Gazeta Învățământului, 1971 (Anul 23, nr. 1070-1086)

1971-01-08 / nr. 1070

Proletari din toate țările uniti-va t GAZETA INVATAMINTULUI EDITATA DE MINISTERUL INVATAMINTULUI SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVATAMINT SI CULTURA I t ANUL XXIII-Nr. 1070 [p]m Vineri 8 ianuarie 1911 4 pagini - 25 bani In orașul de pe Bega, pe strada Feldioara, la numă­rul 3, funcționează din anul 1956 „Stațiunea republicană a tinerilor naturaliști“. Aici niște oameni destoinici îm­bină in chip priceput mun­ca de dascăli cu cea de cer­cetători științifici, in labo­ratoarele stațiunii, pe cele două hectare cu răsadnițe și cu sere, pe loturile cu co­lecții de plante, ca și la mi­ca fermă avicolă a stațiunii se perindă zilnic zeci și zeci de elevi care, sub îndruma­rea competentă a persona­lului didactic al stațiunii, efectuează numeroase lu­crări practice, atractive, in­teresante, un clișeu . Observații asu­pra plantelor ornamentale. CALITATEA PE PRIM PLAN Optimizarea organizării și conducerii Considerînd chestiunile care pri­vesc perfecționarea organizării­ și conducerii învățămîntului ca avînd o însemnătate primordială în ridi­carea calității lui, ne-am oprit mai întîi asupra activității din acest sector. Pentru a realiza o dimensiune calitativ superioară a organizării și conducerii școlilor — ne-a spus conf. univ. dr. TIBERIU BOGDAN, șef de catedră, de la Institutul central de perfecționare a per­sonalului didactic — trebuie să pornim, ca în orice altă ac­țiune,­­ de la datele realității. Și realitatea ne spune ca pină e­i prezent nu a existat o preocu­pare specială a facultăților pentru a-i forma pe profesori și ca viitori conducători de școală. Se impune în mod imperios ca această lacună să fie suplinită, pentru că un di­rector de școală, în condițiile ac­tuale, îndeplinește un rol foarte important, conducînd grupuri în­tregi de profesori și o întreagă ar­mată de elevi. Pe de altă parte, ins­pectorii școlari nu pot vizita școlile decit la intervale mari de timp, astfel încît ponderea principală a muncii de îndrumare și control a procesului de învățămînt este exer­citată de către director. In aceste condiții, în anul 1971 se va mani­festa în mod pronunțat preocupa­rea de a-i înzestra pe directori cu­­­ cunoștințe de conducere științifică , pentru ca, în sfera lor de decizie, ei să acționeze în mod eficient pe toate planurile. Conducerea Ministerului învăță­­mîntului și Institutul central de perfecționare a personalului di­dactic au hotărît să organizeze cursuri cu durata de aproximativ o lună pentru actualii directori și, în perspectivă, și pentru un număr de profesori care dovedesc aptitudini organizatorice și care urmează să fie atestați rînd pe rînd pentru calitatea de director. Preocupări asemănătoare se manifestă și în ceea ce privește pregătirea inspectorilor, în a căror mun­că a domnit multă vreme empirism­ul și care trebuie să fie la rîndu-le înzestrați cu cunoș­tințe de organizare și conducere științifică. La Institutul Central de perfecționare, ca și la filialele sale, se vor organiza deci cursuri pen­­­­­tru inspectorii de toate gradele și­­­ de toate funcțiile. La aceste cursuri atît directo­rilor cât și­ inspectorilor li se vor da cunoștințe care privesc moder­nizarea învățămîntului în general, dar mai cu seamă noile concepții de organizare și conducere științi­fică. O mare atenție va fi acor­dată înarmării directorilor cu su­ficiente cunoștințe despre teoria grupurilor mici, considerîndu-se că ei lucrează, pe de o parte, cu gru­puri sociale constituite din perso­nalul didactic, iar pe de altă parte cu grupuri formale de elevi consti­tuite în clase. Despre cursurile pentru pregăti­rea directorilor ne-a vorbit și conf. univ. dr. NICOLAE RADU de la a­­celași institut. Voi ține în cadrul acestui curs — ne-a spus tov. Radu — o serie de prelegeri despre teoria grupurilor mici, astfel incit directorii să-și dea seama că există un context științific în care își pot integra acțiunile. Nu putem pre­tinde că ei vor desfășura imediat după aceasta acțiunile lor de lideri de grup respectînd întru totul ri­gorile științei. Este mai mult un