Gazeta Mureşului, 1936 (Anul 6, nr. 1-19)

1936-01-15 / nr. 1

15 ian. 1936._____________________________Cfizera mureșului __ ______ Pagina 4. ~ Veşti şi întâmplări ------­ Dela Curtea Regală. La în­ceputul săptămânii acesteia M. Sa Regele . Carol II, însoţit de Marele Voevod Mihaiu, au făcut o scurtă vizită la Belgrad M. Sate Reginei văduve Marioara a Iugoslaviei. M. Sa Regele s’a reîntors la Bucureşti iar Marele Voevod Mihai a plecat în Elve­ţia unde va petrece o lună de zile in tovărăşia Augustei sale mame, Majestatea Sa Elena. * * * Conferinţe. In ultimul timp, au ţi­nut conferinţe în localitate, Dl profe­sor universitar Marinescu de la Cluj, care a vorbit despre „Femeia de azi“ şi despre „Armatele europene actuale“. Ultima conferinţă rostită a fost aceia a Dnui profesor Traian Popa, care a vor­bit despre „Martirii mureşeni ai revo­luţiei din 1848“. O conferinţă cu totul interesantă a fost aceia rostită de Dl profesor Ioan Boşdog, care a vorbit despre „Românii din Secuime“, pe ba­za unor documentări personale ale con­ferenţiarului. * * Petrecere In seara zilei de 18 ianuarie va avea loc o mare serată dansantă dată de profesorii şi ofiţerii liceului militar „Mihaiu Viteazul“. * * * Retragerea preşedintelui Masaryk. Bătrânul şi înţeleptul preşedinte al republicei slovace, Dl Masaryk, simţindu-se obosit, s-a retras din fruntea statului spre marele regret al tuturor locuitori­lor. In locul său, adunarea naţio­nală a ales cu mare majoritate ca preşedinte al statului pe Dl Edu­ard Beneş, fost ministru de exter­ne şi un bun prieten al ţârii noastre. * * * Redeschiderea Parlamentu­lui. Parlamentul îşi va începe lu­crările în ziua de 20 ianuarie, când se vor pune în discuţie im­portante legi: noua lege adminis­­trativâ, legea noui­or încadrări a funcţionarilor statului, fixarea bu­getului pe anul 1936, etc. * * I O mare nenorocire aviatică. Din America se anunţă, că unul din cele mai mari avioane de pasageri a Statelor-Unite, şi care transporta 25 călători, s’a prăbu­şit în timpul sborului într’o mlaş­tină. Avionul în cădere s’a sfărâ­mat ucigând 18 călători. * * * Scumpirea tutunului şi ţi­gărilor. Începând dela 12 Ianua­rie, preţul tutunului şi ţigărilor s-a scumpit cu 10—25 la sută. Sin­gurele ţigări al căror preţ a ră­mas neschimbat sunt ţigările „Plu­gar“. In amintirea lui Eminescu. Din iniţiativa Asociaţiei profesorilor secundari din localitate se va pune la primăvară o placă comemorativă, pe casa unde în 1866, adică acum 70 de ani, a fost adăpostit câteva zile marele poet M. Eminescu, în trecerea lui prin Tg.-Mureş. Această casă se află în str. Călăraşi şi este actualmente prăvă­lia „La Calul Alb“, proprietatea co­merciantului Bucur. Cu acest prilej va avea loc şi un festival artistic, dat de elevii şcoalelor secundare locale. * * * Dictatură în Ungaria. Ziarele străine aduc vestea că actualul regent al Ungariei, amiralul Horthy, s’ar afla grav bolnav. In caz de deces, primul ministru al Ungariei, Gömbös, s’ar pregăti să-i ia locul, ajungând astfel şi şef al statului şi şef al guvernului, întocmai ca Hitler din Germania. Mulţi bărbaţi politici din Ungaria nu privesc cu bucurie acest lucru şi ar fi şi în­ceput o vie propagandă contra unei astfel de dictaturi. * * * Cum este timpul. Contrar pre­vederilor făcute astă toamnă de unii meteorologi, timpul se menţine frumos şi blând în întreaga ţară, de afară de unele localităţi de la munte, mai nicăiri nu a căzut zăpadă. Ba, din unele re­giuni ale ţării, din Banat, din Dobro­­gea şi din sudul Basarabiei se vesteşte că pomii au început să înmugurească iar