Gazeta Mureşului, 1933 (Anul 3, nr. 1-47)

1933-06-18 / nr. 24

Anul III. No. 24. Numărul 2 lei Târgu-Mureş, 18 Iunie 1933. Foaie săptămânală pentru răspândirea culturii în popor ABONAMENTUL: 300 Lei pe an Pentru preoţi, învăţători şi săteni 50 Lei pe an Pentru autorităţi — — 300 Lei pe an Redactor: Profesor MIHAIL DEMETRESCU Administraţia: Prefectura Jud. Mureş Redacţia: Pasagiul Ştefan Iosif No. 11. Conferinţa de la Londra S’a deschis în săptămâna aceas­ta, la Londra, mult trâmbiţata şi mult aşteptata conferinţă eco­nomică mondială, conferinţă de la care se aşteaptă hotărîri tă­măduitoare pentru omenirea care pe întreg cuprinsul pământului, se sbate în sărăcie şi în griji. După cum o arată şi numele, această conferinţă este un sobor al tuturor popoarelor lumii, căci 66 de state şi-au trimis în ca­pitala Angliei delegaţi. In nu­mele ţării noastre şi ca preşe­dinte al delegaţiei române, a plecat mult iscusitul nostru diplo­mat, Dl. N. Titulescu. Conferinţa şi-a deschis lucră­rile Luni, printr’o cuvântare a Regelui George al Angliei, care pe bună dreptate a arătat că, mizeria în care se sbate omenirea de atâţia ani, nu este prin nimic îndreptăţită, căci doar resursele de bunuri şi de hrană, nu sunt azi mai micşorate ca altădată. Cauza mizeriei trebue deci căutată în altă parte şi anume, în lipsa de înţelegere, în lipsa de sinceră colaborare dintre popoare. Primul ministru al Angliei, Dl Macdonald, în vorbirea sa, a arătat că suferinţa generală a ajuns aşa de mare şi aşa de departe, în­cât dacă ea se mai prelungeşte, este de temut o revoltă generală, care ar fi ca­tastrofală pentru întreaga civi­lizaţie omenească. Am relevat aceste două cu­vântări, ca să se vadă câtă im­portanţă are pentru întreaga lume, această conferinţă şi cât de îndreptăţite sunt nădejdile pe care popoarele şi le pun în hotărîrile înţelepte ce sunt şi trebue a fi luate de bărbaţii de stat ce iau parte la lucrările ei. In ceea ce ne priveşte pe noi Românii, suntem cu totul de acord, că actuala criză, care din nefericire nu a cruţat nici ţara noastră, este într’adevăr lipsită de orice logică şi că is­­voarele ei stau numai în duş­mănoasa politică economică pe care statele o au unele faţă de altele. Binele omenirii nu va putea ieşi decât numai dintr’o înţele­gere prietenească a tuturor po­poarelor căci, după cum cuminte s’a spus, „binele permanent al fiecăruia, depinde de binele per­manent al tuturor“. Pentru aceste motive, dorim şi noi din suflet ca această im­portantă conferinţă să reuşea­scă, şi ca din hotărîrile ei să rezulte într’adevăr pentru ome­nirea suferindă, o uşurare, uşu­rare care în nici un chip nu mai trebue să întârzie. m. d. Di la ii An nini I Ti.-ires Cuvântările S. S. Protopopului I. Maloş şi Dlui Dr. Eugen Nicoară întrucât din lipsă de spaţiu, n'am putut cuprinde intr'un singur număr toate avântatele cuvântări care s’au rostit de citre mulţii oratori cari au vorbit la marea adware antirevizionistă ce s’a ţinut în Tg.-Mureş în ziua de 28 Maiu, continuăm a da un numărul de liţă, rezumatele cuvântărilor rostite de S. S. Protopopul I. Maloş, din Reghin care a vorbit în nun de Partidului Naţional­ Agrar, şi de Dl Dr. Eugen Nicoară, care a vorbit în numele deş­ărţământului „Astrei“ din Reghin. Despre frumuseţea cuvântării Păr. Maloş, am mai vorbit încă şi în da­rea de seamă ap­ărută imediat după ţinerea adunării , am arătat atunci, cât de mult a impresionat pe specta­tori, cuvântarea t­a. Vom da acum numai sfârşitul aces­tei cuvântări, atât de avântate şi atât de vibrant rostită: „In numele pa­­idului naţional agrar de sub conducere Emin Oct. Goga, care a con­tribuit din toate puterile trupeşti şi suf­leteşti, prin vorbit, faptă şi scris la împli­nirea visului neamului nostru, la implini­­nirea acelui vis, pe care El l’a numit „co­pil al suferinţii, de jalea căruia ne-au ră­posat şi moşii şi părinţii"-­ declar, că noi suntem in deplină convingere, că hotărâte ţării româneşti î­’au întregit în baza drep­tului istoric şi etnic al neamului românesc şi nu cedăm din pământul ţării noastre ni­mic, ci la nevoie: „Murim mai bine ’n luptă Cu glorie deplină Decât să fim sclavi iarăşi In vechiul nost’ pământ“. * * »!­ Dl Dr. Eugen Nicoară, care vor­bea în numele eroicei societăţi cultu­rale „Astra“, a­ rostit un minunat şi patetic discurs, isbutind să impresio­neze adânc adunarea. D-sa a arătat în calde şi evocatoare cuvinte, toate străvechile legături ale neamului românesc cu pământul Ar­dealului şi neputinţa noastră de a ad­mite vre­odată o cât de mică răşluire din acest pământ sfinţit. „Nici cetăţile noastre Dumnezeeşti, mun­ţii Retezatul şi Negoiul, Ceahlăul şi Carai­­manul, Găina şi Bătrâna nu vreau s’audă alt cântec, decât doina ciobanului român pe care o cunosc de mii şi mii de ani. N’auziţi solia lor, porunca lor de tunet şi de trăznet ? Iată, cu noi sunt cei vii, cu noi sunt mor­ţii noştrii cu noi sunt munţii noştri, cu noi este Mureşul şi Oltul, cu noi sunt Târ­­navele şi Crişurile, cu noi este Prutul şi Siretul, cu noi este pământul acesta, cu noi este Cerul. Cu noi este Dzeu ! înţele­geţi popoare şi Vă închinaţi! înţelegeţi popoare voinţa acestui neam, care nu înţelege să cucerească nici o glie străină, dar nu va ceda din ţărâna ei nici o unghie. înţelegeţi popoare: noi de aici suntem din veci şi noi aici rămânem în vecii vecilor!