Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)
1933-06-18 / nr. 24
Anul III. No. 24. Numărul 2 lei Târgu-Mureş, 18 Iunie 1933. Foaie săptămânală pentru răspândirea culturii în popor ABONAMENTUL: 300 Lei pe an Pentru preoţi, învăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor MIHAIL DEMETRESCU Administraţia: Prefectura Jud. Mureş Redacţia: Pasagiul Ştefan Iosif No. 11. Conferinţa de la Londra S’a deschis în săptămâna aceasta, la Londra, mult trâmbiţata şi mult aşteptata conferinţă economică mondială, conferinţă de la care se aşteaptă hotărîri tămăduitoare pentru omenirea care pe întreg cuprinsul pământului, se sbate în sărăcie şi în griji. După cum o arată şi numele, această conferinţă este un sobor al tuturor popoarelor lumii, căci 66 de state şi-au trimis în capitala Angliei delegaţi. In numele ţării noastre şi ca preşedinte al delegaţiei române, a plecat mult iscusitul nostru diplomat, Dl. N. Titulescu. Conferinţa şi-a deschis lucrările Luni, printr’o cuvântare a Regelui George al Angliei, care pe bună dreptate a arătat că, mizeria în care se sbate omenirea de atâţia ani, nu este prin nimic îndreptăţită, căci doar resursele de bunuri şi de hrană, nu sunt azi mai micşorate ca altădată. Cauza mizeriei trebue deci căutată în altă parte şi anume, în lipsa de înţelegere, în lipsa de sinceră colaborare dintre popoare. Primul ministru al Angliei, Dl Macdonald, în vorbirea sa, a arătat că suferinţa generală a ajuns aşa de mare şi aşa de departe, încât dacă ea se mai prelungeşte, este de temut o revoltă generală, care ar fi catastrofală pentru întreaga civilizaţie omenească. Am relevat aceste două cuvântări, ca să se vadă câtă importanţă are pentru întreaga lume, această conferinţă şi cât de îndreptăţite sunt nădejdile pe care popoarele şi le pun în hotărîrile înţelepte ce sunt şi trebue a fi luate de bărbaţii de stat ce iau parte la lucrările ei. In ceea ce ne priveşte pe noi Românii, suntem cu totul de acord, că actuala criză, care din nefericire nu a cruţat nici ţara noastră, este într’adevăr lipsită de orice logică şi că isvoarele ei stau numai în duşmănoasa politică economică pe care statele o au unele faţă de altele. Binele omenirii nu va putea ieşi decât numai dintr’o înţelegere prietenească a tuturor popoarelor căci, după cum cuminte s’a spus, „binele permanent al fiecăruia, depinde de binele permanent al tuturor“. Pentru aceste motive, dorim şi noi din suflet ca această importantă conferinţă să reuşească, şi ca din hotărîrile ei să rezulte într’adevăr pentru omenirea suferindă, o uşurare, uşurare care în nici un chip nu mai trebue să întârzie. m. d. Di la ii An nini I Ti.-ires Cuvântările S. S. Protopopului I. Maloş şi Dlui Dr. Eugen Nicoară întrucât din lipsă de spaţiu, n'am putut cuprinde intr'un singur număr toate avântatele cuvântări care s’au rostit de citre mulţii oratori cari au vorbit la marea adware antirevizionistă ce s’a ţinut în Tg.-Mureş în ziua de 28 Maiu, continuăm a da un numărul de liţă, rezumatele cuvântărilor rostite de S. S. Protopopul I. Maloş, din Reghin care a vorbit în nun de Partidului Naţional Agrar, şi de Dl Dr. Eugen Nicoară, care a vorbit în numele deşărţământului „Astrei“ din Reghin. Despre frumuseţea cuvântării Păr. Maloş, am mai vorbit încă şi în darea de seamă apărută imediat după ţinerea adunării , am arătat atunci, cât de mult a impresionat pe spectatori, cuvântarea ta. Vom da acum numai sfârşitul acestei cuvântări, atât de avântate şi atât de vibrant rostită: „In numele paidului naţional agrar de sub conducere Emin Oct. Goga, care a contribuit din toate puterile trupeşti şi sufleteşti, prin vorbit, faptă şi scris la împlinirea visului neamului nostru, la implininirea acelui vis, pe care El l’a numit „copil al suferinţii, de jalea căruia ne-au răposat şi moşii şi părinţii"- declar, că noi suntem in deplină convingere, că hotărâte ţării româneşti î’au întregit în baza dreptului istoric şi etnic al neamului românesc şi nu cedăm din pământul ţării noastre nimic, ci la nevoie: „Murim mai bine ’n luptă Cu glorie deplină Decât să fim sclavi iarăşi In vechiul nost’ pământ“. * * »! Dl Dr. Eugen Nicoară, care vorbea în numele eroicei societăţi culturale „Astra“, a rostit un minunat şi patetic discurs, isbutind să impresioneze adânc adunarea. D-sa a arătat în calde şi evocatoare cuvinte, toate străvechile legături ale neamului românesc cu pământul Ardealului şi neputinţa noastră de a admite vreodată o cât de mică răşluire din acest pământ sfinţit. „Nici cetăţile noastre Dumnezeeşti, munţii Retezatul şi Negoiul, Ceahlăul şi Caraimanul, Găina şi Bătrâna nu vreau s’audă alt cântec, decât doina ciobanului român pe care o cunosc de mii şi mii de ani. N’auziţi solia lor, porunca lor de tunet şi de trăznet ? Iată, cu noi sunt cei vii, cu noi sunt morţii noştrii cu noi sunt munţii noştri, cu noi este Mureşul şi Oltul, cu noi sunt Târnavele şi Crişurile, cu noi este Prutul şi Siretul, cu noi este pământul acesta, cu noi este Cerul. Cu noi este Dzeu ! înţelegeţi popoare şi Vă închinaţi! înţelegeţi popoare voinţa acestui neam, care nu înţelege să cucerească nici o glie străină, dar nu va ceda din ţărâna ei nici o unghie. înţelegeţi popoare: noi de aici suntem din veci şi noi aici rămânem în vecii vecilor!