Gazeta Sporturilor, octombrie 1933 (nr. 1250-1262)

1933-10-02 / nr. 1250

ANUL XI. No. 1250 M mi ABONAMENTE Pe un an.............................................LEI 1000 Pe șase luni................................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare în fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 — 325/35. Telefon provincie : 77/65. Ce trebuie să facă I. B. U. Citim în ziarele pariziene: «Artero, managerul lui Girones, a sosit la Paris. El a venit sa caute matchuri pentru pensionarul său». In aceleași ziare la o zi sau două intervale citim: «Girones n’a primit oferta bucureșteană, prin care i se asigură o bursă de 25.000 de franci, pentru un match cu Luci­an Popes­­cu». ~ ^ • Două știri la fel de caracteristice, cari permit o seamă de interesante constatări pentru lumea boxului. In prima se vede clar că Girones nu mai poate soma la Barcelona. Managerul său alarmat,­a luat dru­mul Parisului, unde speră să găseas­că angajamente. La boxa sau nu în capitala Franței nu interesează- Cert este însă că la Paris în match­a vedetă la Wagram nu i se poate plă­ti mai mult decât 4000 — 8000 de franci. Dar se pare că Artero a alergat mult și bine, fără să fi putut obține ceva. Numai după acest eșec, s-a dus la ziare să explice scopul veni­rii la Mecca... Pe de altă parte, nu trebue igno­rată știrea a doua. Girones este cam­pion european de categorie pană­ Conform unei hotărâri a I. B. U-u­­lui urmează să-și pună titlul în joc până la 15 Noembrie. Ca challenger oficial a fost desemnat Lucian Po­­pescu. Ori, tocmai pentru a-l întâl­ni pe Lucian Popescu în termenul prevăzut de I. B. U., i s-a oferit o bursă de 25 000 de franci, plus toate cheltuelile. Girones a respins oferta. De ce? Nu e locul să discutăm. Deși urma­tă de știrea prin care caută mat­churi, declinarea ofertei apare ca ceva cu totul bizar. •Altceva dorim să lămurim prin articolul de față* Ce se va întâmpla cu titlul, deți­nătorul și Challengerul? Ce soartă le hărăzește regulamentul sportiv­­al I. B. U.-ului? Dacă Girones nu va boxa cu Lu­cian Popescu până la 15 Noembrie, ceea ce pare fapt cert, va intra în funcțiune o procedură simplă a fe­derației internaționale. Titlul va fi declarat vacant și ce va deschide o competiție. Partea curioasă va începe după deschiderea competiției. Iată de ce- Când va veni momentul desemnării competitorilor după ce se vor pri­mi înscrierile, un om va fi admis sigur: Girones, în calitate de fost campion. Toți ceilalți candidați vor fi discutați în chip și fel- Lucian Popescu nu va putea stărui în ca­litate de challenger. Invocarea aces­tei calități nu-i va putea folosi la nimic. Fostul challenger nare drep­turi deosebite. Lucian Popescu are deci situația cea mai bizară. Din fost challenger, cu veleități verifi­cate de I. B. U., nu e sigur că va fi între competitori. Indirect i se aplică deci o sanc­țiune. Cu ce s’a făcut vinovat campionul nostru, răpindu-i-se privilegiul de a juca un rol în desemnarea cam­pionului european de categorie pa­nă? Dacă s’ar analiza lucrurile obiec­tiv, concluzia nu poate fi decât una. Lucian Popescu a fost desemnat challenger european. N’a cerut pla­tonic să i se creeze această situație. A vrut să lupte pentru acest titlu­ Și n’a cruțat nimic A oferit lui Gi­rones o bursă de 25.000 de franci- Suma aceasta nu s’a mai plătit în România. Și totuși Girones n’a ac­ceptat. Și nu s’a sfiit chiar să spu­nă că bursa nu-i convine pentru ca mai târziu în căutarea de matchuri să facă apel la mica publicitate. După cum reese din expunerea noastră, unul singur a căutat să pu­nă în aplicare decizia federației in­ternaționale și acesta este Challen­gerul. Ca această situație, I. B. U. are datoria să tină cont. Și în consecin­ță să admită intrarea lui Lucian Po­pescu în competiție și să discute cât mai mult adeziunea lui Girones a cărui sportivitate lasă de dorit. LIS Schmeling) va boxa la Berlin BERLIN I. — «B. Z. am Mittag» anunță că toate ști­rile referitoare la matchu­­rile lui