florile să înflorească. La Balcic, în Dobrogea nouă, pomii sunt înver­ziţi cu totul iar florile deschise ca în luna Main. O schimbare a acestei frumoase vremi, meteorologii o anunţă pe la sfârşitul acestei luni, când vom avea mari zăpezi şi geruri simţitoare. Numai de nu s’ar înşela şi acum, cum s’au înşelat şi astă toamnă! * * * Moartea lui Ioan Boca. Săp­tămâna trecută a încetat din viaţă, după o lungă şi chinuitoare boală, vrednicul dascăl loan Boca, directorul şcoalei primare „Principele Carol“. In locul vacant a fost numit ca director Dl Partenie Duca, actualmente revizor şcolar al judeţului Mureş. Ştiri din Topliţa. In ziua de 7 Ianuarie ch­., s-au pus bazele unei bănci populare in localitate. Banca se va numi: „Topliţana“. Adunarea generală a ales­ următorul consiliu de administraţie: Dr. I. Luca notar public, pr. A. Gliga, pr. Oct. Neamţu, Fl. Coman librar-tipograf, N. Sbârcea, Gh. Ţăran, Al. Filip avocat, Ilie Antal, Victor Moldovan avocat. Cenzori titulari: dr. Emil Dandea, Gr. Truţa, Vaier Duşa, cenzori supleanţi: I. Toian funcţionar Tg.-Mureş, G. Tes­­lovan şi Partenie Iancu directorul Casei Cercuale. Până în prezent s-au înscris 96 de membrii subscriind aproape 200 acţiuni a 500 lei. In urma plecării din localitate a d-lui notar Mircea Alomiri, centrul premi­­litar Topliţa a fost încredinţat d-lui învăţător C. Popescu, sub nt. de rezervă. * * * * înfiinţarea unei cantine şcolare la şcoala primară „Principele Ca­rol“. Din iniţiativa d-nelor institutoare: Drişcu Emilia, Eugenia Biciuşcă, Olim­pia Zamfir, Letiţia Frăţilă, Lucreţia Runcu şi Elena Aniţei, de la şcoala primară „Principele Carol“, din loca­litate, a luat fiinţă o cantină şcolară, in scop de a se da, de 2 ori pe săp­tămână, mâncare elevilor săraci. După o muncă destul de grea de­pusă de iniţiatoare, s’a asigurat exis­tenţa acestei cantine până la sfârşitul anului şcolar. Din cauza lipsei de fon­duri, s’a cerut concursul autorităţilor din localitate, cari in­ţelegând iniţiativa şi scopul urmărit, au dat ajutoare in limita posibilităţilor. Astfel, municipalitatea a donat 4000 lei, comitetul şcoalei primare nr. 1. 1000 lei, şcoala normală superioară, o însemnată cantitate de alimente, iar liceele „Papiu Ilarian“ „Unirea“ au promis de asemenea ajutoare. bustului se va face Duminecă 19 ia­nuarie a. c. După serviciul divin şi desvelirea bustului, va vorbi preşedin­tele societăţii, care va preda bustul d-lui rector al Universităţii. * Interzicerea plantărilor de vii. Se face cunoscut tuturor agricultorilor că, Ministerul Agriculturii a oprit com­plect plantarea viţei de vie cu începere dela 20 Decemvrie 1935. Prin urmare agricultorii trebue să se abţină de a mai pregăti terenul în ve­derea aceasta şi a mai cumpăra viţe şi port­altoi. * * * * * Expoziţia Ligii antirevizio­­­ niste la Satu-Mare. Datorită in­sistenţelor depuse de autorităţile din Satu-Mare, şi în special ale D-lui pro­­fesor Vasile Scurtu, ajutor de primar in acel oraş, comitetul central a apro­bat transportarea în Satu-Mare a ex­poziţiei Ligii antirevizioniste din Cluj, care până acum a mai fost adăpostită şi în oraşul Arad. in oraşul nostru, centru şcolar atât de import­at şi unde problema romanităţii se pune cu atâta acuitate, se gândeşte cineva la aducerea acestei expoziţii şi aici ? ❖ * * Congresul general al cor­­poraţiilor industriale din Ar­deal şi Banat. Duminecă dimineaţa la 19 ianuarie , localul corporaţiei industriale din Cuj, se va ţine congre­sul general al corporaţiilor industriale din Ardeal şi Banat, la care a fost in­vitat să participe şi de subsecretar de stat dr Valeru Roman. La congres vor participa delegaţi din partea tuturor corporaţiilor din Ar­deal şi Banat. Cu această ocazie, se va lua în dis­cuţie şi noul proiect al pregătirii pro­fesionale, întocmit de d. subsecretar de stat Valeria Roman, legea asigurărilor sociale şi legea Camerelor de muncă. Tipografia Comunală Tg.