‘ Uimea infuuhuii la liilrații Te-Deumul — Omagiul Guvernului. Răspunsul M. S. Regelui — Manifestaţia de la palatul regal De la un capăt la altul al ţării, poporul român a sărbătorit cu toată căldura aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Garol IIE în entuziasmul popular, odată cu dragostea pe care toată suflarea românească o poartă dinastiei care a făurit întregirea neamului şi consolidarea Statului, nădejdea că Suveranul urmând tradiţia marilor săi înaintaşi, va şti să conducă destinele României cu aceiaş înţelepciune şi patriotism, care a format şi formează trăsura de legătură între ţară şi Tron. Te-Deumul Cu acest prilej Capitala a îmbrăcat haina de sărbătoare. Edificiile publice au fost împodobite cu drapele, iar balcoanele caselor cu flori şi covoare. La ora 9 dim., s-a oficiat la biserica Domniţa Bălaşa — catedrala Patriarhiei fiind în reparaţie — un Te-Deum, de către I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea, asistat de arhierul Platon Ciosu, arhimandritul Gordun Galaction şi clerul bisericii. Au asistat d-lui Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri, cu toţi domnii miniştri şi subsecretarii de stat, precum şi multe alte personalităţi. După terminarea serviciului religios, d. general Samsonovici, ministrul apărării naţionale, a trecut compania în revistă şi apoi a ţinut trupei o cuvântare arătând însemnătatea pentru armată a acestei aniversări regale. Solemnitatea s-a terminat la ora 10. Guvernul prezintă felicitări Suveranului Cuvântarea primului ministru — Răspunsul M. S. Regelui Membrii Guvernului s’au prezentat la amiază în corpore la palatul regal și au prezintat Suveranului felicitări cu prilejul aniversării. Primul ministru d. al. Vaida a rostit următoarele cuvinte: Sire, Daţi-mi voe, ca în numele meu şi al guvernului să aduc expresia, sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat astăzi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului, atât de providenţial pentru Ţara noastră al urcării pe Tron a Maiestăţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava Statului, — în acele grele împrejurări, — cât mai bine. Dar, cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: »Fluctuat, nec mergitur«. De aceia, de la Regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean simţeam fiecare că ne lipseşte capul adevărat în marea familie a Statului. Această lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpurile deveneau din ce în ce mai grele, nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de neam şi Ţară, V-au readus în mijlocul nostru. Aţi revenit, Sire, ca din ceasul acela şi până astăzi să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, perseverenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă, dată din locul cel mai înalt, a trezit ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani, Majestate, aţi ştiut să daţi o nouă organizaţie falnicei noastre armate, progresul cultural a luat un nou avânt şi cu toate timpurile grele, încrederea în interior şi prestigiul înspre afară sunt asigurate de o voinţă fermă. Iar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficială ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea păstrării continuităţii ca un factor indispensabil realizărilor mari. De aceea, Majestate, pot fi sigur, că în acest moment, vorbesc nu numai în numele guvernului, ci sunt expresia sentimentului obştesc al Ţării întregi, când rog pe Atotputernicul să Vă dăruiască mulţi fericiţi ani, păstrându-Vă aceeaşi vigoare trupească, acelaş zel de muncă, devotament şi stăruinţă, care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului neamului nostru. Cu aceleaşi sentimente, din adâncul sufletului nostru urăm Marelui Voevod Mihai să se desvolte, atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot aşa de frumos şi de acum înainte, pentru ca, într’un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de Domnie a glorioşilor Săi înaintaşi. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al IIlea, Trăiască Marele Voevod Mihai,Trăiască întreaga Augustă Dinastie« M. S. Regele a răspuns astfel: Domnule preşedinte al Consiliului, «Mulţumesc pentru cuvintele ce Mi-aţi adresat în numele guvernului şi care venite de la preşedintele Consiliului le socotesc ca reprezentând glasul ţării. Gândindu-Mă la tot ce s’a petrecut acum trei ani, pot azi să- Mi dau seama că nu am greşit, făcând gestul de a răspunde chemării ţării, gest la care Mă îndemna toată puterea sufletului Meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca Mea vor fi închinate în folosul ţării, pentru care voi da tot ceea ce îmi vor îngădui puterile mele.« * * * La ora 1, a fost la palatul regal, un dejun la care au luat parte, împreună cu M. S. Regele, M. S. Regina Elisabeta şi M. S. Marele Voevod Mihai. Serbările restauraţiei au fost încheiate printr’o mare demonstrație în piața palatului regal.