Schmeling în Sta­tele Unite sunt premature. Max Schmeling nu va pă­răsi Germania, înainte de a boxa la Berlin, ^ Săptămâna Din nou o Duminică strivită de supra­producție sportivă, O Dumi­nică în soare care a desfundat ma­halalele și a înghesuit poporul dor­nic de sport interesant peste tot pe unde a fost de găsit o fărâmă de e­­moție. Și numai așa se explică fap­tul că deși a găzduit o competițiu­­ne internațională de mare însemnă­tate, O [UNK] N. E. F-ul n’a fost pus în fericita postură de a refuza ca altă dintă spectatorii­ de vreme ce în partida inaugurală s’au războit în­tr’un match foarte animat­ două e­­chipe slave (a nu se înțelege slabe) fără nici o afinitate cu pasiunile și necazurile noastre.." Monumentala tribună pregătită pentru reminis­cențe balcanice n’a dat ospitalitate decât acelora cari s’au resemnat să urmărească comod o partidă intere­santă fără să se îngrijească de la­tura... «sufletească» a ei- Mai ales că au avut grije jucătorii înșiși­ de această îndeletnicire domestică, de vreme ce au obligat pe arbitru să-i trimită — pe câțiva — a­­lături de puținii spectatori ai tri­bunei­ iar pe alții direct la infirm­merie... Geace, n’a dovedit decât că și infanteriștii pot sări uneori pes­te cal. La Unirea Tricolor însă unde calculul hârtiei indica luptă strân­să între foștii campioni­ și preten­denții titlului (Unirea Tricolor se găsea până ori în frunte.­) și unde era de presupus o agitată încruci­șare de emoții, tribunele au fost mai scunde decât ar f­i trebuit. Asta nu înseamnă că dacă spectato­rii au repetat exact partida cu e­­moții (prima repriză s’a terminat la egalitate), n’au dat greș în calcu­lul probabilităților. Ceia ce n’au re­gretat însă până la sfârșit, mai ales că au avut prilejul să fie față la una din reprezentațiile de meta­morfozare cu care a început să ne delecteze Ripensia de la o vreme. Dar dacă a regretat totuși cineva, apoi acela a fost desigur arbitrul- Dar despre asta,să nu mai vorbim.­. Capitala n’a fost însă complect scoasă din circulație în cea de a doua zi a «Diviziei» atâta vreme cât doi din cei trei reprezentanți ai săi plecați să culeagă puncte prin ve­cini au găsit ce-au căutat. Singur Venus-ul s’a întors cu tolba goală, — sau plină, dacă vă vine mai bine, — tocmai atunci când se credea mai sigur pe ,­ecoltă și când spera în realizarea concretă a arhicunos­cutei teorii asupra probabilităților. Teorie care s’a dovedit perfectă în reuniunea motociclistă interbal­­canică de pe urma căreia România a cucerit încă un trofeu la modă. Căci, cine poate să nege necesita­tea afirmării noastre în Balcanii, pentru cari, cucerirea trofeului cu pecetea respectivă este prețul ex­pedierii ’ definitive ' în civilizație. Așa a fost­­ a football, așa la tennis și la fel la atletism. Éri ami cucerit în fine galonul și în sportul meca­nic. Dar asta după ce făcuserăm mai întâiu har­cea parcea din în­treg apusul și nordul Europei și chiar dintr’o însemnată parte a A­­fricei de Sud. Dar nițică variație nu strică, mai ales că publicul spectator al sportu­rilor mecanice, vine automat ori de câte ori hurtie motocicletele pe pistă. Indiferent cine și cum le pi­lotează.­. Ca și­­a rugby de altfel, de când partidele au purces să se dispute fără bătaie și fără complicații. Ca pe ziua de ori când s’a insta­lat mai vârtos în scaunul prezi­­­dențial Sportul Studențesc în cea mai senină atmosferă și în fața și­­auzul câtorva mii de spectatori mai bine dispuși ca ori­când... Deși ambulanța salvării stă împot­­molită de un veac în fața parcu­lui- L. ROȘIANU 6 PAGINI 6 LEI .... 