-Mureș. * * * De la Camera de Agricultură, Secţia Agricolă a jud. Mureş, în do­rinţa de a răspândi cultura cu trifoi şi lucerna, face cunoscut tuturor agri­cultorilor, că vinde sămânţă de trifoi şi lucernă decuscutată cu preţul de 35 lei Kg. Vânzările se fac numai în cantităţi * * * Un bust lui V. Pârvan la Cluj. Societatea studenţilor în litere şi filoso­­fie de la Universitatea din Cluj, a ridicat un bust lui Vasile Pârvan. Desvelirea * * * De la Camera de Agricultură. Se face cunoscut că Banca Agronomi­lor împrumută cu o dobândă de 9,50°­0. Creditele se acordă agricultorilor nedatori sau cu mici datorii convertite şi cu ratele achitate, cari garantează împrumuturile cu gaj de producte şi cu accepte girate reescontabile la Banca Naţională. Tot la această Bancă funcţionează un birou de cereale, care vinde în co­mision tot felul de produse agricole, la preţuri, cari au făcut deplină mul­ţumire agricultorilor. * * * Camera de Comerţ şi Industrie Târgu-Mureş. No. 90- 1936. Se aduce la cunoştinţa generală, că în conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din Regulamentul Legii Camerelor de Comerţ şi Industrie, publicat în Monitorul Oficial No. 148 din 30 iunie 1934, s-a făcut revizuirea listelor elec­torale ale Camerei pe anul 1936 şi acestea vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi în birourile Camerei în Târgu- Mureş, str. Primăriei No. 1 începând dela 1 Februarie până inclusive la 15 Februarie 1936. Dacă la revizuirea listelor electorale s’ar fi făcut vre-o eroare de înscriere sau omitere, cei in drept sau 5 membri ai Camerei, vor putea face contestaţie în tot timpul dela 1 până la 15 Feb­ruarie 1936 la Camera de Comerţ şi Industrie din Târgu-Mureş, care va decide până la 2 Martie 1936. După expirarea acestui ultim termen listele se vor afișa tot la sediul Came­rei. Președ. Corn. Int.: Primsecretar deleg.: Fulea, (ss ) (ss.) Rusu Ştiri din Reghin Dela „Societatea vânătorilor ro­mâni“. Din iniţiativa din­ dr. Eugen Nicoară, s’a constituit „Societatea vâ­nătorilor români“ din Reghin şi împre­jurimi. La prima şedinţă din 5­­. c. s’a con­stituit comitetul alegându-se ca preşe­dinte d. dr. E. Truţia, iar secretar d. Al. Hurubeanu. S’a hotărît ca în societate să nu se primească decât numai români, iar ta­xele să fie cu mult mai mici decât cele dela celelalte societăţi de vânătoare. * * * Şcoală ţărănească. Societatea As­tra, desp. Reghin, de sub preşedinţia dlui dr. E. Nicoară, ca şi anul trecut, a deschis o şcoală ţărănească, aducân­­du-se ţărani de la sate, cari sunt între­ţinuţi gratuit, timp de două săptămâni cât ţine şcoala, li se predă de către profesori, preoţi, înv. şi alţi intelectu­ali tot felul de cunoştinţe, tinzându-se la o educare generală a ţărănimii de pe aceste plaiuri.* * * Situaţia şcoalelor primare. Reghi­nul numără 8 şcoli primare, dintre cari 3 româneşti de stat, iar 5 confesionale minoritare. Două grădiniţe, una de stat româ­nească, iar cealaltă confesională. Nu­mărul elevilor de la aceste şcoli, e de 1102. Pe naţionalitâţi: Români 257. Maghiari 402. Saşi 183. Evrei 260. Pe procente: Români 23 32 la sută. Minoritari 76.68 la sută. Timp de 16 ani­­ s’au înmulţit mai mult evreii şi maghiarii, mai puţin ro­mânii, iar saşii au scăzut.

Next