fel de sensibilizare la problemă, o­­ cale de a sparge primele bariere­ ale empirismului, ceea ce, pentru realizarea unui prim pas, mi se pare foarte important. Un al doi­lea pas ar urma să-l constituie de­monstrațiile specialiștilor și, în sfîrșit, ultimul va fi acela în care directorul va reuși să formuleze singur diagnostice strict științifice și, de asemenea, ipoteze strict ști­ințifice de ameliorare pentru un grup sau altul. La acest stadiu nu se poate ajunge dintr-odată. Va fi nevoie de timp. Cert este însă că acțiunea de scientizare a conduce­rii trebuie să înceapă intr-un fel și formula acestui început pe care vrem să-l realizăm în anul 1971 ni se pare cea mai potrivită. O reevaluare calitativă a conținutului Creșterea continuă a cantității de informație strictă în memoria co­lectivă a societății, capacitatea re­lativ constantă de asimilare a In­formației de către Individ, decala­­jul dintre acestea (care tinde să crească continuu) și uzura foarte rapidă a informațiilor în socie­tatea contemporană fac ca reeva­luarea calitativă a conținutului în­vățămîntului să devină unul din dezideratele majore ale perfecțio­nării sale. Despre modul cum se va realiza această dimensiune ca­litativă ne-a vorbit cercetătoarea EMILIA CONSTANTINESCU, șef de secție la Institutul de științe pe­dagogice.­­ O activitate eficientă trebuie să aibă neapărat în vedere anu­mite obiective precise. Obiectivul fundamental al școlii, în actuala ei etapă de dezvoltare, este priorita­tea formativului asupra informati­vului. Se impune în primul rînd formarea și dezvoltarea unor capa­cități intelectuale cum ar fi flexi­bilitatea gîndirii, mobilitatea, in­dependența și creativitatea ei, care să facă posibilă integrarea conti­nuă, eficientă a tineretului în viața socială. Aceste obiective cer profe­sorului să utilizeze un chip nou manualele și programele școlare, în general, se lasă destulă liberta­te profesorilor în utilizarea acestor programe și manuale. Este o liber­tate care are sensuri bine determi­nate. în primul rînd, această libertate le va permite profesorilor să selec­ționeze cunoștințele ce urmează a fi predate din perspectiva valorii lor pentru realizarea obiectivelor învățămîntului. Aceasta înseamnă renunțarea la amănunte de prisos, axarea pe idei fundamentale. Tot­odată ea va permite promovarea în procesul de învățămînt a unor con­cepții științifice moderne. Anumite cunoștințe cuprinse în manuale pot să se degradeze de la u­n moment la altul. Profesorul, obligat să ‘se țină la curen’ cu progresele pe care le face știința­, va­­ putea să adap­teze conținutul respectiv, să înlo­cuiască anumite exemple care nu mai corespund rigorilor științifice. Apoi, libertatea despre care vor­bim va permite corelarea cunoștin­țelor studiate în cadrul diferitelor discipline, creînd posibilitatea de a da elevilor ideea unității funda­mentale a științelor, idee cumva ignorată prin actuala distribuire rigidă a disciplinelor în planul de învățămînt. Se vor putea aborda chiar probleme aparținînd discipli­nelor de graniță. De exemplu, pro­fesorul de fizică va face trimiteri la biofizică, cel de chimie la bio­chimie etc. Și, în sfîrșit, un aspect funda­mental, această libertate oferă pro­fesorului largi posibilități de a lega conținutul învățămîntului de practică. Legarea teoriei de prac­tică, care în anul 1971 se va con­tura ca un principiu de muncă foarte precis pentru orice profesor, constituie unul din principiile e­­sențiale ale activizării elevilor în scopul însușirii cunoștințelor. Ipostaza tehnologiei Solicitat să vorbească despre perspectivele ridicării calității teh­nologiei didactice în anul 1971, cer­cetătorul principal VL. KRASNA­­LESCHI a ținut mai întîi să precize­ze că tehnologia se referă la mijloa­cele tehnice de învățare—domeniu în care se fac eforturi pentru a îm­bunătăți calitatea aparaturii exis­tente și pentru a introduce o apa­ratură modernă — ca și la cerce­tările de ergonomie școlară, prin care înțelegem adaptarea tehnici­lor didactice atît la conținutul in­formațional transmis cit și la ca­pacitatea de asimilare a elevilor. Termenul de ergonomie școlară nu