2022 LaUl 2 Octombrie 19331 Duminecă la Brașov, matchul dej A murit Dumitru Dumitrescu părintele ciclismului românesc, atletism România-Suedia Un even­im­en­t senzațional al sportului românesc Duminică 8 Octombrie, Brașovul va fi teatrul celui mai important meeting cunoscut până acum în a­­nalele atletismului românesc. Este vorba anume, de concursul atletic organizat de Liga Regională de atletism Brașov cu sprijinul auto­rităților locale și la care și-au amin­tat participarea atleții echipei na­ționale suedeze care au luptat ori la Budapesta contra selecționatei Ungariei. Reuniunea pe care Liga Brașov in­tenționează s’o pună pe pictor Du­minică, trebue, considerată ca una din cele mai importante evenimente sportive desfășurate la noi în țară. CLASA ATLETISMULUI SUE­DEZ Este inutil s’o mai menționăm. A­­lături de Finlanda, Germania Ungaria, atletismul suedez figurea­si­ză în fruntea țărilor europene, at­leții ei fiind de­ o clasă indiscuta­­­bilă. Un Ny la demifond, un Pet­­tersen la garduri, un Wenström, un Skold, un Halberg, iată câteva nume cunoscute și care Duminică, vor evolua la Brașov. CUM S’A AJUNS LA ACEST MEETING? Liga Brașov intenționa de mul timp aducerea unui lot de at­leți străini care să fie opuși celor mai buni din reprezentanții Ro­mâniei într-un concurs care prin in­teresul ce urma să-l suscite ar fi a­­vut darul să trezească mistul pu­blicului pentru atletism. Ocazia a fost oferită de turneul pe care echipa națională a Suediei îl efectua în Europa centrală. Tra­tativele au fost duse de d. ing. Nys­­trfmin bine cunoscutul atlet care este stabilit de un an la Brașov. Din nefericire data la care sue­dezii puteau veni în țară coincidea cu Jocurile Balcanice de la Atena și astfel selecționata pe care Liga Brașov urma să o prezinte în fața Su­ediei era privată de o parte din cei mai buni atleți români. Totuși tratativele fiind avansate și condițiunile materiale destul de ușoare, mai ales că Primăria Brașov urmează să suporte o bună parte din cheltueli, Liga Brașov a căzut de acord asupra datei de 8 Octom­brie, cerând în acest scop și încu­viințarea Federației Române de at­letism, aprobare pe care forul at­letismului a dat o imediat. CE ATLF4I VOR PARTICIPA LA ACEST CONCURS Nu cunoaștem încă precis progra­mul meetingului de Duminică. Cert este însă că Liga Brașov ține să o­­pună atleților suedezi pe cei mai buni atleți de care dispune în ab­sența celor plecați la Atena. Se dă astfel ca sigură prezența la Brașov a următorilor: P. Haraler (Arad) L. Biro (Cluj) W. Loos (Tg. Săcuesc) O. Schopp (Sibiu) A. Papayothy(Tg Mureș) Kreissel­ (Brașov); Schmidt (Brașov); Rhein­­(Brașov); Saliny (Brașov); Stinghie (Brașov); Bud­de, Sterian, Herold-Csaklany, etc. din București. Intr’un cuvânt,, tot ce are mai bun atletismul românesc în acest moment ,va încerca Duminică să o­­pună o rezistență formidabilei e­­chipe suedeze. Pentru atletismul românesc mea­­tingul de la Brașov înseamnă un prim pas spre realizarea unui vechi deziderat: contactul cu străinăta­tea. Regretăm totuși că dintr’un în­ceput inaugurarea raporturilor at­­letiece cu străinătatea se face în con­­dițiuni care nu pot asigura concur­sului de la Brașov succesul pe care îl merita. Data mult prea târzie (să nu ui­tăm că la Brașov, în luna Octom­brie temperatura este scăzută) va influența desigur asupra rezultate­lor teh­nice, și apoi lipsa campio­nilor noștri plecați la Atena va priva selecționata noastră de un aport considerabil. CÂND SOSEȘTE ECHIPA SUEDIEI Atleții suedezi în număr de zece vor sosi în țară Joi urmând ca Vi­neri și Sâmbătă să viziteze împre­­jurimele Brașovului. Primăria $1 intoritațile elin BIA­­șov împreună cu Liga Brașov­ de atletism se străduesc să dea acestui eveniment toată amploarea pe care o merită.Tot cu această ocazie este proba­bil că se va inaugura ei Stadionul Municipal al orașului Brașov, cărui piatră fundamentală s’a pus a acum câteva luni. Vom reveni cu amănunte publi­când într’un număr viitor detalii asupra acestui interesant concurs atletic. HAVALETZ »eraé Activitate mare la masa internaționala... Ungurii au formulat definitiv contestația. — O ședință agitată la Budapesta. — Cazul Baratki va fi oare discutat în cea mai apropiata ședință a Fijiei? In articole recent publicate, am precizat atitudinea noastră în cele două litigii internaționale la ordi­nea zilei. In ambele, suntem în opo­ziție de interese cu vecinii noștri, ungurii, și după cum