‘ Uimea infuuh­u­­ii la liilrații Te-Deumul — Omagiul Guvernului. Răspunsul M. S. Regelui — Manifestaţia de la palatul regal De la un capăt la altul al ţării, poporul ro­mân a sărbătorit cu toată căldura aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Garol II­E în entuziasmul popular, odată cu dragostea pe care toată suflarea românească o poartă di­nastiei care a făurit întregirea neamului şi con­solidarea Statului, nădejdea că Suveranul ur­mând tradiţia marilor săi înaintaşi, va şti să conducă destinele României cu aceiaş înţelep­ciune şi patriotism, care a format şi formează trăsura de legătură între ţară şi Tron. Te-Deumul Cu acest prilej Capitala a îmbră­cat haina de sărbătoare. Edificiile publice au fost împodobite cu dra­pele, iar balcoanele caselor cu flori şi covoare. La ora 9 dim., s-a oficiat la bise­rica Domniţa Bălaşa — catedrala Patriarhiei fiind în reparaţie — un Te-Deum, de către I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristea, asistat de arhierul Platon Ciosu, arhimandritul Gordun Galaction şi clerul bisericii. Au asistat d-lui Al. Vaida Voe­­vod, preşedintele consiliului de mi­niştri, cu toţi domnii miniştri şi sub­­secretarii de stat, precum şi multe alte personalităţi. După terminarea serviciului religios, d. general Samsonovici, ministrul apă­rării naţionale, a trecut compania în revistă şi apoi a ţinut trupei o cu­vântare arătând însemnătatea pentru armată a acestei aniversări regale. Solemnitatea s-a terminat la ora 10. Guvernul prezintă felicitări Suveranului Cuvântarea primului ministru — Răspunsul M. S. Regelui Membrii Guvernului s’au prezentat la amiază în corpore la palatul re­gal și au prezintat Suveranului feli­citări cu prilejul aniversării. Primul ministru d. al. Vaida a ros­tit următoarele cuvinte: Sire, Daţi-mi voe, ca în numele meu şi al guvernului să aduc expresia, sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat astăzi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului, atât de providen­ţial pentru Ţara noastră al urcării pe Tron a Maiestăţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava Statului, — în acele grele împrejurări, — cât mai bine. Dar, cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: »Fluctuat, nec mergitur«. De aceia, de la Regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean simţeam fiecare că ne lipseşte capul adevărat în marea familie a Statului. Această lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpurile de­veneau din ce în ce mai grele, nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de neam şi Ţară, V-au readus în mijlocul nostru. Aţi revenit, Sire, ca din ceasul acela şi până astăzi să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, per­severenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă, dată din locul cel mai înalt, a trezit ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani, Majestate, aţi ştiut să daţi o nouă organizaţie fal­nicei noastre armate, progresul cul­tural a luat un nou avânt şi cu toate timpurile grele, încrederea în interior şi prestigiul înspre afară sunt asigurate de o voinţă fermă. Iar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficială ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea păstrării continuităţii ca un factor indispensabil realiză­rilor mari. De aceea, Majestate, pot fi sigur, că în acest moment, vorbesc nu nu­mai în numele guvernului, ci sunt expresia sentimentului obştesc al Ţării întregi, când rog pe Atotpu­ternicul să Vă dăruiască mulţi feri­ciţi ani, păstrându-Vă aceeaşi vigo­are trupească, acelaş zel de muncă, devotament şi stăruinţă, care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului neamului nos­tru. Cu aceleaşi sentimente, din adân­cul sufletului nostru urăm Marelui Voevod Mihai să se desvolte, atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot aşa de frumos şi de acum înainte, pentru ca, într’un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de Domnie a glo­rioşilor Săi înaintaşi. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al IIlea, Trăiască Marele Voe­vod Mihai,Trăiască întreaga Augustă Dinastie­­« M. S. Regele a răspuns astfel: Domnule preşedinte al Consiliului, «Mulţumesc pentru cuvintele ce Mi-aţi adresat în numele gu­vernului şi care venite de la pre­­şedintele Consiliului le socotesc ca reprezentând glasul ţării. Gândindu-Mă la tot ce s’a pe­trecut acum trei ani, pot azi să- Mi dau seama că nu am greşit, făcând gestul de a răspunde chemării ţării, gest la care Mă îndemna toată puterea sufletu­lui Meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca Mea vor fi închinate în folosul ţării, pen­tru care voi da tot ceea ce îmi vor îngădui puterile mele.« * * * La ora 1, a fost la palatul regal, un dejun la care au luat parte, îm­preună cu M. S. Regele, M. S. Re­gina Elisabeta şi M. S. Marele Voe­vod Mihai. Serbările restauraţiei au fost în­cheiate printr’o mare demonstrație în piața palatului regal.

Next