se referă însă numai la mijloacele tehnice propriu-zise, ci și la conți­nutul învățămîntului și la meto­dele de predare. Intenția noastră — a precizat tov. Krasnaseschi — este să găsim un mijloc adecvat de măsurare a cantității de informa­ție „utilă", adică receptibilă și asi­milabilă de către elevi, presupu­­nînd că există o redundanță de in­formație în întregul învățămînt, a­­dică o sumă de noțiuni parazitare vehiculate fie prin rutină, fie din dificultatea specialistului de a con­centra o parte din cunoștințele pe care ar vrea să le transmită. Dacă ne referim la noțiunea de tehnologie în sensul cel mai larg, de cunoștințe și acțiuni, atunci vom apela la ergonomie pentru a asigura folosirea în mai ales in activitățile învățămînt, practice, a acelor mijloace tehnice care pot dezvolta aptitudini și trezi interese tocmai pentru tehnica modernă. Această lan­tră capătă o deosebită in șișmrteatiyk * "'ezegț, /'i'V nem­aif eriTO pe munca privită ca obiect de învațămînt. Pînă în mo­mentul de fațiLi nu s-a stăruit su­ficient asupra legăturii dintre teh­nologie, în înțelesul ei de sumă a mijloacelor de învățămînt și la­tura formativă a acestor mijloace. Majoritatea profesorilor înțeleg, de pildă, rolul mijloacelor audio-vi­­zuale, al formelor de mass media. Mulți dintre ei păstrează însă și acum rezerve față de învățămîn­­tul programat, nu văd că acesta reflectă o anumită logică și siste­matizare a ideilor după un princi­piu formulat încă de Descartes — acela că o dificultate mare trebuie să fie divizată in probleme și difi­cultăți mai mici, care pot fi ușor rezolvate — și că dezvoltă spiritul analitic al elevilor, ca și priceperea Anchetă realizata de OCTAVIAN BUZESCU (Continuare în pag. 3-a) A început un nou an, un nou cincinal. Cu anul 1971 intrăm — cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea de Anul Nou — „intr-o nouă etapă a dezvoltării economice și social-culturale a țării". In toate sectoarele de activitate calitatea va trebui să urce trepte înalte. De aceea, acum, la Început de an, am încercat să conturăm cîteva din preocupările strîns legate de impera­tivul calitate în unele compartimente importante ale­­ în­vățămîntului. Zilele trecute. In sălile Grupului școlar C.F.R. din Capitală a fost o expoziție care inaugurată prezintă materiale didactice utiliza­te in procesul de invăță­­mânt din școlile profesio­nale și de calificare, in șco­lile de maiștri și liceele in­dustriale ale Transporturilor. Ministerului Este pre­zentată o gamă largă de exponate cu caracter prac­tic, instalații și utilaje in stare de funcționare. La deschiderea expoziți­­ei au luat parte tovarășul Mircea Malița, ministrul învățămîntului și tovarășul Ing. Ștefan Pavel, minis­­trul transporturilor. INTERFERENȚA ȘCOALĂ-PRODUCȚIE Orientarea învățămîntului către realitățile practicii, realizată prin introducerea pregăt­iri tehnico­­practice în planul de învățămînt este o necesitate pe care o impune însăși viața Considerînd instruirea și educarea elevilor drept o acti­vitate pusă in slujba vieții loc­ale, tot mai numeroși profesori tind să-i familiarizeze încă din vremea studiului cu particularitățile speci­fice muncii din diferitele sectoare ale economei. Ei îi înarmează cu cunoștințe și deprinderi practice nu numai in cuprinsul școlii, ci și în afara ei, în incinta întreprinde­rilor direct productive. Se reali­zează astfel o interferență, un flux de relații de salutară oportunitate intre școală și producție. Un exemplu în acest sens ni-1 oferă numeroasele legături care s-au sta­­bilit în județul Bacău în organiza­rea activităților cu caracter practic între școli și întreprinderi. Sprijinit Îndeaproape de Comisia economică a Comitetului județean P.C.R., Inspectoratul Bacău a or­ganizat cîteva echipe care s-au deplasat în județ, pentru a ajuta școlile să stabilească relații cu întreprinderile în vederea pregăti­rii tehnico-productive a elevilor Aceste echipe, sprijinite la rindul lor de organele locale de partid și de stat, au discutat cu directorii unor mari întreprinderi din Co­­mănești, Moinești, Buhuși, Tîrgu Ocna despre modalitățile pregăti­rii elevilor, luindu-se