Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-01-03 / nr. 976

HOTÂRÂREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND MAJORAREA SALARIILOR $1 EXPERIMENTAREA NOULUI SISTEM DE SALARIZARE DIN ÎNTREGUL INVĂȚĂMINT Pe linia înfăptuirii preve­derilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie anul trecut cu privire la îmbună­tățirea sistemulu de salariza­re și majorarea salariilor, Consiliul de Minștri a adop­tat recent o Hotărire prin care aprobă, începînd cu data de 1 ianuarie 19 ®.­,majorarea salariilor și experimentarea noului sistem de salarizare în întregul învățămînt. Pe baza acestei Hotărîri sa­lariile în învățămînt vor fi majorate în medie cu 19,1 la , sută diferențiat pe grade de '/­*ț$-2»r* ,ca: sonal. Astfel, pentru cadrele didactice din învățămîntul preșcolar, obligatoriu de cul­tură generală, liceal, profesio­nal și tehnic creșterile medii vor fi de aproape 20 la sută, iar pentru cele din învățămîn­tul superior de circa 15 la sută, acordîndu-se creșteri mai mari cadrelor didactice cu salarii mici și celor cu ve­chime mare în învățămînt. Noul sistem de salarizare aprobat prevede ca salariza­rea să se facă în raport cu funcția îndeplinită, pregătirea cerută pentru ocuparea ei, sta­giul în învățămînt, calitatea activității instructiv-educative și științifice, gradul didactic obținut și condițiile specifice de activitate. Diferențierea salariului ta­rifar lunar, potrivit cu cali­tatea muncii instructiv-educa­tive a fiecărui cadru didac­tic, se va face printr-un nu­măr de 9 gradații ce se acor­dă din 8 în 5 ani de activitate în învățămînt. Stagiul de 5 ani va putea fi redus la 4 ani pentru acele cadre didactice care au obți­nut rezultate deosebit de va­loroase în activitatea instruc­­tiv-educativă și științifică în perioada în care se acordă gradația. De asemenea, el poa­te fi redus la 3 ani pentru cadrele didactice din învăță­mîntul preșcolar, obligatoriu de cultură generală, liceal, profesional și tehnic dacă uni­tatea de învățămînt este situ­ată într-o localitate rurală cu condiții deosebite. Se prevede, de asemenea, posibilitatea acordării unei gradații de merit cadrelor di­dactice cu o vechime de peste 25 ani în învățămînt, care au obținut rezultate remarcabile în activitatea ce au desfășu­rat-o. Această gradație va da dreptul la salarii tarifare ma­jorate cu circa 10 la sută față de salariile tarifare prevăzute pentru funcțiile îndeplinite, la gradația cea mai mare. finind seama de necesitatea ridicării continue a calificării și a cunoștințelor profesionale salariile sunt diferențiate și în raport cu gradele didactice obținute. Astfel, salariile pre­«s­i­-en- J »clar­­tice care au obținut gradul II vor fi mai mari cu circa 10 la sută față de cele ale ca­drelor definitivate, iar cele corespunzătoare gradului I cu circa 15 la sută față de sala­riile stabilite didactic II. în pentru gradul învățămîntul superior se prevăd salarii di­ferențiate pentru profesorii și conferențiarii cu titlul științi­fic obținut și cei fără titlu științific. In cadrul fondului de sala­rii planificat ca urmare a ma­jorării salariilor se va con­stitui un fond de premiere de pînă la 2 la sută pentru sti­mularea, prin acordarea de premii anuale, a personalului didactic, didactic tehnico-administrativ ajutător, și muncitorilor care au obținut a rezultate individuale meri­torii. . Tot pe aceeași dată se vor majora corespunzător și sala­riile personalului didactic care îndeplinește funcții de îndrumare și control la ins­pectoratele școlare județene. Pentru personalul didactic ajutător și personalul tehnic, economic și administrativ­­gospodăresc (inclusiv persona­lul din cămine și cantine) ma­jorarea salariului se va apli­ca pe aceeași dată, noile sala­rii tarifare fiind stabilite în corelație cu cele prevăzute pentru funcții similare în Ho­­tărîrea Consiliului de Mi­niștri nr. 914/1968 privind