Gazeta Învățământului, 1965 (Anul 17, nr. 784-830)

1965-01-08 / nr. 784

Proletari din toate țările, uniți-vă! EDITATĂ DE MINISTERUL INVAȚÂMÎNTULUI §1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂȚĂMÎNT §1 CULTURĂ Anul XVII nr. 784 vineri 8 ianuarie 1965 8 pagini 25 bani A forma deprinderi de munca intelectuală Doi elevi. Amîndoi foarte silitori și cu note bune. Totuși, din ei, doar unul trece dincolo de buchea cărții, caută să cunoască și singur cu­ mai multe, gîndește nu numai atunci cînd i-o cere profesorul, încearcă să-și explice și să înțeleagă, prin eforturi proprii, cele mai variate fapte și fenomene din lumea înconjurătoare. Ți-l închipui pe acest școlar, om matur, lucrînd la strung, la planșetă ori la catedră, și-ți dai de pe acum seama că munca lui va depăși grani­țele obișnuitului. Sunt oare aceste calități proprii numai unor tineri, sunt oare daruri cu care i-a hă­răzit tocmai pe ei natura ? Firește, nu. O a­­naliză atentă îți arată ce rol mare a jucat în formarea lor pedagogul, familia, mediul înconjurător. Dacă școala folosește metode eficiente pentru dezvoltarea curiozității ști­ințifice a elevilor, a interesului lor față de studiu, dacă manifestă grijă pentru a le cultiva deprinderile de muncă intelectuală independentă, dacă și familia îi determină pe copii la eforturi de acest gen, atunci nu se poate ca asemenea preocupări să le rămî­­nă străine, să nu-i atragă, să nu-i captiveze. Lecția are nenumărate resurse pentru dezvoltarea deprinderilor de muncă intelec­tuală ale elevilor. Una din ele o constituie procedeul de a cere copiilor să urmărească atent afirmațiile făcute de colegii lor în timpul răspunsului, pentru a le completa, pentru a corija singuri greșelile. Unii pe­dagogi acordă chiar note pentru asemenea intervenții — bineînțeles, atunci cînd răs­punsul a fost edificator. Procedeul acesta îl stimulează pe școlar să urmărească atent cele ce se discută în clasă, să pună în cîn­­tar toate afirmațiile, să caute el însuși so­luțiile în cazul rezolvărilor greșite, obligîn­­du-i astfel la eforturi intelectuale, la o muncă într-o bună măsură independentă. Foarte utile pentru stimularea curiozității științifice a elevilor, pentru dezvoltarea gîn­­dirii lor sînt întrebările puse în timpul ex­plicării noilor cunoștințe. Firește, nu între­bările care dau „mură-n gură“, ci acelea care solicită efortul mintal, care îl pun pe elev în situația de a duce mai departe ra­ționamentul început de pedagog. Profesorul de limba romînă Vasile C. Popa de la școala din Filipeștii de Pădure, raionul Cîmpina, îi face pe elevi să privească printr-o prismă proprie capitole, episoade, opere literare sau chiar întreaga activitate a unor scriitori. Prof. Popa obișnuiește în același timp să dea, ca temă pentru acasă, nu tot analiza fragmentului studiat în clasă, ci analiza unui alt capitol, care să solicite aplicarea independentă a cunoștințelor primite în ora de curs și cere elevilor să prezinte și să co­menteze — pe baza studiului operelor lite­rare sau al unor fragmente ale acestora — părerile sau comportările unor eroi în anu­mite împrejurări. Toate aceste procedee îi pun pe școlari în situația de a aduce o con­tribuție personală în studiul literaturii, în aprofundarea fenomenului literar. Pe același drum își orientează elevii și profesoara Emilia Apostol de la Școala de 8 ani nr. 11 din Capitală, care le recoman­­dă să-și noteze în caietul pentru lectura în afară de clasă nu doar cuprinsul celor citi­te, dar și scurte caracterizări ale persona­jelor și mai ales impresii și păreri asupra cărților. Desigur nu e vorba aici de notații de genul „această poezie mi-a plăcut foarte mult“ sau altele, la fel de generale, ci de observații în care impresiile sunt argumen­tate, justificate. Un astfel de procedeu, pe lingă că îl învață pe elev ce să urmărească cu deosebire atunci cînd citește o carte, îl determină să chibzuiască mai adine asupra conținutului ei, să-și formuleze păreri pro­prii în legătură cu valoarea acesteia. Deosebit de eficient este și procedeul de a cere elevilor să facă observații prelimi­nare asupra naturii, asupra lucrurilor în­conjurătoare, asupra faptelor și fenomene­lor care fac obiectul lecțiilor. De exemplu, ei învață foarte mult atunci cînd li se cere (Continuare în pag. 2-a) Noul patinoar din cartierul Floreasca, loc mult căutat de elevi în zilele vacanței de iarnă. O iuTl UE umI w mi­c încă nu s-a sti­­s de tot ecoul larmei ce a tulburat adine singură­tatea albă a coloșilor de piatră. E încă proaspătă urma patinelor care, două săptămîni înche­iate, au brăzdat cu tă­ria diamantului oglin­da de cristal a ghețușu­­­lui. Acum gindurile dau ocol școlii. Mîinile mi­cuțe caută tocul și cer­neala, ochii zăbovesc în­delung pe cărțile ce aș­teaptă veșmînt nou. Reîncep cursurile... Forțe proaspete se pregătesc să dea asalt lumii cifrelor și a litere­lor închise între filele de carte. Planurile de bă­taie, la care profesorii au chibzuit mult în zi­lele vacanței, au fost urzite Cum să pătrundă căp­­șorul mic de copil com­plexitatea fenomenelor vieții, imensitatea lu­mii, splendoarea capo­doperelor create de ge­niul uman ? Cum să în­țeleagă și dintr-a-ntîia prichindelul mișcarea permanentă din natură, cum să-l familiarizezi pe adolescentul clase­lor mai mari cu tainele atomului îndelung cer­cetate de savanți? Cum? Ore și zile în șir de strădanii pasionate au luminat răspunsul, au a­­dus soluțiile pe care în­vățătorii și profesorii se pregătesc acum să le a­­plice. Desigur, reîntîlnirea cu copiii va pune în fața fiecărui dileme noi, dascăl și pro­și acestora ei le vor da dezlegarea cea mai bună. Garanția? Priceperea pe care au arătat-o mereu în mun­că, dragostea pentru cei mici, interesul pentru modul lor de a munci, de a se manifesta. Elevii se întorc bucu­roși la școală, căci în pragul ei îi așteaptă prieteni buni, dornici să-i ajute, să-i învețe. Fără necaz, închid acum albumul amintirilor de vacanță. Altele noi, la fel de frumoase, vor cu­­­lege în curînd : aminti­rile de neșters ale cea­surilor de popas asu­pra cărților, amintirea drumurilor străbătute împreună în căutarea cu profesorii comorilor neprețuite ale științelor. V . A. C.

Next