Gazeta Mureşului, 1936 (Anul 6, nr. 1-19)
1936-01-15 / nr. 1
15 ian. 1936._____________________________Cfizera mureșului __ ______ Pagina 4. ~ Veşti şi întâmplări ------ Dela Curtea Regală. La începutul săptămânii acesteia M. Sa Regele . Carol II, însoţit de Marele Voevod Mihaiu, au făcut o scurtă vizită la Belgrad M. Sate Reginei văduve Marioara a Iugoslaviei. M. Sa Regele s’a reîntors la Bucureşti iar Marele Voevod Mihai a plecat în Elveţia unde va petrece o lună de zile in tovărăşia Augustei sale mame, Majestatea Sa Elena. * * * Conferinţe. In ultimul timp, au ţinut conferinţe în localitate, Dl profesor universitar Marinescu de la Cluj, care a vorbit despre „Femeia de azi“ şi despre „Armatele europene actuale“. Ultima conferinţă rostită a fost aceia a Dnui profesor Traian Popa, care a vorbit despre „Martirii mureşeni ai revoluţiei din 1848“. O conferinţă cu totul interesantă a fost aceia rostită de Dl profesor Ioan Boşdog, care a vorbit despre „Românii din Secuime“, pe baza unor documentări personale ale conferenţiarului. * * Petrecere In seara zilei de 18 ianuarie va avea loc o mare serată dansantă dată de profesorii şi ofiţerii liceului militar „Mihaiu Viteazul“. * * * Retragerea preşedintelui Masaryk. Bătrânul şi înţeleptul preşedinte al republicei slovace, Dl Masaryk, simţindu-se obosit, s-a retras din fruntea statului spre marele regret al tuturor locuitorilor. In locul său, adunarea naţională a ales cu mare majoritate ca preşedinte al statului pe Dl Eduard Beneş, fost ministru de externe şi un bun prieten al ţârii noastre. * * * Redeschiderea Parlamentului. Parlamentul îşi va începe lucrările în ziua de 20 ianuarie, când se vor pune în discuţie importante legi: noua lege administrativâ, legea nouior încadrări a funcţionarilor statului, fixarea bugetului pe anul 1936, etc. * * I O mare nenorocire aviatică. Din America se anunţă, că unul din cele mai mari avioane de pasageri a Statelor-Unite, şi care transporta 25 călători, s’a prăbuşit în timpul sborului într’o mlaştină. Avionul în cădere s’a sfărâmat ucigând 18 călători. * * * Scumpirea tutunului şi ţigărilor. Începând dela 12 Ianuarie, preţul tutunului şi ţigărilor s-a scumpit cu 10—25 la sută. Singurele ţigări al căror preţ a rămas neschimbat sunt ţigările „Plugar“. In amintirea lui Eminescu. Din iniţiativa Asociaţiei profesorilor secundari din localitate se va pune la primăvară o placă comemorativă, pe casa unde în 1866, adică acum 70 de ani, a fost adăpostit câteva zile marele poet M. Eminescu, în trecerea lui prin Tg.-Mureş. Această casă se află în str. Călăraşi şi este actualmente prăvălia „La Calul Alb“, proprietatea comerciantului Bucur. Cu acest prilej va avea loc şi un festival artistic, dat de elevii şcoalelor secundare locale. * * * Dictatură în Ungaria. Ziarele străine aduc vestea că actualul regent al Ungariei, amiralul Horthy, s’ar afla grav bolnav. In caz de deces, primul ministru al Ungariei, Gömbös, s’ar pregăti să-i ia locul, ajungând astfel şi şef al statului şi şef al guvernului, întocmai ca Hitler din Germania. Mulţi bărbaţi politici din Ungaria nu privesc cu bucurie acest lucru şi ar fi şi început o vie propagandă contra unei astfel de dictaturi. * * * Cum este timpul. Contrar prevederilor făcute astă toamnă de unii meteorologi, timpul se menţine frumos şi blând în întreaga ţară, de afară de unele localităţi de la munte, mai nicăiri nu a căzut zăpadă. Ba, din unele regiuni ale ţării, din Banat, din Dobrogea şi din sudul Basarabiei se vesteşte că pomii au început să înmugurească iar