con« sumai ca . desfășura« ri « cunoștințelor sau . al unor măsuri admii. .cizîndu-se conțin autul o conștiente, ca rezultat al toii influențelor educative, trăsăr cile ei caracteristice, necesitatea și însemnătatea ei socială. Evidențiind rezultatele bune obținute de unii directori de școli ca Marin Păunescu, de la școala de 7 ani nr. 1 de băieți, Maria Georgescu, de la școala de 7 ani nr. 5 de băieți și alții în munca de îndrumare a diriginților, referatul a arătat necesitatea ca directorii de școli să se ocupe în primul rînd de îndrumarea activității instructiv-educative. Referatul a criticat metodele greșite folosite de unii diriginți, insuficienta preocupare a acestora pentru munca educativă. După ce s-a ocupat pe larg de colaborarea școlii cu organizațiile de tineret, propunînd măsuri pentru îndreptarea lipsurilor semnalate, referatul a analizat, în ultima parte, necesitatea sporirii exigenței cadrelor didactice atît față de activitatea și comportarea elevilor, cît și față de propria lor activitate, subliniind că pedagogii au un rol activ în procesul de învățămînt și educație nu numai prin pregătirea lor științifică și pedagogică, ci și prin întreaga lor viață în școală și în societate. ION RADU corespondent La consfătuirea din raionul „Tudor Vladimirescu“ tov. C. Ciobanu, șefa secției de învățămînt, expune u medalion, al secției. FOTOCRONICA La Clubul Sindicatului muncitorilor din învățămînt din București s-a organizat și anul acesta, ca în fiecare an, serbarea pomului de iarnă. In clișee: Copiii de la grădinița nr. 4 din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“, după ce au primit daruri, arată lui Moș Gerilă ce au invățat la grădiniță. Gazetei învățămîntului K>oooooocoooooooooooooooooo©oooooonooo©oooooooc»J 8 ÎNSEMNĂRI8 ji Am ascultat etndva — sunt vreo 20 de ani de atunci — povestea unei fetițe care vindea chibrituri in stradă, in noaptea de Anul Nou. Intimplător se oprise in fața unei 8 case cu ferestrele bogat luminate. Fetița s-a înălțat pe vârfurile pigoloacelor și a privit înăuntru. Nu era foame, frig și toate cite I le-a văzut in casa Imbelșug gard — bunătățile de pe masă, 8 fețele rumene și bucălate ale copiilor, hainele lor cu tot felul de 8 dichisuri — au amețit-o. A aprins 8 un chibrit și, în flacăra jucăușe, I s-a văzut pe ea însăși lingă un glom de iarnă aidoma celui din casă. Și, pentru ca iluzia să nu dispară, a aprins unul câte unul , toate bețele de chibrit din cutiile 8 De care trebuia să le vîndă. Sfirșitul povestirii era trist. Furată de g visul frumos plămădit din flacăra efemeră a chibriturilor, fetița a d§ghețat și primii trecători de dimineață au găsit-o fără viață pe mar 1aginea caldarâmului. Fără să vreau mi-am amintit de această tristă intimplare Intr-una 8 din serile trecute. Mă alăturasem șuvoiului micilor vizitatori ai „orașului copiilor" și iată-mă in lumea i de basm din parcul Palatului Republicii. Ce plăcut e să retrăiești anii 8 copilăriei ! Poveștile bunicuței se întruchipează aievea. Purtat de 8 valul micilor vizitatori am defilat 8 in fața galeriei tradiționalelor figuri de basm — Făt Frumos și Ileana Cosinzeana, Baba Cloanța Coto- 8 Ioanța, Strîmbă-Lemne și Sfarmă- 8 Piatră, balaurul care varsă flăcări ; prin nări, corbul și vulpea — toți s-au adunat aici. Și pomul de iarnă, falnice, ca de fiecare dată, 80 mîndria „orășelului". Privind obrajii rumeni, chipurile fericite după minunata plimbare In glumea „Caprei cu trei iezi“ și a piticilor mi-a revenit in minte povestea tristă a micuței vinzătoare de chibrituri. Dar cei de-o seamă » cu ea sunt astăzi aici, în mijlocul veseliei și al cintecelor, sub privirile drăgăstoase ale tuturor. Iar hrinduielile celor sub ferestrele cărora micuța din poveste a murit , din cauza frigului s-au stins cu spliptirea flăcării efemere a chibori, 8 Starilor. ADRIAN COSTA I