în comun hotărîri cu privire la locurile de muncă ce urmau să fie puse la dis­poziția acestora, la maiștrii care să-i conducă și să-i supravegheze, la lucrările pe care urmau să le efectueze elevii. Multe întreprinderi i-au primit pe elevi cu toată solicitudinea. Așa au procedat, de pildă, între­prinderea „Industria metalurgică“ și Fabrica de confecții din Bacău, Fabrica de postav din Buhuși, Combinatul de industrializare a lemnului din Comănești, întreprin­derea de industrie locală din Tg. Ocna, întreprinderile de me­canizare a agriculturii etc. In cadrul lor școlarii desfășoară activități tehnico-productive ale căror rezultate sunt de pe acum demne de remarcat. Elevele care lucrează la Fabrica de tricotaje din Bacău, de exemplu, după ce o vreme au asistat la activitatea muncitoarelor, au început să pu­nă mina de războaie și acum muncesc alături de lucrătoarele calificate. Ele au și pornit să acu­muleze elementele unei preprofesio­­nalizări și fabrica­re-a promis că, după ce vor termina școala de 10 ani, le va angaja, contînd pe po­sibilitatea unei calificări foarte rapide. O situație asemănătoare este de semnalat și în legătură cu activitățile practice efectuate la Fabrica de postav din Buhuși de elevii Școlii generale nr 4. din localitate Și aici elevii participă direct la procesul de producție și au fost asigurați că vor fi angajați în fabrică după absolvirea școlii. O activitate satisfăcătoare desfă­șoară în producție și elevii Școlii generale nr. î sau cei ai liceului de cultură generală din Comă­nești, care fac practică la Combi­natul local de industrializare a lemnului. Multiple forme de activități tehnico-productive se desfășoară și în mediul rural. Astfel, elevii școlii generale și ai liceului din comuna Podul Turcului au efec­tuat pe terenurile viticole ale I.A.S. din localitate lucrări au fost normate și evaluate care de tehnicieni. Sumele cuvenite pen­tru aceste lucrări au fost înmînate școlii. In prezent s-au stabilit gru­pe de elevi care, în funcție de ce­rințele specifice diferitelor clase și de lucrările necesare întreprin­derilor respective, vor efectua ac­tivități legate de întreținerea și utilizarea mașinilor agricole (la întreprinderea de mașini agrico­le) și lucrări de viticultură cu specific hibernal (la Gospodăria agricolă de stat). în comuna Păncești, conduce­rea Școlii generale a încheiat cu Cooperativa agricolă de producție un contract care prevede lucrările ce urmează să fie efectuate de elevi pe un lot atribuit de C.A.P., precum și repartizarea lor pe grupe. Elevii sunt instruiți de Ingi­nerii și specialiștii cooperativei, astfel nicit să se asigure desfășu­rarea științifică a lucrărilor agri­cole. Cooperativa este sigură că ei vor reuși să îndeplinească preve­derile cuprinse în contract, întru­« cit i-a văzut la lucru și în toam­nă, cînd au lucrat în sectorul vi­ticol și au izbutit să îndeplinească normele fixate de tehnicieni. Su­mele cu care au fost retri­buiți au fost folosite pentru achi­ziționarea de materiale prevăzute în acțiunea de autodotare a școlii. Sunt de reținut și inițiativele Școlii generale din comuna Pa­lanca. Aici, cu sprijinul primit de la întreprinderea forestieră Agăș, care a acceptat să transfere școlii unele materiale, s-a înjghe­bat un atelier de tîmplărie, iar cu cîteva mașini de cusut s-a insta­lat un atelier de croitorie. Este semnificativ, pentru ecoul pozitiv pe care îl are buna orga­nizare a activităților practice în rîndul elevilor și al părinților, un fenomen manifestat la Școala ge­nerală din comuna Ghimeș. La începutul anului școlar, din 25 de elevi frecventau cursurile numai 7. Faptul că în școală s-a înființat un atelier de tîmplărie, că un maistru priceput predă lu­cruri folositoare au determinat o bruscă ridicare a frecvenței la procentul de sută la sută. In general, activitățile cu carac­ter tehnic-productiv, care în jude­țul Bacău se desfășoară cu spriji­nul larg al organelor locale și al întreprinderilor, exercită o influ­ență pozitivă asupra procesului de învățămînt în ansamblul său. Prof. IULIAN GHIȚA inspector șef la Inspectoratul școlar al județului Bacău

Next