ex­perimentarea noului sistem de salarizare în unitățile econo­mice. Salariații din învățămîn­tul de toate gradele vor be­neficia în continuare de alo­cația de stat pentru copii sau de alte drepturi care se acordă în funcție de nivelul salari­ilor tarifare, chiar dacă în urma aplicării noilor salarii sunt depășite plafoanele de salarii stabilite prin actele normative în vigoare. Hotărîrea prevede că Mi­nisterul Invățămîntului va lua măsuri pentru perfecțio­narea organizării muncii și pentru mai buna precizare a sarcinilor și atribuțiilor ce revin funcțiilor didactice pe locuri de muncă, asigurindu­­- or­­imitearm V. cadrelor corespunzător pre­gătirii lor, rit și folosirea de­plină a timpuli de lucru, în vederea înfăptuirii consec­vente a principului retribui­rii fiecăruia in raport cu în­deplinirea sarcinilor. De ase­menea, Ministerul învăță­­mîntului va îmbunătăți nor­mativele de personal și state­le tip de funcții pentru perso­nalul didactic ajutător, teh­nic, economic, administrativ, muncitori și personalul o­­perativ din unitățile de învă­țămînt de toate gradele pen­tru o mai rațională folosire a acestui personal. Conducerile unităților de învățămînt vor­ stabili sarcini individuale fiecărui angajat, în așa fel încît să se asigure o încărcare echilibrată a tu­turor salariaților. Prevederile Hotărîrii asi­gură atît majorarea simțitoa­re a salariilor întregului corp didactic cît și o mai bună co­relare a acestora cu salariile cadrelor din alte sectoare de activitate. în Hotărire își găsește ex­presia grija permanentă a conducerii de partid și de stat pentru școală și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale slujitorilor ei. Ea este totodată o manifestare a înal­­t­­­tei aprecieri pe care o dă par­tidul și întregul popor misiu­nii de răspundere încredința­tă corpului didactic pentru in­struirea și educarea genera­țiilor tinere, pentru dezvol­tarea și perfecționarea în­­vățămîntului în Republica So­cialistă România. Proletari 'din toate țările, uniți-vă ! Anul XXI-Nr. 976 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ Vineri 3 ianuarie 1969 4 pag. 25 bani F7- a Programele examenului de baca­laureat - pag. 2 ■ Studiul literaturii române in liceu - pag. 3 ■ Planul de invățămint al școlii ge­nerale de 10 ani (proiect) - pag. 4 n ■ In preajma Anului Nou, un grup de pio­nieri și școlari din Ca­pitală au venit la sediul C.C. al P.C.R. ca să aducă conducerii de partid și de stat tradiționalele urări de fericire și de sănătate. In numele celor peste trei milioane de școlari ai țării, micii colindă­tori au exprimat, in plu­­gușorul pe care l-au ros­tit, mulțumirile cele mai fierbinți partidului co­munist pentru copilăria luminoasă pe care o tră­iesc in patria noastră socialistă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu mulțumi) colindătorilor a - și le-a trat lor, ca și tu­turor școlarilor patriei noastre, rezultate cit mai bune la învățătură, o viață tot mai frumoasă după datina străbună, colindătorilor li s-au oferit covrigi și mere, bomboane, nuci și porto­cale. S-ar putea crede ș­i.­ o iarnă la alta vacanță nu-și­ prea schimbă repertorica bucuriile sale sunt mereu­ ace­leași. Și totuși, nu-i chiar așa. E drept, decorul rămine întot­deauna neschimbat, dar fiecare vacanță vine cu „încărcătura“ sa de nou, cu bogăția sa de ori­ginalitate, cu specificul ei ine­dit, care o deosebește de cele din anii trecuți. In fiecare școală, pionierii și elevii au sărbătorit în acest an aniversarea Republicii prin entuziaste manifestări artisti­ce, pe care s-au străduit să le prezinte intr-un chip cît mai original. Unii au organizat, bunăoară, montaje literare, al­ții au cîntat frumusețile pa­triei prin imaginare călătorii pe harta ei sau prin spectacu­loase îmbinări de cîntec, dans și vers. Și, indiferent de mo­dalitatea aleasă, pretutindeni serbările închinate Republicii au exprimat dragostea