florile să înflorească. La Balcic, în Dobrogea nouă, pomii sunt înverziţi cu totul iar florile deschise ca în luna Main. O schimbare a acestei frumoase vremi, meteorologii o anunţă pe la sfârşitul acestei luni, când vom avea mari zăpezi şi geruri simţitoare. Numai de nu s’ar înşela şi acum, cum s’au înşelat şi astă toamnă! * * * Moartea lui Ioan Boca. Săptămâna trecută a încetat din viaţă, după o lungă şi chinuitoare boală, vrednicul dascăl loan Boca, directorul şcoalei primare „Principele Carol“. In locul vacant a fost numit ca director Dl Partenie Duca, actualmente revizor şcolar al judeţului Mureş. Ştiri din Topliţa. In ziua de 7 Ianuarie ch., s-au pus bazele unei bănci populare in localitate. Banca se va numi: „Topliţana“. Adunarea generală a ales următorul consiliu de administraţie: Dr. I. Luca notar public, pr. A. Gliga, pr. Oct. Neamţu, Fl. Coman librar-tipograf, N. Sbârcea, Gh. Ţăran, Al. Filip avocat, Ilie Antal, Victor Moldovan avocat. Cenzori titulari: dr. Emil Dandea, Gr. Truţa, Vaier Duşa, cenzori supleanţi: I. Toian funcţionar Tg.-Mureş, G. Teslovan şi Partenie Iancu directorul Casei Cercuale. Până în prezent s-au înscris 96 de membrii subscriind aproape 200 acţiuni a 500 lei. In urma plecării din localitate a d-lui notar Mircea Alomiri, centrul premilitar Topliţa a fost încredinţat d-lui învăţător C. Popescu, sub nt. de rezervă. * * * * înfiinţarea unei cantine şcolare la şcoala primară „Principele Carol“. Din iniţiativa d-nelor institutoare: Drişcu Emilia, Eugenia Biciuşcă, Olimpia Zamfir, Letiţia Frăţilă, Lucreţia Runcu şi Elena Aniţei, de la şcoala primară „Principele Carol“, din localitate, a luat fiinţă o cantină şcolară, in scop de a se da, de 2 ori pe săptămână, mâncare elevilor săraci. După o muncă destul de grea depusă de iniţiatoare, s’a asigurat existenţa acestei cantine până la sfârşitul anului şcolar. Din cauza lipsei de fonduri, s’a cerut concursul autorităţilor din localitate, cari inţelegând iniţiativa şi scopul urmărit, au dat ajutoare in limita posibilităţilor. Astfel, municipalitatea a donat 4000 lei, comitetul şcoalei primare nr. 1. 1000 lei, şcoala normală superioară, o însemnată cantitate de alimente, iar liceele „Papiu Ilarian“ „Unirea“ au promis de asemenea ajutoare. bustului se va face Duminecă 19 ianuarie a. c. După serviciul divin şi desvelirea bustului, va vorbi preşedintele societăţii, care va preda bustul d-lui rector al Universităţii. * Interzicerea plantărilor de vii. Se face cunoscut tuturor agricultorilor că, Ministerul Agriculturii a oprit complect plantarea viţei de vie cu începere dela 20 Decemvrie 1935. Prin urmare agricultorii trebue să se abţină de a mai pregăti terenul în vederea aceasta şi a mai cumpăra viţe şi portaltoi. * * * * * Expoziţia Ligii antirevizio niste la Satu-Mare. Datorită insistenţelor depuse de autorităţile din Satu-Mare, şi în special ale D-lui profesor Vasile Scurtu, ajutor de primar in acel oraş, comitetul central a aprobat transportarea în Satu-Mare a expoziţiei Ligii antirevizioniste din Cluj, care până acum a mai fost adăpostită şi în oraşul Arad. in oraşul nostru, centru şcolar atât de importat şi unde problema romanităţii se pune cu atâta acuitate, se gândeşte cineva la aducerea acestei expoziţii şi aici ? ❖ * * Congresul general al corporaţiilor industriale din Ardeal şi Banat. Duminecă dimineaţa la 19 ianuarie , localul corporaţiei industriale din Cuj, se va ţine congresul general al corporaţiilor industriale din Ardeal şi Banat, la care a fost invitat să participe şi de subsecretar de stat dr Valeru Roman. La congres vor participa delegaţi din partea tuturor corporaţiilor din Ardeal şi Banat. Cu această ocazie, se va lua în discuţie şi noul proiect al pregătirii profesionale, întocmit de d. subsecretar de stat Valeria Roman, legea asigurărilor sociale şi legea Camerelor de muncă. Tipografia Comunală Tg.