se prezintă situația acum, vom avea dificultăți foarte mari. «Masa verde» internațională va intra curând în funcțiune și va a­­vea de lucru în două cazuri. In unul suntem acuzați și în cel­lalt,­ parte civilă... In articolele de cari pomenim, la începutul reportajului­ am comen­tat situația în baza datelor cunoscu­te. Am luat ca reper elementele de drept și de fapt certe și am demon­strat poziția favorabilă a României in ambele litigii. A SURVENIT CEVA NOU? Nu susținem că a surve­nit ceva noul care ar pu­tea schimba poziția Româ­niei. E la fel de favorabilă, cum am prezentat-o nu de mult. Ungurii au luat însă ati­tudine oficială și se impun no­­i precizări. IN CAZUL BARATEI nu sunt dispuși să se grăbească. La insistența noastră de a ne ju­deca, la dorința federației noastre ca F. I. F. A. să se pronunțe cât mai curând, ungurii răspund cu o vădi­tă acțiune de tergiversare. Nu se grăbesc. Știu probabil ce-i așteaptă la federația internațională. Cât mai târziu la F. I. F. A., iată punctul lor de vedere. De unde deducem acest fel de a vedea ? Din faptul că pe cale neoficială fac PROPUNERI DE TRANZACȚIE Știm că unui cunoscut sportiv care nu de mult a fost la Pesta, ungurii i-au făcut propuneri formale. Au lăsat a înțelege că sunt dispuși să soluționeze ca­­zul Baratki, pe calea tran­zacției. Și au adăugat, că nu-i impresionează per­spectiva unui proces la F. I. F. A., af­irmând — «în doi peri» e drept — că Barat­ki a fost extrădat la tim­pul său d­e federația ro­mână. Dacă afirmația __ aceasta corespunde realității sau constitue o simplă presiu­ne, pentru a ne determina să preferăm tranzacția, asta vom vedea mai târziu. In orice caz, nu ne-ar mira ca Baratki să fi fost extră­dat. Căci se știe că a trecut în Ungaria când era un ob­scur element de club. De ce dar, i-ar fi refuzat organele noastre oficiale, o extrădare? Ca și cum as­tăzi s’ar ref­uza un aseme­nea act, pentru Stettner sau alții. Am f­ăcut paranteza de mai sus, nu credem însă că tranzacția e oportună. PE CELALALT FRONT In domeniul contestației pe tema­ matchului Ungaria—România, a in­tervenit o hotărâre a M. L. Sz.-ului. Marți seara a avut loc o ședință a comitetului presidențial. A fost o desbatere agitată, care s’a prelungit târziu după miezul nopții. S’a procedat la redactarea memoriului conținând expunerea de motive a contestației făcută la Bu­curești. Caracteristic în această ședință este atmosfera de hotărâre în care s’a ținut și mai ales impresia că ungurii vor să meargă «până în pân­zele albe»­, și nu înțeleg să cruțe ceva în acest scop. Deasemeni, este foarte interesan­tă tactica pe care au de gând să o a­­dopte la Comitetul Cupei Europei Centrale a amatorilor. Vor să facă apel la președinții grupărilor a căror jucători au fost întrebuințați în echipa României, ca pe baza mărturiei lor să stabilească statutul jucătorilor. Va prinde această procedură de judecătorie de ocol ? o Sâmbătă a încetat din viață, în vârstă de 72 ani cel dintâi ciclist ro­mân și promotorul acestui sport în țara noastră, Dumitru Dumitrescu. Știrea morții bătrânului sportiv a îndurerat profund pe toți acei cari l-au cunoscut și cari au avut prilejul să-i aprecieze prețioasele calități de entuziast îndrumător. Acum 13 de ani, când a apărut pentru prima oar­ă pe străzile Ca­pitalei cocoțat pe aparatul bizar cu proape banalizat astăzi, Dumitrescu a fost privit cu aceiaș ironică neîn­credere cu care sunt priviți înde­obște și pretutindeni toți marii ino­vatori. Astăzi, cei câțiva cari au ur­cat drumul vieței paralel cu acela al velocipedului introdus de Dumitres­cu, își dau perfect de bine seama de valoarea operei­ omului pe drept cuvânt numit părintele ciclismului românesc. Deși ajuns la o vârstă înaintată, Dumitrescu n’a putut să se despartă de bicicletă, de care se simțea apro­piat ca un tată de copilul său. Și a fost văzut astfel, un bătrân încărun­țit dar încă viguros, încercăndu-și nu de mult forțele la velodrom în tovărășia foștilor­ săi adversari de câteva decenii, la