fier­binte a milioanelor de școlari pentru patria noastră socia­listă, pentru partidul care le poartă atîta grijă părintească. Sărbătorile de iarnă au a­­dus cu ele și carnavaluri, ser­bări ale pomului de iarnă, re­­velioane. Pionierii din Capita­lă, bunăoară, și-au petrecut un carnaval pe luciul gheții. Ele­vii din orașul Sfîntu Gheor­­ghe au ținut ca, la carnavalul lor, fiecare costum să repre­zinte un erou îndrăgit din lite­ratură, organizînd, cu sprijinul profesorilor de română, o a­­devărată paradă unde, sub ghirlandele de brad, și-au dat întîlni­re zeci de personaje ale că­rților preferate. La Bacău,­­membrii cercurilor de folclor de la școlile generale nr. 1 și n­r. 5, cere au participat în timpul prmului trimestru, sub conducerea profesorilor, la cî­­teva expeații pentru culege­rea celor frumoase datini și obiceiuri locale legate de Anul Nou, ci valorificat acum materialul cUoS in cadrul u­­nui festival <2­oseb­it de atră­gător și de ordinul Haină nouă­­ îmbrăcat și vacanța elevilor din Brașov. Fiecare acțiune a căpătat cîte un nume care i-a­­^nferit sen­suri și rezonanțe deosebite: ,Ștafeta săniuțelor săniuța zburătoare" etc. O drumeție d­in pădurea înălbită de nin­­oare a fost intitulată p­e inge­ 1 roșii drumeți brașoveni „Că­­lătorie în lumea zăpezii". Nu ne putem opri deci­­rg­deva din activitățile acestei acanțe, căci programul său ste altul de la o școală la alta, șie pe cît de variat și atractiv,­­ atît de bogat. Am ținut să sintem însă faptul că, indi­­­rent de genul acțiunilor, ceea e le-a asigurat și le asigură fumusețea, farmecul, adeziu­­ra școlarilor și mai ales va­­lorea educativă este acel ceva vii și spontan, este aerul de țospețime și inedit pe care ce l-au organizat l-au dat ficăreia. M. VERDEȘJ Mărturia unei inalte aprecieri fată de oameni școlii Un nou fapt se adaugă marilor te­meiuri de bucurie și optimism ale membrilor corpului profesoral din tara noastră la acest început de an — Hotărîrea Consiliului de Miniș­tri privind­ majorarea salariilor experimentarea noului sistem de sa­mi­larizare în întregul învățămînt. Ei văd în această Hotărire, care se în­scrie consecvent pe linia politicii gu­vernului României socialiste, orienta­tă, către creșterea continuă a bună­stării poporului și ridicarea nivelu­lui de cultură și civilizație al țării, o nouă și puternică mărturie a gri­jii neapărute pe care o arată parti­dul și guvernul față de școală și față de slujitorii acesteia încă din primele ore ale dimineții de 29 decembrie 1968, imediat după ce au aflat vestea adoptării noii Hotărîri, a cărei aplicare din pri­ma zi a anului 1969 va contri­bui la ridicarea pe o treaptă su­perioară a condiției social-economi­­ce și profesionale a corpului didac­tic, zeci și zeci de mii de educatoa­re, învățători și profesori din insti­tuțiile de învățămînt de toate gra­dele au ținut să-și exprime, în adu­nări, satisfacția pentru măsurile cu­prinse în acest document, în adunarea care s-a desfășurat la liceul bucureștean de veche tra­diție „Gheorghe Lazăr“ a luat cu­­vîntul profesorul Victor Iliescu, di­rectorul școlii, care a subliniat înal­tele semnificații ale prevederilor noii Hotărîri, aprecierea implicită pe care o exprimă aceasta față de munca instructiv-educativă desfășu­rată cu abnegație și talent de între­gul corp didactic din țara noastră, față de activitatea valoroasă a aces­tuia pe tărîm cultural, în cuvîntul lor profesorii Vasile Florescu, Nicoară Gălășanu, Natalia Petrin și alte cadre didactice de la liceul „Gh. Lazăr“ s-au referit la îmbunătățirea condițiilor generale de muncă și activitate ale corpului pro­fesoral ca urmare a documentelor adoptate în ultima perioadă în acest domeniu de către partid și gu­vern și au analizat totodată cu simț de răspundere obligațiile ce revin colectivului pedagogic în încheierea adunării colectivul Liceului „Gh. Lazăr" a adoptat cu îndelungi aplauze