-Mureș. * * * De la Camera de Agricultură, Secţia Agricolă a jud. Mureş, în dorinţa de a răspândi cultura cu trifoi şi lucerna, face cunoscut tuturor agricultorilor, că vinde sămânţă de trifoi şi lucernă decuscutată cu preţul de 35 lei Kg. Vânzările se fac numai în cantităţi * * * Un bust lui V. Pârvan la Cluj. Societatea studenţilor în litere şi filosofie de la Universitatea din Cluj, a ridicat un bust lui Vasile Pârvan. Desvelirea * * * De la Camera de Agricultură. Se face cunoscut că Banca Agronomilor împrumută cu o dobândă de 9,50°0. Creditele se acordă agricultorilor nedatori sau cu mici datorii convertite şi cu ratele achitate, cari garantează împrumuturile cu gaj de producte şi cu accepte girate reescontabile la Banca Naţională. Tot la această Bancă funcţionează un birou de cereale, care vinde în comision tot felul de produse agricole, la preţuri, cari au făcut deplină mulţumire agricultorilor. * * * Camera de Comerţ şi Industrie Târgu-Mureş. No. 90- 1936. Se aduce la cunoştinţa generală, că în conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din Regulamentul Legii Camerelor de Comerţ şi Industrie, publicat în Monitorul Oficial No. 148 din 30 iunie 1934, s-a făcut revizuirea listelor electorale ale Camerei pe anul 1936 şi acestea vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi în birourile Camerei în Târgu- Mureş, str. Primăriei No. 1 începând dela 1 Februarie până inclusive la 15 Februarie 1936. Dacă la revizuirea listelor electorale s’ar fi făcut vre-o eroare de înscriere sau omitere, cei in drept sau 5 membri ai Camerei, vor putea face contestaţie în tot timpul dela 1 până la 15 Februarie 1936 la Camera de Comerţ şi Industrie din Târgu-Mureş, care va decide până la 2 Martie 1936. După expirarea acestui ultim termen listele se vor afișa tot la sediul Camerei. Președ. Corn. Int.: Primsecretar deleg.: Fulea, (ss ) (ss.) Rusu Ştiri din Reghin Dela „Societatea vânătorilor români“. Din iniţiativa din dr. Eugen Nicoară, s’a constituit „Societatea vânătorilor români“ din Reghin şi împrejurimi. La prima şedinţă din 5. c. s’a constituit comitetul alegându-se ca preşedinte d. dr. E. Truţia, iar secretar d. Al. Hurubeanu. S’a hotărît ca în societate să nu se primească decât numai români, iar taxele să fie cu mult mai mici decât cele dela celelalte societăţi de vânătoare. * * * Şcoală ţărănească. Societatea Astra, desp. Reghin, de sub preşedinţia dlui dr. E. Nicoară, ca şi anul trecut, a deschis o şcoală ţărănească, aducându-se ţărani de la sate, cari sunt întreţinuţi gratuit, timp de două săptămâni cât ţine şcoala, li se predă de către profesori, preoţi, înv. şi alţi intelectuali tot felul de cunoştinţe, tinzându-se la o educare generală a ţărănimii de pe aceste plaiuri.* * * Situaţia şcoalelor primare. Reghinul numără 8 şcoli primare, dintre cari 3 româneşti de stat, iar 5 confesionale minoritare. Două grădiniţe, una de stat românească, iar cealaltă confesională. Numărul elevilor de la aceste şcoli, e de 1102. Pe naţionalitâţi: Români 257. Maghiari 402. Saşi 183. Evrei 260. Pe procente: Români 23 32 la sută. Minoritari 76.68 la sută. Timp de 16 ani s’au înmulţit mai mult evreii şi maghiarii, mai puţin românii, iar saşii au scăzut.