fel de bătrâni, la fel de încărunțiți­.. . Pentru înfăptuirile sale Dumitres­cu a primit de curând din mâna Su­veranului, suprema satisfacție: «me­ritul cultural pentru sport». A fost un omagiu binemeritat și pe care modestia sportivului convins,l-a pri­mit cu sin­ciune aproape de copil. La mormântul omului de ispravă care a fost Dumitrescu aducem, noi, cari i-am cunoscut viața închinată sportului românesc, un pios omagiu. Iar fiului său — redactorului nostru Eugen Dumitrescu — ca și familiei sale îndurerate, condoleanțe sincere. O mare competițiune sportivă militară în perspectivă — —oo——— CONCURSURI DE ATLETISM, SKY, SCRIMA ȘI TENNIS INTRE ARMATELE IUGOSLAVIEI, POLONIEI, ROMÂNIEI ȘI CEHO­SLOVACIEI Turneul militar de football în­tre echipele României, Poloniei și Cehoslovaciei, pare să fie, prelu­diul unor grandioase manifestațiuni sportive a­­ căror program variat ar complecta în mod fericit inițiativa României. Din convorbirile pe care le-am putut avea cu conducătorii sportivi ai armatelor polone și cehe, aceș­tia ar vedea cu ochi buni realiza­rea unui cât mai strâns contact pe tărâmul sportiv între armatele ce constituesc Mica înțelegere la care se adaugă și Polonia. In acest sens astăzi Luni după a­­miază va avea loc din inițiativa d-lui general V. Bădulescu, direc­torul general al C. N. E. F-ului o importantă consfătuire la care vor lua parte șefii delegațiilor armatei polone, cehe și române. Din par­tea României vor lua parte d-nii: general V. Bădulescu lt.-colonel E. Pălăngeanu, maior A. Săvulescu, căp. Drăghici, căp. Medeleanu, Ni­­culescu și Dumitrescu. Ședința a fost convocată în sco­pul­­ de­ a se studia amănunțit or­ganizarea unor competițiuni anuale între echipele militare ale Poloniei- Cehoslovaciei-Iugoslaviei și Româ­niei în următoarele ramuri sportive: football -­­atletism - s­ix - tennis și scrima. Concursurile se vor disputa­­ anual în fiecare țară. I Competițiunea ar urma să întru­nească pe toții sportivii aflați sub drapel și­ ar constitui fără îndoială unul din cele mai importante ma­nifestațiuni sportive puse pe pi­cior în ultimul timp. Vom reveni cu amănunte imediat după ce vom cunoaște rezoluțiile ședinței de astăzi. Covaci în Anglia Gh. Covaci a primit din partea managerului său pentru străinătate d. Pierre Michaud o scrisoare din care extragem următoarele: «Am avut o convorbire cu Dave Lumianski, managerul celor doi campioni mondiali și el m’a lăsat să înțeleg că ar avea pentru tine câteva angajamente în Anglia, de­oarece acum el organizează la Man­chester. In sfârșit, cred că anul aces­ta va merge mai bine decât în tre­cut, etc.». După cum vedem, excelentul nos­tru boxeur va pleca în străinătate, înconjurat de frumoase făgădueli. EH n m hi Miié äs liiiil II 00 ' í 'K'i ! Utifiicultăți de organizare Se știe că Balcaniada anului 1934 urmează sa fie găzduită de Grecia. Aceasta conform unui protocol în­tocmit în 1932 la Belgrad. Grecii întâmpină însă dificultăți din cauza calendarului. Gazdele vor să fixeze Balcaniada de Paști. Gre­cii insistă chiar asupra lunei Apri­lie. Dar această epocă nu are șanse să fie acceptată de toți competitorii. Bulgarii par să fie de acord. In nici un caz nu poate conveni Româ­niei și Iugoslaviei. Atât noi cât și vecinii dela Sud Est, angajați în Campionatul mondial, nu putem consimți ca Balcaniada să se desfă­șoare în Aprilie- O ÎNȚELEGERE De alta parte aflăm că la Belgrad, a avut loc o înțe­legere între d-nii inginer Bălăci și doctor Andree­­vici. S’a stabilit că atât Ro­mânia cât și Jugoslavia, nu vor consimți ca Balcaniada să se desfășoare în Aprilie și vor cere fixarea ei de Crăciun. Siki­lited­ i non 19 zina zi — 00-—-----­ Am primit ori informa­ția, că în­­ ciuda diferitelor peripeții matchul An­der­­sson—Spacow va aveea to­tuși loc. Tratativele întrerupte la un moment dat, au fost re­luate și matchul este pro­­ectat pentru ziua de 15 De­­fentbrie. Din cercurile autorizate ni s’a comunicat că mat­chul va avea loc seara. Arenele Romane. la

Next