o telegramă adre­sată Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, în care se spune, printre altele: „Această Hotărire constituie o nouă divadă a grijii și prețuirii pe care o acordă conducerea de partid și de stat ca­drelor didactice din învățănîntul de toate gradele, cel mai numeros deta­șament al intelectualității patriei noastre și se înscrie pe linia politicii generale a P.C.R. de ridicare con­tinuă a nivelului de trai al poporu­lui nostru“. în adunarea desfășurată la Școala generală nr. 150, la care au luat cu­vîntul profesorii Alexandrina Dinu­lescu, Viorel Popescu, Constantin Neagu, Viorica Gavriș, Zamfira Dan­­ciu, s-a adoptat o telegramă către Comitetul Central al partidului, că­tre secretarul general al Comitetu­lui Central, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în care scrie: „Condițiile create invățămîntului de toate gra­dele, înalta condiție socială și pro­fesională a educatorilor asigură dez­voltarea procesului instructiv-edu­­cativ la un nivel mereu mai ridicat. Ne angajăm în fața conducerii partidului că vom ști să răspundem cu elan și maturitate grijii perma­nente pe care o arată corpului didac­tic și că nu vom precupeți nimic pentru pregătirea elevilor la nivelul cerințelor societății noastre socialis­te în plin proces de dezvoltare și perfecționare“’. După cum ne informează telefonic prof. Tănase Nem­eriu, directorul Li­ceului „Vasile Alecsandri“ din Ga­lați, și cadrele de la acest liceu și-au exprimat într-o adunare care a a­vut loc zilele acestea simțămintele recunoștință față de grija neabă­­tuă a partidului și guvernului pen­­tru asigurarea unor condiții de mun­­că și de viață mereu mai bune menbrilor corpului didactic, în cu­­vitele rostite cu acest prilej profe­sori Gh. Ștefănescu, Aurelia Catara­mă, Gh. Chiricuță și Radu Scarlet au obliniat cu căldură însemnătatea măsurilor luate de partid pentru dezóltarea invățămîntului, pentru c­el mai temeinică pregătire a ti­­nereului. Adunări similare au mai avut loc la Liceul „Unirea““ din Focșani, la Liceu nr. 3 din Baia Mare, la liceele nr. 2 si nr. 5 din Iași, în sute de alte licee ș școli de pe tot cuprinsul ță­rii, în universități și în institutele de învîțămînt superior. Numeroși membri ai corpului di­dactic — educatoare, învățători și profesori — au ținut să exprime prin (Continuare in pag. a 3-a) o pagina din istoria invatamîntului românean si­lin I­j jocmmn Mikrmimu în cea de-a doua jumătate a se­colului al XIX-lea, ideea liptei u­­­­rite pentru propășirea mvâțtmîn­­tului, pentru răspîndirea culturi in lunea satelor, pentru o condiție spi­­cial-economică acceptabilă a sluj­­torilor școlii cîștigă tot mai mult masele de ’nvățători, conferințeîi generale care turau un important rmihic de lega^t între pe lîn_ «a sarcinile proft. Uranzare­a satelor,. . . de cult , îetințe se discutau „vi.­— știum w^uga “un­gire a cercului de militc... * teren în conștiința membrilor alcătuirea unei societăți corpului didactic. Iau ființă, în toa­ reviste a învățătorilor. O ase.." _­te provinciile locuite de români, rmferință a fost, de pildă, CCR*? societăți culturale în care învăță­torii și profesorii se numără prin­tre principalii promotori, cît și pri­mele asociații profesionale, care în­scriu ca obiective principale ale ac­tivității lor promovarea unui învă­țămînt pentru popor, asigurarea condițiilor materiale de școlarizare, apropierea școlii de cerințele vie­ții etc. Un moment de importanță deo­sebită al luptei pentru unirea în acțiuni comune a reprezentanților corpului didactic și pentru afirma­rea cerințelor fundamentale ale în­­vățămîntului îl constituie crearea „Societății învățătorilor din Româ­nia“, eveniment de la care s-au îm­plinit recent 70 de ani. în lucrarea sa „Spovedanie“. C. Ionescu-Lungu, unul dintre cei mai activi luptători pentru propășirea școlii și pentru drepturile învățăto­­rimii, zugrăvește, pe baza unor do­cumente și a amintirilor din acele vremi, acțiunile înfăptuite de îna­intași și greutățile cu care au avut de luptat aceștia. El îi înfățișează bunăoară pe profesorii de la Școala normală din Ploiești, înființată și susținută de secțiunea din Prahova a „Societății pentru învățătura po­porului român“, ca pe niște oameni inimoși și harnici, care au dat do­vadă de muncă neprecupețită și „jertfelnică“. Corpul didactic pra­hovean scotea și o revistă proprie — „Școala Română“. Aici, în re­dacția acestei reviste, Ionescu-Lun­­gu a luat cunoștință de frămîntări­­le timpului, s-a familiarizat cu ideile socialiste, citind cu nesaț „Contemporanul“, „Revista Socia­lă“, „Țăranul“ și alte publicații. „Cu ce aveam moștenire din sîngele de clăcaș, în suflet din suferințele or­fanului bătut de Dumnezeu și de toate vînturile rele, cu ceea ce am împrumutat din pildele profesorilor mei — sfinți de închinat la ei —■ și cu hrana sufletească, sorbită cu lă­comia flămîndului, din comoara de pe masa administrației revistei «Școala Română», e lesne de în­țeles că m-au cîștigat pînă la entu­ziasm ideile de stingă“. Dar C. Ionescu-Lungu a avut și legături nemijlocite cu socialiștii. „Prin corespondența cu Ioan Nă­dejde — arată el — am cunoscut, cu mult înaintea multora, pe ma­rele scriitor C. Dobrogeanu-Gherea, pe neînfricatul gazetar Constantin Mille, pe Al. G. Radovici și aproa­pe pe toți militanții socialiști de pe vremuri“. în această perioadă, cînd mișca­rea de organizare a corpului di­dactic încă nu reușise să antreneze (Continuare in pag. a 3-ăJ rhț.» de la Ploiești din 1888 a în­­vățătorilor din județele Prahova și Buzăi, la care a participat și Al. Vlahiță, pe atunci revizor școlar, precum și c. Dobrogeanu-Gherea. Ideile de asociere promovate de prima soțietate a învățătorilor Pe țară și impulsionate în special de Vasile Iftimeșcu au fost o călăuză care a îndruma jn continuare pa­șii mișcării spre organizare. O con­tribuție importată a adus în a­­ceastă perioadă și revista „Educa­­țiunea“, întemeiată in ianuarie 1892 de învățătorul Mihai Timuș și la care a colaborat și Ionescu-Lungu. În perioada care urmează, învă­țătorii fruntași ai mișcării își men­țin legăturile, întrunindu-se la A­­Sărat, la Adîncata (Prahova) la Maia (Ilfov) și la Ploiești. în vara anului 1896 se pun bazele, la întru­nirea din comuna Gologanu (R. Să­rat), în casa învățătorului M. Mi­­hăilescu, „Asociației generale a în­vățătorilor din toată țara“ al cărei președinte a fost desemnat Iones­­cu-Lungu. Asociația a ținut prima adunare generală în același an, la Ploiești. Ulterior se alcătuiește la Buzău un comitet de inițiativă pen­tru crearea unei asociații puterni­ce a învățătorilor români, în acest scop comitetul, larg sprijinit de­ un mare număr de învățători din în­treaga țară, scoate, în februarie 1898, revista „Școala viitoare“. „Școala viitoare“ înscrie în pro­gramul său de acțiune stimularea mișcării învățătorilor către o aso­ciație proprie. In iulie 1898 se în­trunește în comuna Gologanu din județul R. Sărat un grup de 18 în­vățători, care hotărăsc convocarea primului congres învățătoresc la Ploiești, în 28—30 decembrie 1898. Congresul a avut loc la data fi­xată, cu toate greutățile ce i s-au pus în cale. Ionescu-Lungu, care în vederea mobilizării învățătorilor a participat la conferințele generale din 10 județe, a fost sancționat cu oprirea salariului, deși își ceruse concediu, iar mai tîrziu a fost mu­tat într-un cătun din județul Neamț. Autoritățile vremii au sancționat și pe alți militanți pentru înființarea primei societăți a învățătorilor din România, încercînd să împiedice ți­nerea congresului, în ciuda tuturor greutăților, însă, acesta s-a desfă­șurat cu succes. In favoarea lui au intervenit Al. G. Radovici, primar Prof. ONITA GLÎGOR vicepreședinte al Comitetului Uniu­nii Sindicatelor din învățămînt și Cultură. 1 I

Next